“Ua Faasoa Atu e Samuelu Samita le Tusi a Mamona,” Tala o le Mataupu Faavae ma Feagaiga (2024)
“Ua Faasoa Atu e Samuelu Samita le Tusi a Mamona,” Tala o le Mataupu Faavae ma Feagaiga
1830–1832
Ua Faasoa Atu e Samuelu Samita le Tusi a Mamona
O le tusi e tasi ua faamanuiaina ai le tele o olaga
Na valaauina e le Alii ia Samuelu Samita, le uso laitiiti o Iosefa, i se misiona e faasoa atu le talalelei. Sa feiloai Samuelu ia Ioane ma Rhoda Greene ma faamatala atu ia i laua e uiga i le Tusi a Mamona. O Ioane o se faife’au i se isi lotu. Sa ia fai mai o le a ia aveina se kopi o le tusi ma vaai pe i ai se tasi i lana lotu e fia faitauina.
Au Paia, 1:99
Ina ua mavae ni nai masina, na toe foi mai Samuelu. Sa fai atu Rhoda e le’i mafai e lona toalua ona maua se tasi e manao e faitau le Tusi a Mamona. Sa ia toe faafoi atu le tusi ia Samuelu.
Au Paia, 1:99
Sa faanoanoa Samuelu. Sa ia liliu atu e alu ese, ae sa taofia o ia e Rhoda. Sa fai atu Rhoda ia te ia, sa ia faitauina le Tusi a Mamona, ma sa fiafia i ai.
Au Paia, 1:99
Na ta’u atu e le Agaga Paia ia Samuelu e toe faafoi atu le tusi ia Rhoda. “Ole atu i le Atua e tuuina mai ia te oe se molimau,” na fai atu ai Samuelu ia te ia. Sa ia aoaoina Rhoda e uiga i le Agaga Paia ma le auala o le a ia iloa ai e moni le Tusi a Mamona.
Moronae 10:3–5; Au Paia, 1:99–100
Ua toe foi mai Samuelu i le fale mai lana misiona. E lei papatisoina e ia se tasi, ma e na o ni nai tagata sa fiafia i le Tusi a Mamona.
Sa tatalo Rhoda ma Ioane, ma sa ta’u atu e le Agaga Paia ia i laua e moni le Tusi a Mamona. Ona faasoa atu lea e Rhoda le tusi i lona tuagane o Polika Iaga.
Au Paia, 1:100
Sa saili Polika ma lana uo, o Heber Kimball, mo le Ekalesia moni a Iesu. Na la faitauina le Tusi a Mamona. Sa la suesue ma tatalo e uiga i le talalelei a Iesu Keriso mo le toeitiiti lua tausaga.
I le taimi lea, sa o atu ai Polika ma Heber i sauniga a le Ekalesia ma o laua aiga. I se tasi o nei sauniga, sa faalogo ai Polika i se faifeautalai o faasoa mai lana molimau. O le faifeautalai e le o se failauga maoae, ae sa lagona e Polika le Agaga Paia a o ia saunoa. Sa iloa e Polika o loo ia tautala mai i le mea moni.
Sa papatisoina Polika, Heber, ma a la’ua avā, o Miriama ma Vilate. Sa o latou alolofa i le Faaola ma Lana Talalelei. I tausaga mulimuli ane, na valaauina ai e le Alii ia Polika ma Heber e avea ma Ana Aposetolo ma auauna atu i misiona. Ona sa faasoa atu e Samuelu le Tusi a Mamona, e toatele tagata na auai i le Ekalesia a le Faaola.
Mataupu Faavae ma Feagaiga 124:127–29; 126; Au Paia, 1:215–16