Mau ’ā’amu o te pāpa’ira’a mo’a
’Ua tere ’o Jane Manning i Nauvoo


« ’Ua tere ’o Jane Manning i Nauvoo », Te mau ’ā’amu o te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a (2024)

« ’Ua tere ’o Jane Manning i Nauvoo », Te mau ’ā’amu o te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a

1841–1843

’Ua tere ’o Jane Manning i Nauvoo

Haere nā raro ma te fa’aro’o i te Fatu

Jane Manning e bāpetizohia ra.

’Ua ora ’o Jane Manning ’e tōna ’utuāfare i te hō’ē vāhi ’aita te ta’ata i au roa ia rātou ’e ’ua fa’a’ino ia rātou nō te ’ū o tō rātou ’iri. I te hō’ē mahana, ’ua fa’aro’o Jane i te ha’api’ira’a a te hō’ē misiōnare. ’Ite ihora ’oia ē, e parau mau tāna poro’i. I te sābati nō muri iho, ’ua bāpetizohia ’oia.

Saints, 1:500–501

Jane ’e tōna ’utuāfare e ha’amata ra i tō rātou tere i Nauvoo.

’Ua tomo ato’a mai te ’utuāfare o Jane i roto i te ’Ēkālesia. ’Ua hina’aro te Fatu ’ia putuputu ’āmui te feiā mo’a i Nauvoo. ’Ua here Jane i te Fatu. ’Ua hina’aro ’oia ’e tōna ’utuāfare ’ia pārahi i pīha’i iho i te tahi atu feiā mo’a. Nō reira ’ua ha’amata rātou i tō rātou tere i Nauvoo.

Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 124:25 ; Saints, 1:501

Jane ’e tōna ’utuāfare tei pāto’ihia e fano nā ni’a i te pahī.

Te hō’ē tuha’a o tō rātou tere, ’ua nā ni’a rātou i te pahī. E nehenehe te rahira’a o te mau ta’ata i ni’a i te pahī e ’aufau i tō rātou tere i te tāpaera’a. ’Ua parau rā te tahi mau ta’ata i te ’utuāfare o Jane ē e ’aufau rātou i te ha’amatara’a o te tere. ’Aita tā rātou moni i nava’i. ’Ua ha’apou terā mau ta’ata ia rātou, reva atu ra te pahī.

Saints, 1:501

Jane ’e tōna ’utuāfare e haere ra nā raro i Nauvoo.

E 800 ā maire, ’oia ho’i 1 300 kilometera, e haere nō te ’utuāfare o Jane. Tītauhia ia rātou ’ia haere i te tahi atu pae o te hō’ē ’ānāvai hōhonu, ’aita e ’ē’aturu. E mea ta’oto noa i rāpae. E mea pinepine te to’eto’e. Terā rā, ’ua fa’aoti iho ā te ’utuāfare o Jane e haere i Nauvoo. E mea hīmene rātou nō te fa’aitoito i te haere i mua.

Saints, 1:501, 505–6

Jane e aupuru ra i te hō’ē melo o te ’utuāfare.

’Ua nā raro noa ’o Jane ’e tōna ’utuāfare ’e ’ua pau roa atu ra tō rātou tīa’a ’e ’ua māuiui tō rātou ’āva’e. Terā rā, ’ua pure rātou i te Atua nō te tauturu, ’e ’ua fa’aora ’oia i tō rātou māuiui.

Saints, 1:505

Jane ’e tōna ’utuāfare e tauturu ra i te hō’ē tamari’i tei ma’ihia.

’Ua tauturu rātou i te mau ta’ata tā rātou i fārerei i roto i tō rātou tere. ’Ua tauturu roa ato’a rātou i te fa’aora i te hō’ē tamari’i tei ma’ihia maoti tō rātou fa’aro’o.

Saints, 1:505–6

’Ua fa’ari’i ’o Emma ’e ’o Iosepha ia Jane i tō rāua fare.

Ē i te hope’a, ’ua tāpae atu Jane ’e tōna ’utuāfare i Nauvoo ! ’Ua rohirohi roa rātou ’e ’ua tītauhia te hō’ē vāhi nō te noho. ’Ua haere a’era rātou i te fare o Emma ’e o Iosepha. I tō Iosepha fa’aro’ora’a i te mau mea ato’a tā rātou i fa’aruru, ’ua parau ’oia ia Jane : « ’Ia ha’amaita’i mai te Atua ia ’outou. I teienei, tei rotopū ’outou i te mau hoa. » ’Ua ani Iosepha ’e ’o Emma ia Jane ’ia ora i pīha’i iho ia rāua.

Saints, 1:506