2025
“Foi Mai ia te A’u … Ina Ia Ou Faamaloloina Outou”
Me 2025


11:3

“Foi Mai ia te A’u … Ina Ia Ou Faamaloloina Outou”

O loo i ai le olioli i le lagi ona o i latou o ē e toefoi mai. E le o tuai mo oe lou toefoi mai.

Sa i ai se taimi na matou nonofo ai i se fale e siosiomia e laau matagofie. I tafatafa o le āfega i totonu sa i ai se laau manaia o le uilo [willow]. I se tasi po faanoanoa, sa agi ai se matagi malosi, ma sa patatū ai i lalo le uilo. Na taatia i lalo ma ona a’a ua lia’i ma o se vaaiga faanoanoa.

Sa ou sauni e faaola le ‘iliafi ma tipitipi le laau e fai ai fafie, ae tamoe mai lo matou tuaoi e taofi au. Sa ia otegia a’u ona ua ou manatu ua pe le laau ma e le toe ola, ma sa ia uunaia ma le faatauanau i matou e aua ne’i faatama’iaina le laau. Ona tusi lea o lona lima i le a’a e tasi sa mau pea i le palapala ma fai mai, afai tatou te toe teuina le laau, tatipi ese ona lālā, fafaga, ona toe mamau lea o a’a.

Le laau o le uilo ua pa’ū.
E tasi le a’a o le laau o loo mau pea i le palapala.

Sa ou le mautonu ma masalosalo pe faapefea e se laau ua iloa lelei ua pa’ū ma ua faaletonu, ona mafai ona toe ola. Sa ou faapea e oo foi pe a toe ola, e mautinoa lava e le sao mai i le isi afā. Ae i le iloa ai sa talitonu lo matou tuaoi o loo i ai pea se lumanai o le laau, sa matou tuu ai loa i lena tonu.

Ogalaau o le laau ua leai se lau.
O faailoga o le ola o le laau.

A o le ā la le taunuuga? Ina ua mavae sina taimi, sa matou vaaia ni faailoga o le ola ina ua amata ona toe ola a’a o le laau. Ia, e 12 tausaga mulimuli ane, sa olaola le laau ma lauusiusi ma a’a ua malolosi, ma sa toe saofagā i le matagofie o le laufanua.

Laau ua lauolaola ma malosi.

A o ou feiloai ai ma le Au Paia i le salafa o le lalolagi, ou te manatua ai lenei laau o le uilo ma le ala o loo i ai le faamoemoe e ui lava ua foliga ua leai se mea o totoe. E i ai nisi sa i ai molimau malolosi ma uluuluola o le talalelei e faapei o le uilo. Ona oo lea, ona o mafuaaga tulagaese patino, na faavaivaia na molimau, ma tau atu ai ina le toe i ai se faatuatua. O isi o loo tauivi i a latou molimau ae o loo lagolagoina pea i latou i aoaoga o le talalelei.

Ae e musuia pea lava pea a’u i tala a le toatele ua filifili e faafouina lo latou avea ai ma soo ma toefoi mai i le aiga o la latou Ekalesia. Nai lo le lafoa’ia o lo latou faatuatua ma le talitonuga e pei o fafie ua leai se aoga, ae ua latou tali atu i uunaiga faaleagaga ma fiafia i valaaulia e toefoi mai.

Sa ou auai i se konafesi faalesiteki i Korea na faasoa ai e se tagata o le ekalesia ua toefoi mai: “Ou te faafetai i uso i lo latou naunautaiga e talia le leai o so’u faatuatua ma o’u vaivaiga, mo le aapa mai ia te au, ma i tagata o le ekalesia e agalelei i taimi uma ia te au. O loo tele pea a’u uo o loo siomia ai au ae ua le o toaaga mai. E malie, ae latou te fai atu i le tasi ma le isi e toefoi i le Lotu ia toe maua mai lo latou faatuatua. Ou te manatu atonu o i latou uma o loo moomoo mo le faatuatua.”

Ia i latou uma atonu o loo moomoo mo le faatuatua, matou te valaaulia outou e foi mai. Ou te folafola atu e mafai ona faamalolosia lo outou faatuatua pe a outou toe tapuai faatasi ma le Au Paia.

Na tusi atu se tasi na avea ma faifeautalai mai Aferika i se taitai sinia o le Ekalesia, e faatoese ma sailia le faamagaloga ona o lona tiga i ana aoaoga e uiga i se tu faaleaganuu patino, lea na mafua ai ona ia tuua le Ekalesia. Sa ia faaalia ma le lotomaualalo: “E faanoanoa, ona o le mea moni sa ou tiga i le 15 tausaga ua mavae, na ou oo ai i se taunuuga ogaoga. Ua tele na’uā mea ua ou le maua—tele na’uā nai lo se mea na ou mafaufauina. Ua ou matua’i maasiasi lava i le manu’a atonu na ou matua’ia i le ala, ae o le mea aupito taua i lo mea uma ua ou fiafia ona ua ou toe foi mai.”

Ia i latou uma ua iloa mea ua e le maua, matou te valaaulia outou e toefoi mai ina ia mafai ai ona outou toe tofo i le matagofie o fua o le talalelei.

Sa i ai se tuafafine i le Iunaite Setete na tele tausaga o ia tuua le Ekalesia. O lana tala o lona toefoi mai e aofia ai lesona mamana mo matua ma tagata o le aiga, o ē tiga ona o ē pele ua tuua le Ekalesia. Na ia tusia:

“E mafai ona ou lisiina se anoanoai o mafuaaga eseese pe aisea na ou tuua ai le Ekalesia, le talalelei, ma i se tasi itu, o lo’u aiga. Ae e matua’i lē afaina lava. Ou te le’i faia se tonu telē e tasi e tuua le Ekalesia—atonu ai na ou faia ni filifiliga se afe. Ae o le mea e tasi na ou iloa i taimi uma, na faia e o’u matua se faaiuga tele e tasi, ma o la lava e tausisisi i ai. Sa tonu ia i la’ua e alolofa ia te au.

“E le mafai ona ou iloa pe o le a le tele o o la loimata na maligi, pe fia po sa le’i mafai ai ona momoe, pe fia foi ni upu o tatalo faatauanau mai o la loto na faia mo au. La te le’i faitioina a’u i a’u agasala; ae, aapa mai pea ma le alofa e fesoasoani mai tusa pe ou te agasala La te le’i faia lava ia ou lagona se lē talileleia i lo la fale ma i tauaofiaga faaleaiga; soo se lagona faapena, o a’u lava ia. Ae, sa la talileleia pea au e le aunoa. Atonu na la vaaia le faifaimalie o le muitiiti o la’u sulu. Ae sa la iloaina o le tagata sa ou i ai i lena taimi, sa na o se atalafoia o le tagata o le a avea ai a’u.

“E faapei foi ona lavelave lo’u ala na ou alu ese ai mai le Ekalesia, sa faapena foi lo’u ala e toefoi ai. Ae o le mea e tasi sa le’i faigata i le toefoi mai, o le lagona o le toefoi i le aiga i le mea e ā a’u.

O la’u savali i le asō e faapitoa lava mo i latou uma sa lagonaina i se taimi le Agaga ae ua tuufesili pe i ai se ala e toefoi ai, po o se avanoa mo oe i le Ekalesia toefuatai a Iesu Keriso. E mo soo se tasi foi o tau le mau le molimau pe ua faaosoosoina foi e la’a ese.

O lenei savali e le o se lu’i, ma e lē o se ta’usalaga foi. O se valaaulia, e tuuina atu ma le alofa ma se naunauga faamaoni e toe talileleia oe i lou aiga faaleagaga.

Na ou tatalo ia outou lagonaina le molimau a le Agaga Paia, a o e faalogoina i le taimi nei lenei valaaulia alofa ma le folafolaga ofoofogia mai lo tatou Faaola, o Iesu Keriso:

“Pe tou te le foi mai nei ea ia te au, ma salamo ia outou agasala, ma liua, ina ia ou faamaloloina outou?”

O vaiaso uma lava e toatele o loo tali atu i le valaaulia a le Faaola e ala i le toefoi e avea ma soo ma toe malolosi i le Ekalesia, ma sailia lemu ma le lotomaualalo le faamalologa ua folafola mai e Iesu. Ma e ese ai mai faamatalaga e salalau i nisi o taimi, e fuainumera silia le aofai faamaumauina o o tatou tagata talavou ua filifili e tumau le malolosi ma tuputupua’e i lo latou faatuatua ia Iesu Keriso.

Ina ua iloa e nisi o soo o Iesu i Kapanaumi e faigata Ana aoaoga ma filifili e tuua, sa ia faliu atu i Ana Aposetolo ma fesili, “Pe tou te fia o ese foi?”

O le fesili lea e tatau ona tofu fesili ai i tatou a o tatou feagai ma taimi taitasi o le tofotofoina. O le tali a Peteru ia Iesu e taua ma e mautu: “A matou o ea ia te ai? o ia te oe upu o le ola e faavavau.”

A o e mafaufau la i le valaaulia a le Faaola e toefoi atu ia te Ia, o le a se mea e te ono aoaoina mai le tala i le laau o le uilo?

  1. O le malaga toefoi e tele ina lē faigofie pe lē lagolelei, ae e aoga. Ina ua toe tu lelei le matou uilo, sa sala ese uma ona lālā. Sa le’i manaia. O i tatou foi e ono lagona le vaivai a o tatou lafoaia ala tuai ma tuu ese le faamaualuga. O le taulai atu o lou faatuatua ia Iesu Keriso ma Lana talalelei—o le ogalaau ma a’a—o le a e maua ai le faamoemoe ma le lototele e fai ai lena la’a muamua e toefoi ai.

  2. E tele tausaga na faatoa toe maua ai e la matou uilo lona malosi ma le matagofie sa i ai. O le taimi nei ua malosi atu ma sili atu ona matagofie nai lo le taimi muamua. Ia onosai aua o le a tuputupua’e foi lou faatuatua ma lau molimau. E aofia ai i lenei mea lou le ita i faamatalaga lē mafaufau e pei o le “O fea na e i ai i nei tausaga uma?”

  3. Semanu e le toe ola le uilo e aunoa ma le tausiga ma le fafagaina faifai pea. O le a e fafagaina lou faatuatua ma lau molimau a o e taumafa i le la’o’ai o le faamanatuga i vaiaso taitasi ma a o e tapuai i le maota o le Alii.

  4. E faapei foi ona manaomia e le uilo le lasusulu mo ona lala ma lau e toe ola ai, e faapena foi ona ola lau molimau a o tumau lou gauai atu i lagona ma le molimau a le Agaga. Aoao mai ia Amuleka, o lē na faamatalaina lona taimi o se tagata auai ua lē o toe toaga i le fai mai “sa valaauina a’u i le tele o taimi ae sa ou le fia faalogo.”

  5. Sa iloa e lo’u tuaoi le mea e mafai ona toe o’o i ai le uilo. E faapena foi ona silafia e le Alii lou gafatia paia ma le mea e mafai ona o’o i ai lou faatuatua ma lau molimau. O le a lē fiu lava o Ia ia te oe. E ala i le Togiola a Iesu Keriso, o i latou uma ua nutililii, e mafai ona faamaloloina.

Ou te molimau atu o loo i ai le olioli i le lagi ona o i latou o ē e toefoi mai. E manaomia outou, ma e alofaina outou. Ou te molimau atu o Iesu Keriso o lo tatou Faaola ma e faamanuiaina e Ia tagata uma o e toefoi mai ia te Ia ma le filemu ma le olioli sili atu. E le o piilima Ona aao o le alofamutimutivale ae o loo tatala ma faaloaloa mai ia te outou. E le o tuai tele mo oe lou toefoi mai. Faatasi ai ma le alofa uma i o matou loto, matou te talileleia oe i le aiga. I le suafa o Iesu Keriso, amene.

Faamatalaga

  1. O le fale lenei sa avea ma o loo avea pea ma fale o le misiona o le Misiona a Uosigitone Spokane. O ata o le laau o le uilo [willow] na pueina e lo’u toalua, o Jacqui.

  2. 3 Nifae 9:13. Manatua, o le valaaulia ia salamo e faatatau ia i tatou uma. Tagai i le 1 Ioane 1:8 (“Afai tatou te faapea mai e leai sa tatou agasala, ua tatou faaseseina i tatou lava,”) ma le valaaulia a Peresitene Russell M. Nelson ia salamo i aso taitasi: “O Le Mana o le Malosiaga Faaleagaga,” Liahona, Me 2022, 98.

  3. Tagai ia Quentin L. Cook, “Facing Life and Faith Challenges” (faigalotu i le lalolagi atoa mo talavou matutua, Nov. 14, 2023), Gospel Library: “Mo lo outou silafia, e le o sili atu le aofaiga o talavou laiti ma matutua e le o toaaga mai ma tuua le Ekalesia, nai lo le tuanai, e pei ona faasalalauina. Ua matuai faateleina le aofai o faifeautalai ua valaauina. O loo faaalia pea le agai i luma o le pasene o le auai o le tupulaga faia’e i le lotu. E le gata i lea, ua faateleina foi le aofai o talavou matutua e auai i le inisitituti.

    Tagai foi ia D. Todd Christofferson and Clark G. Gilbert, “Video: Elder Christofferson Challenges Narrative, Says Spirit Working in Youth,” Church News, Dec. 13, 2024, newsroom.ChurchofJesusChrist.org.

  4. Ioane 6:67.

  5. Ioane 6:68.

  6. Tagai i le Alema 5:28.

  7. Tagai ia Dieter F. Uchtdorf, “Faafailele A’a, ona Ola ai lea o Lala,” Liahona, Nov. 2024, 102: “O Iesu Keriso ma Lana taulaga togiola o le a’a lea o la tatou molimau. O isi mea uma o ni lala. … Pe a oo mai i le faafaileleina o a tatou molimau ia Iesu Keriso, ou te tomanatu pe o tatou aveseseina i nisi taimi ia lala mo a’a. … Faafailele a’a, ona ola ai lea o lala.”

  8. Tagai i le Alema 32:41.

  9. Tagai Russell M. Nelson, “Ia Mafaufau Faaselesitila,” Liahona, Nov. 2023, 119: “O le faaaluina o le tele o taimi i le malumalu e fausia ai le faatuatua. Ma o lau auaunaga ma tapuaiga i totonu o le malumalu o le a fesoasoani ia te oe e mafaufau faaselesitila.”

    Tagai foi i le Russell M. Nelson, “Olioli i le Meaalofa o Ki o le Perisitua,” Liahona, Me 2024, 121; “O la’u folafolaga lenei. E leai se isi mea o le a sili atu ona fesoasoani ia te oe e pipiimau ai i le ai uamea nai lo le tapuai i le malumalu. … E leai se mea e faamausali ai lau molimau i le Alii o Iesu Keriso ma Lana Togiola pe fesoasoani e te malamalama atiliai i le fuafuaga ofoofogia a le Atua.”

  10. Tagai i le Alema 32:28.

  11. Alema 10:6.

  12. Tagai Patrick Kearon, “O Le Faamoemoega o le Atua ia Aumaia Oe i le Aiga,” Liahona, Me 2024, 87: “E le muta le tulimatai o oe e le Atua.”

  13. Tagai Jeffrey R. Holland, “O Mea Malepelepe e Fonofonoina,” Liahona, Me 2006, 69–71.

  14. Tagai i le Luka 15:11–32; Mataupu Faavae ma Feagaiga 18:13.

  15. Tagai i le Ioane 15:9.

  16. Tagai i le Alema 5:33.

  17. Tagai Russell M. Nelson, “O Le A Toe Afio Mai le Alii o Iesu Keriso,” Liahona, Nov. 2024, 122: “E le o vave tele pe tuai tele foi mo oe le avea ma se soo tuuto o Iesu Keriso. Ma o le a e lagonaina atoatoa faamanuiaga o Lana Togiola.”

    Tagai foi Russell M. Nelson, “O Le Mana o le Malosiaga Faaleagaga,” 99: “Afai e te lagona ua e se ese mamao tele pe ua umi tele foi mai le ala o feagaiga ma ua leai se ala e toefoi mai ai, e le moni lena mea.”