2025
Te here o te Atuaßß
Mē 2025


10:34

Te here o te Atua

Tē fa’a’ite pāpū nei au ma te ’oa’oa ē, ’o Iesu Mesia te here o te Atua. Tōna here nō tātou, e mea maita’i roa ïa, nō tātou tāta’itahi te reira ’e e mea tu’utu’u ’ore.

I te hō’ē tau ve’ave’a, e tere tō mātou i te hō’ē vāhi mo’emo’e, ’ua ta’oto mātou tō’u ’utuāfare i rāpae, vai taha’a noa mai te ra’i. I ni’a ia mātou e nehenehe te Viri’ō Feti’a e ’ite maita’ihia, ’ua ’ī te feti’a e ’aita e nehenehe e tai’o ’e te tahi taime, te feti’a rere. I roto i tō mātou fa’ahiahia rahi i mua i teie poietera’a a te Atua, ’ua roa’a te hō’ē tū’atira’a hau e ’oia. ’Aita roa atu tā māua nā tamari’i, tei ora na i Hong Kong, i fa’ari’i a’enei i teie huru ’itera’a. ’Ua ani mai rātou, ma te feruri ’ore ē, tē ora rā anei rātou i raro a’e i te ra’i mai tei mātauhia i te fare. ’Ua tāmata vau e fa’ata’a atu, hō’ē ā ana’e ra’i, ’e nā te mata’i ’ino rā ’e te mōrī, i te vāhi tā mātou i ora na, e fa’atāponi i teie mau feti’a noa atu tei reira ihoā rātou.

Tē ha’api’i nei te Bibilia ē « ’O te fa’aro’o nei, ’o te ti’aturi ïa i te mau mea e tīa’ihia nei, te ’ite i te mau mea ’aore e hi’ohia nei ». ’Ia ha’apoirihia ana’e tō tātou hi’ora’a pae vārua ’e te mau fa’ahemara’a o teie ao teretetiēra, mai te peu e fa’a’ohipa tātou i te fa’aro’o i te Atua ’e i tāna Tamaiti ia Iesu Mesia, e fa’ari’i ïa tātou i te ha’apāpūra’a māramarama nō tō rāua ti’ara’a mau ’e tō rāua aroha ia tātou.

I roto i te Buka a Moromona, ’ua ’ite te peropheta Lehi i te « hō’ē tumu rā’au, tōna hotu mea hina’arohia i te mau mea ato’a mea hina’arohia ho’i ’ia fa’a’oa’oa » ’e « e mea monamona a’e ’e te mau mea ato’a ». I tōna ’amura’a i te hotu, ’ua ’ī tōna vārua i te ’oa’oa rahi, ’e ’ua hina’aro ’oia i tōna ’utuāfare ’ia ’amu ato’a. Tē ha’api’i nei tātou ē, e hōho’a teie tumu rā’au nō te « here o te Atua » ’e mai ia Lehi, e nehenehe ato’a tātou e fa’ari’i i te ’itera’a pāpū ’oa’oa nō te Atua ’ia ani manihini ana’e tātou iāna i roto i tō tātou orara’a.

E hōho’a Iesu Mesia nō te here o te Metua i te ao ra nō tātou. Nā roto i tāna tūsia tāra’ehara, ’ua mamae ’Oia nō tā tātou mau hara ’e ’ua pēpē nō tō tātou ’ino. ’Ua amo ’oia i tō tātou mau mauiui i ni’a iāna, te mau ’oto, ’e ’ua rave i ni’a iāna i tō tātou mau pēpē ’e te mau ma’i. E tono mai ’oia i te Vārua Maita’i nō te tāmarū ia tātou, ’e teie ho’i te hotu o te Vārua, te ’oa’oa, te hau, ’e te fa’aro’o, tē fa’a’ī ia tātou i te tīa’ira’a ’e te here.

Noa atu te here o te Atua nō te tā’āto’ara’a, tē vai ra ihoā vetahi ē ’imi noa nei i te reira, ’e tē vai ato’a rā e hina’aro nei i te here o te Atua ’aita rā e ti’aturi ē, e au te reira nō rātou. ’E tē vai ato’a rā vetahi e tāmata noa nei ’ia tāpe’a maita’i i te reira. Tē ha’api’i nei te pāpa’ira’a mo’a ’e te Fatu ia tātou ē, e nehenehe noa tātou e fa’ari’i i te here o te Atua, nā roto i te maita’i ’o Iesu Mesia, ’ia tātarahapa tāmau, te fa’a’orera’a i te hapa, fa’aitoitora’a ’ia ha’apa’o i Tāna fa’auera’a, ’e e tāvini ia vetahi ’ē ma te tai’o ’ore. E fa’ari’i ato’a tātou i te here o te Atua ’ia rave ana’e i te mau peu e huti ia tātou i pīha’i iho iāna, mai te ’āparaura’a iāna i te mau mahana ato’a nā roto i te pure ’e te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, ’e te fa’aeara’a i te rave i te mau peu e fa’aātea nei iāna, mai te vai te’ote’ora’a, te ’aimārōra’a ’e te ’orurehau.

’Ua ani manihini te presideni Russell M. Nelson ia tātou ’ia « tātara, ma te tauturu a te Fa’aora, i te mau hu’ahu’a tahito i roto i tō tātou orara’a » ’e ’ia « ha’apae i te tāiroiro ». Tē hōro’a nei ’oia ia tātou tāta’itahi i te rāve’a ’ia « ha’apa’ari maita’i atu ā i tō tātou niu pae vārua » nā roto i te « fa’atumura’a i tō tātou orara’a i ni’a [i te Fa’aora] ’e i ni’a i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o tāna hiero ». ’Ua fafau mai ’oia ē, « ’a ha’apa’o ai tātou i tā tātou mau fafaura’a nō te hiero, matara rahi a’e te mana ha’apūai o te Fatu nō tātou […] E ’ite tātou i te here rahi o Iesu Mesia ’e tō tātou Metua i te ao ra ma te ’auhune rahi ! »

E hoa tō’u, i ha’amaita’ihia e te hō’ē ’utuāfare nehenehe mau ’e te hō’ē tōro’a maita’i. ’Ua taui te orara’a i te taera’a mai te ma’i tei fa’a ’ere i tāna ’ohipa, ’e ’ua fa’aru’ehia mai e te vahine. Noa atu te fifi i te reira nā matahiti, nā tōna here i tāna mau tamari’i ’e te mau fafaura’a tāna i rave e te Atua tei turu pāpū iāna. I te hō’ē rā mahana ’ua fa’aro’o ’oia ē ’ua fa’aipoipohia ’e tē hina’aro nei tōna hoa fa’aipoipo mātāmua e fa’a’ore i tā rāua tā’atira’a hiero. ’Ua pe’ape’a ’oia ’e ’ua turori ato’a te mana’o. ’Ua ’imi ’oia i te hau ’e te māramarama i roto i te fare o te Fatu. Te mahana i muri a’e i tōna tere fārereira’a iā’u, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē poro’i mai nō roto mai iāna :

« I nā pō ra, ’ua fa’ari’i au i te hō’ē ’itera’a i roto i te hiero. I tō’u iho mana’o ’ua vai noa na te mana’o tāhitohito i roto iā’u […] ’Ua ’ite au ē, e ti’a iā’u ’ia taui ’e ’ua pure tāmau vau ’ia nā-reira-hia i teie hepetoma tā’āto’a […] I roto i te hiero i na pō ra, ’ua ’ite roa vau i te Vārua i te ’īritira’a i te mā’ino’ino i roto i tō’u ’ā’au […] ’Aue ho’i te tāmahanahanara’a i te reira […] ’Ua ha’amāmāhia te hō’ē zugo taimaha mau i ni’a iā’u ».

Noa atu tē fārerei noa nei ’oia i te tāna mau fifi, mea poiherehia nā tō’u hoa i teie ’itera’a tāna i te fare o te Fatu, i reira te mana fa’aora o te Atua i te tauturura’a iāna ’ia piri atu i te Atua, ’ia vai ’oa’oa noa i tōna orara’a ’e ’ia fa’aiti mai i te urupu’upu’u nō ananahi.

’Ia fārerei ana’e tātou i te here o te Atua, e nehenehe tātou e amo i te mau fifi ma te ’ōhie ’e e auraro i tōna hina’aro ma te o’ao’a. Tē ti’aturi nei tātou e ha’amana’o te Atua i tāna nā fafaura’a ’e ’o tātou, e hi’o mai ’oia i tō tātou mau fifi, ’e fa’ati’amā ’oia ia tātou i te tītīra’a. E hina’aro tātou e fa’a’ite i te ’oa’oa tā tātou e fa’ari’i nei ’e tō tātou ’utuāfare ’e tei herehia. Mai te ’utuāfare o Lehi, e ti’amāra’a tō te ta’ata ’ia mā’iti i te ’amura’a i te hotu ’aore rā ’aita, tei ia tātou rā te mā’itira’a ’ia here, ’ia fa’a’ite ’e ’ia ani manihini ia rātou ’o tā tātou i here, ’ia fa’ari’i ato’a i te here o te Atua.

Nō te tauturu ia rātou ’ia fa’ari’i i te here o te Atua, tītauhia ia tātou ’ia fa’ahotu i te huru Mesia mai te haeha’a, te aroha, te aumihi ’e te fa’a’oroma’i ’e te fa’afāriura’a ia vetahi ’ē i te Fa’aora ra, nā roto i te pe’era’a i nā fa’auera’a rahi e piti nō te here i te Atua ’e te here i tō ta’ata tupu.

’Ua fifihia tā māua tamaiti i te mana’o faufa’a ’ore ’e te ha’afaufa’ara’a iāna iho i tōna ’āpīra’a. ’Ua pure māua tā’u vahine ’ia ’ite nāhea ’ia tautura’a iāna, ’e ’ua tae i te mana’o ē, e rave māua i te mea ato’a tā te Fatu e ani. I te hō’ē mahana, ’ua fa’auruhia vau ’ia ani i te presideni peresibutero ē, ’aita ānei ’oia i mātau i te ta’ata tā māua tā’u tamaiti e tere e hāhaere. ’Ua feruri ’oia ’e i muri iho, ’ua ani mai ’oia ’ia hāhaere māua i te hō’ē tuahine e ma’i rahi tōna ’e ma te parau fa’ati’a a te peresideni ’āma’a, ’ia ’āfa’i i te ’ōro’a mo’a i te mau Sābati ato’a. ’Ua ’oa’oa roa vau, ’aita rā vau i pāpū i te mana’o o tā’u tamaiti ’ia nā reira i te mau hepetoma ato’a.

I tō māua tere mātāmua, aroha atu ra māua nō teie tuahine, nō te mea tei roto ’oia i te mamae rahi tāmau. ’Ua māuruuru ’oia nō te ’ōro’a mo’a, ’e mea au nā māua e hāhaere iāna ’e tāna tāne. I te hō’ē rā Sābati, i muri iho ma’a tere iti tō māua, ’aita vau i reira nō te haere, ’ua fa’ahamana’o rā vau i tā’u tamaiti i tā māua tuha’a ’ohipa. I tō’u taera’a atu i te fare, hina’aro ’oi’oi roa vau i te parau ’āpī nō te tere hahaere. ’Ua pāhono mai tā’u tamaiti ē, ’aita ’oia i mana’o ’ua rave tōna mau hoa i te mau ’ohipa fa’ahiahia mai te reira. Parau fa’ahou mai ’oia ē, ’ua rave ’oia i tōna taea’e ’ei tauturu ’e ’ua tere maita’i te ’ōro’a, terā rā ’ua ’oto ri’i teie tuahine i te hepetoma tā’āto’a nō te mea ’ua tītau manihini ’oia i tōna mau hoa nō te tahi ’āru’i māta’ita’ira’a teata, ’aita rā te video i tere. ’Ua hi’ohi’o tā’u tamaiti i ni’a i te natirara nō te rāpa’au i teie fifi ’e ’ua ti’a iāna ’ia tātā’i i te reira. ’Ua ’oa’oa ’oia ē, e nehenehe ’oia e ti’aturihia nō te hōro’a i te tauturu i taua tuahine ra ’ia ’oa’oa i terā mahana. ’Ua fa’ari’i ’oia i te here o te Atua.

Mai te mea tē poiri noa nei tō ’outou orara’a noa atu tā ’outou tauto’ora’a rahi, ’ia mana’o ’outou ē, ’aita tā ’outou mau pure i fa’aro’ohia, ’aore rā ’aita ’outou ē ’ite rā i te here o te Atua, e ha’amana’o na, e faufa’a tō tā ’outou tauto’ora’a ’e, mai te mau feti’a e vai nei i te ra’i ra, tē fa’aro’o nei te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia, ’ua here rāua ia ’outou.

I te hō’ē taime ’a tere ai tāna mau pipi nā ni’a i te pahī, i reira rātou i te « tiria-haere-ra’ahia e te mata’are », haere atu ra te Fa’aora ia rātou ra nā ni’a i te ’are ’e ’ua parau atu rā ia rātou, « ’A fa’aitoito, ’o vau teie ; ’eiaha e mata’u ». I tō Petero hina’arora’a ’ia haere i te Fa’aora ra nā ni’a i te ’are, tārape atu rā Iesu iāna ma te paraura’a ē, « ’A haere mai ». ’E i tō Petero fa’aeara’a i te rōtahi ’e i tōna paremora’a, ’ua fa’atoro mai te Fa’aora i tāna rima nō te huti mai iāna ’e arata’i i te vāhi pāpū ma te paraura’a ē, « E teie nei ta’ata fa’aro’o hara’ini, e aha ’oe i mata’u ai ? »

I te taime iho tātou e fa’aruru ai i te mau mata’i i roto i tō tātou orara’a, e hina’aro ānei tātou ’ia fa’a’eta’eta ’e ’ia itoito noa ? Nāhea ïa tātou ’ia ha’amana’o ē, ’aita te Fa’aora i ha’amo’e ia tātou ’e tei pīha’i iho ’oia ia tātou, pēnei a’e paha nā roto i te rāve’a ’aita tātou i mana’o ? ’Ua tae ānei te mana’o ē, e pe’e iāna ma te fa’aro’o nā te ’ē’a iho ā rā ē ’aita e mana’ohia e nehenehe ? E aha tāna mau rāve’a nō te amo ia tātou i te vāhi pāruru i te taime tātou e fifihia ai ? Nāhea tātou e hi’o ai iāna ma te fa’aro’o i roto i tō tātou mau mana’o tā’ta’itahi ma te fe’a’a ’ore ’aore rā te mata’u ’ore ?

Mai te peu tē hina’aro nei ’outou ’ia fa’ari’i i te here ’ū’ana o te Atua i tō ’outou orara’a, tē tītau manihini nei au ’ia feruri i teie mau ta’ahira’a :

  • ’A tahi, fa’aea pinepine nō te ha’amana’o, e tamari’i ’outou nā te Atua ’e e feruri i te mau ’ohipa tā ’outou ē māuruuru nei.

  • ’A piti, pure i te mau mahana ato’a, ma te ani i te Metua i te ao ra ’ia tauturu ia ’outou ’ia ’ite ’o vai mā tē hina’aro nei i tōna here.

  • ’A toru, ani ma te ’ā’au tae e aha tē nehenehe e rave ’ia tauturu i te ta’ata ’ia ’ite i te here o te Atua.

  • ’E ’a maha, e pāhono ’oi’oi i te fa’aurura’a i tae mai.

’Ia pure tāmau tātou ’e e ani nō rātou, e fa’a’ite mai te Atua ’o vai mā tē ti’a ’ia tauturu atu. ’E ’ia vitiviti tātou nō te rave, e nehenehe tātou e riro ’ei rāve’a pāhonora’a nāna i tā rātou mau pure. ’Ia nā reira ’oi’oi tātou, e fa’ari’i tātou i te mau pāhonora’a i tā rātou mau pure ’e e ’ite tātou i te here o te Atua i tō tātou iho orara’a.

Hi’ora’a nā te māramarama o te manureva.

Ma’a ’āva’e i ma’iri a’enei, tē tere ra māua tā’u vahine i te fenua ’Ānāmī, ’ua ma’ue te manureva nā roto i te hō’ē vero rahi. Tā’ue’ue rahi te manureva, ’e e ’ite-roa-hia nā roto i te māramarama te mau ata ’ere’ere, te ua pūai ’e te pātiri. I muri i te ta’umara’a roaroa, tei ni’a mātou i te mau ata o te vero ’e i mua ia mātou te nehenehe o te ra’i ’ia hi’ohia. ’Ua fa’aha’amana’o te reira ia māua i te Metua i te ao ra ’e Iesu Mesia ’e tō rāua here rahi ia māua.

Te mau hoa here, ’ei ta’ata tei fa’ari’i i te here o te Atua, ma te ’oa’oa rahi, tē ha’apāpū nei au, ’o te Fa’aora Iesu Mesia te here o te Atua. Tōna here nō tātou, e mea maita’i roa ïa, nō tātou tāta’itahi te reira ’e e mea tu’utu’u ’ore. ’A ha’apa’o noa ai tātou ’ia pe’e iāna, tē pure nei au ’ia ’ī tātou i tōna here ’e ’ia riro tātou ’ei fare mōrī e arata’i nei ia vetahi i tōna ra here. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.