« ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e mau pipi ’outou nā’u »
Tō tātou here i te Atua ’e i tāna mau tamari’i ’o te hō’ē ïa ’itera’a pāpū pūai i tō te ao nei ē, ’o teie mau te ’Ēkālesia a te Fa’aora.
E rave rahi matahiti aʼenei, ʼua rātere atu te tuahine Uchtdorf ’e ’o vau nei nā te pae apato’a i te fenua Helemani. I nā mua noa i te ’ōro’a Pāsa, ’ua ani atu māua i te hō’ē hoa maita’i, e ’ere ’oia i te melo nō te ’Ēkālesia, ’ia ’āmui mai ia māua i te purera’a i te sābati. ’Ua here roa māua i teie hoa, nō reira e mea ti’a ïa ’e te au ’ia fa’a’ite atu iāna i tō māua nīno’a mana’o nō ni’a i te Fa’aora ’e i tāna ’Ēkālesia, ’e ’ia ani iāna ’ia haere mai ’e ’ia hi’o ! ’Ua fa’ari’i ’oia i te anira’a ’e ’ua ’āmui mai ia māua i te mau purera’a a te hō’ē ’āma’a piri noa mai.
Mai te mea ’ua ’āfa’i a’enā mai ’outou i te hō’ē hoa i te fare purera’a nō te taime mātāmua, ’ua ’ite ïa ’outou i tō’u huru i te reira po’ipo’i sābati. ’Ua hina’aro vau ’ia maita’i roa te mau mea ato’a. E ta’ata māramarama roa ’e te pae vārua roa teie hoa tō māua. ’Ua hina’aro mau roa vau ’ia fa’ahiahia maita’i te mau rurura’a a te ’āma’a i ni’a iho ’iāna, ’e ’ia vai mai te hō’ē hi’ora’a maita’i nō te ’Ēkālesia.
E ruru te ’āma’a i roto i te tahi mau piha tārahu nō te tahua piti o te hō’ē fare toa. Nō te haere atu i reira, tītauhia mātou ’ia pa’uma nā te ’ē’a i muri mai i te fare tahua, ’e ’ia nā roto atu i te mau hau’a no’ano’a pūai o te mau mā’a i ha’aputuhia i reira.
I te ha’amatara’a te purera’a ’ōro’a, ’ua mana’o vau i tō’u hoa e ora nei i te reira nō te taime mātāmua roa, ’e ’aita i ti’a iā’u ’ia ’ore e hi’o i te mau mea ’o te ’ā’ati te niho. ’Ei hi’ora’a, te hīmene, e ’ere roa atu mai tā te pupu hīmene o te Fare menemene. E fa’aro’ohia te mau tamari’i e hauti ra ’e e māniania ra i te taime o te ’ōro’a mo’a. ’Ua rave noa te feiā a’o mai tā rātou e nehenehe, e ’ere ho’i rātou i te ta’ata ’aravihi nō te paraparau i mua i te ta’ata. ’Ua pārahi noa vau, ma te au ’ore, i te roara’a o te purera’a, ma te ti’aturi ē e huru maita’i a’e i te Ha’api’ira’a Sābati.
’Aita roa atu ïa.
I te roara’a o te po’ipo’i, ’ua mana’ona’o noa vau i te mea tā tō māua hoa e mana’o nō teie ’ēkālesia ’o tā māua i arata’i mai iāna.
I muri a’e, ’a ho’i ai mātou i te fare, ’ua fāriu atu vau i ni’a i tō māua hoa nō te parau atu iāna. ’Ua hina’aro vau e fa’ata’a atu iāna ē, teie ’o te hō’ē noa ïa ’āma’a iti ’e ’aita e fa’ahōho’a nei i te tā’āto’ara’a o te ’Ēkālesia. Nā mua rā vau ’a parau atu ai iāna, ’ua parau mai ’oia.
« E mea nehenehe mau », tāna ïa i parau.
’Aita tā’u e nehenehe e parau.
Tē nā ’ō fa’ahou ra ’oia « ’ua fa’ahiahia roa vau i te huru o te mau ta’ata ’ia fa’ariro i te tahi ’e te tahi i roto i tā ’ōrua ’ēkālesia ». E au ra nō te mau vāhi ta’a ’ē rātou i te haerera’a mai, ’e nō reira e mea pāpū ē, ’ua here mau rātou te tahi ’e te tahi. Tē mana’o nei au mai teie te huru te Mesia e hina’aro ai ’ia riro tāna ’Ēkālesia ».
’Oia mau, ’ua tātarahapa ’oi’oi au nō tō’u huru fa’ahapa. ’Ua hina’aro vau ’ia maita’i roa te mau rurura’a nō te fa’amāere i tō’u hoa. Te mea rā tā te mau melo nō teie ’āma’a i fa’atupu ’o te hō’ē vārua ’ā’au maita’i roa o te here, te hāmani maita’i, te fa’a’oroma’i ’e te aumihi.
’Ia tupu rahi te fa’aro’o i ni’a i te fenua nei
E tō’u mau taea’e ’e mau tuahine here, tō’u mau hoa here, ’ua here au i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. ’O te ’Ēkālesia mau teie ’e te ora a te Fa’aora, ’e tē ha’api’i nei ’oia i te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai. Tei i’ō nei tōna mana ʼe tōna ha’amanara’a o te autahu’ara’a. Tē fa’atere nei Iesu Mesia iho i teie ’Ēkālesia, nā roto i te mau tāvini tāna i pi’i ’e i ha’amana, ’e nā roto i te hō’ē peropheta ora, te peresideni Russell M. Nelson. ’Ua hōro’a te Fa’aora i te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei i te misiōni hō’ē roa ’ia ha’aputuputu i te mau tamari’i a te Atua ’e ’ia fa’aineine i te ao nei nō tōna Tae-piti-ra’a mai. Tē fa’a’ite pāpū nei au e parau mau teie mau mea ato’a.
E mea faufa’a rā ’ia ha’amana’o ē ’ia ’ite ana’e te rahira’a o te mau ta’ata nō te taime mātāmua i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, ’aita rātou e mana’o nei i te ha’amanara’a o te autahu’ara’a ’aore rā i te mau ’ōro’a ’aore rā i te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela. Te mea tā rātou e ’ite pāpū, hau atu i te tahi atu, ’o te mea ïa tā rātou e putapū i rotopū ia tātou, ’e te huru e mea nāhea tātou i te fa’ariro i te tahi ’e te tahi.
« E aroha ’outou ia ’outou iho », ’ua parau Iesu. « ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e mau pipi ’outou nā’u ». Mea pinepine te ’itera’a pāpū mātāmua o te hō’ē ta’ata nō Iesu Mesia i te tae mai, ’ia putapū ana’e te hō’ē ta’ata i te here i rotopū i te mau pipi a Iesu Mesia.
’Ua parau te Fa’aora ē, ’ua fa’aho’i mai ’oia i tāna ’Ēkālesia « ’ia fa’arahihia te fa’aro’o i ni’a i te fenua nei ». Nō reira, ’ia haere ana’e mai te ta’ata i te mau purera’a a te ’Ēkālesia, tē hina’aro nei te Fa’aora ’ia ho’i rātou ma te hō’ē fa’aro’o pūai a’e nōna. E ha’afātata atu te here tā tō tātou mau hoa e putapū i rotopū ia tātou ia Iesu Mesia. ’O tā tātou ïa fā ’ōhie i te mau taime ato’a ’a ruru ai tātou.
Te ta’ata e ’imi ra i te fa’aro’o rahi a’e i te Mesia, ’aore rā te hō’ē nātira’a pāpū a’e ’e te Metua i te ao ra, e ti’a iāna ’ia putapū tei te fare ’oia i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei. E nehenehe te anira’a ia rātou ’ia haere mai i tā tātou mau purera’a ’ia riro mai ’ei peu mātauhia ’e te ’ōhie, mai te anira’a ia rātou i tō tātou fare.
Te hina’arohia ’e te parau mau
I teienei, tē ’ite nei au ē tē fa’ata’a nei au i te hina’arohia. ’E i roto i teie orara’a tāhuti, mea varavara roa te rāve’a nō tātou ’ia ora i te hina’arohia. ’E « e tae noa atu i te mahana mau ra », e vai noa te hō’ē ’āpo’o i rotopū i te hina’arohia ’e te parau mau. Nō reira, e aha ïa te mea e rave ’ia ’ore ana’e te ’Ēkālesia e riro ’ei mahana maita’i ? I te taime, nō te tahi mau tumu, ’aita tā tātou pāroita i fa’arahi atu ra i te fa’aro’o ’aore rā i te here maita’i roa ? ’Aore rā, ’ia tae ana’e mai te nīno’a mana’o ’aita tō tātou e pārahira’a i reira ?
Hō’ē ’ohipa ’eiaha roa e rave, te fa’aru’era’a i te hina’arohia !
Tē vai nei i roto te ’api upo’o parau nō te Buka a Moromona teie fa’arara’a faufa’a roa : « mai te mea ē tē vai ra te mau hape, e mau hape ïa nā te ta’ata nei ; nō reira, ’eiaha e fa’ahapa i te mau mea a te Atua ».
E nehenehe ānei te hō’ē buka—’aore rā te hō’ē ’ēkālesia, ’aore rā te hō’ē ta’ata—e fa’ari’i i te mau « hape » ’e ’ia riro noa ’ei ’ohipa nā te Atua ?
Tā’u pāhonora’a pāpū ’Ē !
Nō reira, ma te fa’aturara’a i te mau fa’aturera’a teitei a te Fatu, e ti’a ato’a ia tātou ’ia fa’a’oroma’i i te tahi ’e te tahi. Tei roto tātou tāta’itahi i te hō’ē ’ohipa e nu’u ra i mua, ’e tē turu’i nei tātou pā’āto’a i ni’a i te Fa’aora nō te mau nu’ura’a i mua ato’a tā tātou e rave nei. E parau mau te reira nō tātou tāta’itahi, ’e e parau mau te reira nō te bāsileia o te Atua i te fenua nei.
Tē ani mai nei te Fatu ia tātou ’eiaha noa ’ia ’āmui mai i tōna bāsileia, ’ia fa’aō ato’a ia tātou ma te ’ana’anatae i roto i te patura’a i te reira. Tē tītau nei te Atua i te hō’ē nūna’a « hō’ē ā ’ā’au ’e hō’ē ā ferurira’a ». ’E nō te riro ’ei hō’ē ā ’ā’au, e ti’a ia tātou ’ia ’imi ’ia mā te ’ā’au, ’e e tītau te reira i te hō’ē tauira’a rahi o te ’ā’au.
E ’ere rā te reira i te aura’a ē, te tauira’a i tō’u ’ā’au nō te fa’atano ïa ’e tō ’outou. E ’ere ato’a te reira i te aura’a ē, te tauira’a i tō ’outou ’ā’au nō te fa’atano ïa ’e tō’u. Te aura’a o te reira, e ti’a ia tātou pā’āto’a ’ia taui i tō tātou ’ā’au nō te fa’atano atu ’e tō te Fa’aora.
Mai te mea ’aita ā tātou i tae atu ra i reira, ’a ha’amana’o ; ma te tauturu a te Fatu, e tupu te mau mea ato’a.
Te ōra’a mai ’e te rirora’a
’E mai te mea noa tē mana’o nei ’outou ’aita ’outou i tō ’outou iho pārahira’a, ’ia ’ite mai ’outou ’aita ’outou i vai ’ōtahi noa. ’Aita ānei tātou i ora na i te mau tupura’a, ’a mana’o ai tātou e ta’ata ’e’ē tātou i roto i te piha ? ’Ua ora na vau i te reira hau atu i te hō’ē taime. I te 11 ō tō’u matahiti, ’ua tītauhia i tō’u ’utuāfare ’ia fa’aru’e i tō mātou fare ’e ’ia haere atu i te hō’ē vaefenua mātau-’ore-hia. E mea taʼa ʼē te mau mea ato’a i tāʼu i mātau. ’E tē fa’a’ite mau ra tō’u topara’a reo i te tahi atu mau tamari’i e mea ta’a ’ē au i tā rātou i mātau. I te hō’ē taime, ’ua hina’aro rahi au i te hoara’a ’e i te rirora’a, ’ua ’ite au i te ’ōtahira’a ’e te nātira’a ’ore.
I’ō nei i te fenua nei, te rahira’a o te mau ta’a-’ē-ra’a tā tātou e ’ite nei—terā tā vetahi ’o tātou e rave nei nō te fa’ata’a te tahi ’e te tahi—’ua nātihia i te mau mea o te tāhuti nei : te hōho’a pae tino, te ti’ara’a ta’ata, te paraparaura’a, te ’ahu, te peu, ’e rau atu ā. Terā rā, « ’aita te Atua e hi’o nei te mau mea mai tā te ta’ata. E hi’o te ta’ata i te huru i rāpae’au a’e, ’are’a ’o Iehova e hi’o ïa i te ’ā’au ».
Nā roto mai i tānā hi’ora’a ātea, tē vai ra hō’ē fāito tei hau atu i te tahi atu : e tamari’i na te Atua. ’E tē ō maita’i nei tātou pā’āto’a i roto i te reir.
Mai te reira iho ā e hina’aro tātou ’ia hā’atihia tātou i te mau ta’ata mai ia tātou, e paraparau, e rave ’e e mana’o mai ia tātou. Tē vai ra te hō’ē vāhi nō te reira.
Terā rā i roto i te ’Ēkālesia a te Fa’aora, e ha’aputuputu tātou i te mau tamari’i ato’a a te Atua, ’o tē hina’aro nei e ha’aputu mai ’e ’o tē ’imi nei i te parau mau. ’E ’ere tō tātou hōho’a pae tino, tō tātou mana’o poritita, tā tātou hīro’a tumu, ’aore rā tō tātou ti’ara’a ta’ata ’o tē ha’aputuputu nei ia tātou. E ’ere tō tātou ti’ara’a ’amui ’o tē ha’aputuputu nei ia tātou. ’O tā tātou rā ’ōpura’a ’āmui, tō tātou here i te Atua ’e tō tātou ta’ata tupu, tā tātou mau fafaura’a ia Iesu Mesia ’e i tāna evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. ’Ua riro tātou ’ei « hō’ē i te Mesia »..
Te hō’ēra’a tā tātou e ’imi nei e ’ere ïa i te ti’ara’a te ta’ata ato’a i te hō’ē vāhi ; ’o tē hi’ora’a ra te ta’ata ato’a i te hō’ē ā vāhi—i ni’a ia Iesu Mesia. ’Ua hō’ē tātou ’eiaha nō te tumu o tō tātou orara’a i mā’iri, nō tā tātou rā fā, ’eiaha nō te tumu nō vai mai tātou, nō te mea rā tā tātou e ’imi nei ’ia riro mai.
’O teie ïa e aha te ’Ēkālesia mau a te Mesia.
Hō’ē tino
Mai te mea ’ua here ’outou i te Atua, mai te mea tē hina’aro nei ’outou ’ia mātau maita’i iāna ma te pe’era’a i tāna Tamaiti, nō reira tei ni’a ’outou i tō ’outou pārahira’a. Mai te mea tē ’imi mau nei ’outou ’ia ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Fa’aora—noa atu ā ’aita ’outou i maita’i roa nō te reira—’ua tano maita’i roa ’outou i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.
’E mai te peu e mea ta’a ’ē ’outou i te mau ta’ata e hā’ati nei ia ’oūtou ? ’Aita te reira e fa’ahape nei ia ’outou—e melo hina’arohia rā ’outou nō te tino o te Mesia. E hina’arohia te tā’āto’ara’a i te tino o te Mesia. E ta’a i te tari’a i te mau mea ’o tā te mata e ’ore roa e ’ite. E rave te ’āvae i te mau mea ’o tā te rima e ’ore roa e nehenehe e rave.
E ’ere te reira i te aura’a ē, tā ’outou ’ohipa ’o te tauira’a i te mau ta’ata ato’a ’ia riro mai ia ’outou te huru. Te aura’a rā o te reira e ’ohipa faufa’a roa tā ’outou e hōpoi mai—’e e ’ohipa faufa’a roa tā ’outou e ’apo mai !
Hō’ē ā reo
I te mau tuha’a purera’a tāta’itahi o te ’āmuira’a rahi, e fana’o tātou ’ia fa’aro’o i te pehe fa’auruhia a te mau pupu hīmene ’aravihi ’ia hīmene mai. ’Ia fa’aro’o ana’e ’outou, e ’ite paha ’outou ē ’aita te feiā hīmene e hīmene pā’āto’a nei i te hō’ē ā mau nota. Te tahi mau taime, e fa’ateitei te hō’ē tuha’a i te reo, i te tahi taime nā te tahi atu. Tē tauturu nei rā rātou pā’āto’a ’ia nehenehe te ta’ira’a pehe, ’e ’ua hō’ē maita’i roa rātou. Hō’ē ā fā tumu tā te melo tāta’itahi o te pupu hīmene : e ’ārue i te Atua ’e ’ia fa’ateitei i tō tātou mau ’ā’au iāna. E ti’a i te ta’ata tāta’itahi ’ia roa’a te ferurira’a ’e ’ia ha’amau te ’ā’au i ni’a i te hō’ē ā fā hanahana. ’E ’ia tupu ana’e te reira, e fa’atupu mau rātou i te hō’ē ā reo.
Mai te mea ’aita ā ’outou i riro ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tē ani nei mātou ia ’outou ’ia ’āmui mai ia mātou, ’ia ’oa’oa tātou i roto i te « hīmene o te aroha fa’aora » o te Fa’aora. Tē hina’aro nei mātou ia ’outou. Tē here nei mātou ia ʼoutou. E maita’i atu ā te ’Ēkālesia ma tā ’outou tauto’ora’a nō te tāvini i te Fatu ’e i tāna mau tamari’i.
Mai te peu ’ua fa’a’ite a’enā ’outou nā roto i te bāpetizora’a, nā roto i te ravera’a i te mau fafaura’a ’e te Atua, tō ’outou hina’aro « ’ia ō mai i roto i te nana a te Atua, ’e ’ia parauhia ’ei ta’ata nōna », mauruuru i te ’āmuira’a mai i roto i teie ’ohipa rahi ’e te hanahana ’e te tauturura’a ’ia riro te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te mea tā te Fa’aora e e hina’aro ’ia riro mai.
Mai tā’u i ha’api’i mai nā roto mai i tō’u hoa i Heremani, ’ia riro tō tātou here i te Atua ’e i tāna mau tamari’i ’ei ’itera’a pāpū pūai i tō te ao nei, ’o teie mau te ’Ēkālesia a te Fa’aora.
’Ia ha’amaita’i mai te Atua ia tātou, ’ia ti’a ia tātou ’ia ’imi ma te fa’a’oroma’i ma tē itoito rā ’ia ora mau i te mau hina’aro o tō tātou Fa’aora, Tāra’ehara, ’e Fatu i ha’amau nō tātou—’ia ti’a i te tā’āto’ara’a ’ia ’ite ē e mau pipi tātou nāna. Nā roto i te i’oa mo’a ’o Iesu Mesia, ’āmene.