Te fa’anahora’a nō te aroha
Tē ha’api’i nei Elder Rasband ē, ’ua ’ī te Atua i te aroha ’e te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, e fa’anahora’a ïa nō te aroha.
Te ani-manihini-ra’a a te hō’ē peropheta
I te ’āva’e ’Ēperēra i te matahiti i ma’iri a’e nei, i muri noa mai i te parau ’āpī ’oa’oa ē, ’ua fāri’i te ’Ēkālesia i te hiero nō Keterani, ’ua tītau manihini te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ia tai’o māite i te pure ha’amo’ara’a o te hiero nō Keterani i roto i te tuha’a 109 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a. ’Ua riro te pure ha’amo’ara’a, te parau ïa a Peresideni Nelson, « ’ei ha’api’ira’a nō ni’a i te huru e hōro’a mai ai te hiero ia ’ouou ’e iā’u nei i te mana i te pae vārua nō te pāhono i te mau tāmatara’a o te orara’a i teie mau mahana hope’a nei ».
’Ua pāpū iā’u ē, ’ua hōro’a mai tā ’outou tuatāpapara’a i te tuha’a 109 i te mau hi’ora’a o tei ha’amaita’i ia ’outou. I teie ahiahi, tē fa’a’ite nei au e piti mea tā’u i ’ite ’a pe’e ai au i te tītau-manihini-ra’a a tō tātou peropheta. ’Ua fa’aha’amana’o mai te ’ē’a hau tā tā’u ha’api’ira’a ē, ’ua ’ī te Atua i te aroha ’e te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a tō tātou Metua i te Ao ra, e fa’anahora’a ïa nō te aroha.
Mau misiōnare pi’i-’āpī-hia e tāvini ra i roto i te hiero
Mai tā ’outou i ’ite paha, « te fa’aitoitohia nei te mau misiōnare i pi’i-’āpī-hia ’ia fāri’i ’oi’oi i te ’ōro’a nō te hiero ’e ’ia haere pinepine i te hiero mai te mea e nehenehe ». ’Ia fāri’i rātou i tō rātou ’ōro’a hiero, e nehenehe ato’a « rātou e tāvini ’ei rave ’ohipa nō te te hiero […] hou ’a ha’amata ai i te ’ohipa tāvinira’a misiōnare ».
Te haerera’a i roto i te hiero hou ’a tomo ai i roto i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare (PHM), e ha’amaita’ira’a rahi ïa nō te mau misiōnare ; i reira rātou e ha’api’i ai nō ni’a i te mau fafaura’a nō te hiero hou ’a fa’a’ite ai i te reira i tō te ao nei.
Terā rā, nā roto i te tai’o-māite-ra’a i te tuha’a 109, ’ua ha’api’i mai au ē, i roto i te hiero, te hōro’a nei te Atua i te mana i te mau misionare ’āpī, ’oia mau ia tātou pā’āto’a ïa, i roto i te hō’ē rāve’a mo’a. I roto i te pure ha’amo’ara’a tei hōro’ahia mai nā roto i te heheura’a, ’ua pure te peropheta Iosepha Semita ē, « ’ia haere atu tā ’oe mau tāvini i rapae i tō ’oe fare […] nō te fa’a’ite ’pāpū i tō ’oe i’oa », ’ia « tāmarūhia » te « ’ā’au » o « te mau ta’ata ato’a », te mau « ta’ata ti’ara’a teitei nō te ao nei » ’e « te feiā veve ato’a, te feiā i ’ere ra, ’e te mauiui ato’a ». ’Ua pure ’oia ’ia « māere te mau mana’o hape i mua i te parau mau, ’e ’ia fāri’i tō ’oe nūna’a i te aroha i te aro o te ta’ata ato’a, ’ia ’ite te mau hope’a ato’a o te ao nei ē, ’ua fa’aro’o mātou, ’o tā ’oe mau tāvini nei, i tō ’oe reo, ’e ’ua tono atu ho’i ’oe ia mātou nei ».
E fafaura’a nehenehe roa teie nō te hō’ē misionare i pi’i-’āpī-hia—’ia maere te mau mana’o hape i mua i te parau mau », ia « fari’i i te aroha i mua i te ’aro o te ta’ata ato’a », ’e ’ia ’ite te ao nei ē, ’ua tonohia mai rātou e te Fatu. E hina’aro mau tātou tāta’itahi i teie mau ha’amaita’ira’a. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a ia tāmarūhia te ’ā’au ’a ’ohipa ai tātou ’e te mau ta’ata tupu ’e te mau hoa ’ohipa. ’Aita te pure ha’amo’ara’a e fa’ata’a maita’i ra e nāhea tō tātou taime i roto i te hiero e ha’amāmā ai i te māfatu o te tahi atu mau ta’ata, terā rā, tē ti’aturi nei au ē, ’ua ta’aihia te reira i te huru o te taime i roto i te fare o te Fatu e ha’amāmā ai i tō tātou iho māfatu nā roto i te fa’atumura’a ia tātou i ni’a ia Iesu Mesia ’e tōna aroha.
’Ua pāhono mai te Fatu i te tāparura’a a Iosepha Semita nō te aroha
I tō’u tai’ora’a i te pure ha’amo’ara’a nō te hiero nō Ketelani, ’ua putapū roa vau i tō Iosepha tāparu-tāmau-noa-ra’a nō te aroha, nā te mau melo o te ’Ēkālesia, nā te mau ’enemi o te ’Ēkālesia nō te ti’a fa’atere o te fenua, nō te mau nūna’a o te fenua nei. ’Ua tāparu ato’a ’oia i te Fatu ’ia ha’amana’o mai iāna ’e ’ia aroha ato’a i tōna hoa here, ’o Emma ’e tā rāua feti’i tamari’i.
E aha ïa te mana’o ’o Iosepha i te taime a fā mai ai te Fa’aora iāna ’e ’o Olive Kaudere i te mahana nō te Pasa i te 3 nō ’Ēperēra 1836, hō’ē hepetoma i muri mai, i roto i te hiero nō Keterani, ’e, mai tei pāpa’ihia i roto i te tuha’a 110 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a i te nā ’ō ra’a ē, « Ua fāri’i au i teie fare nei ’e e vai ho’i tō’u i’oa i ’ō nei ; ’e e fa’a’ite atu vau iā’u iho i tā’u mau ta’ata nā roto i te aroha i roto i teie fare nei ». Pāpū maita’i ē, e aura’a ta’a ’ē tō teie parau fafau aroha nō Iosepha. ’E mai tā te peresideni Nelson i ha’api’i i te ’āva’e ’Ēperēra i ma’iri a’e nei, « nō te mau hiero ato’a tei ha’amo’ahia i teie mahana teie parau fafau ».
Te ’itera’a i te aroha i roto i te Fare o te Fatu
Tē vai ra e rave rahi rāve’a e nehenehe ai ia tātou tāta’itahi ’ia ’ite i te aroha i roto i te fare o te Fatu. ’Ua riro te reira ’ei parau mau mai te taime ’a fa’aue ai te Fatu ia ’Īserā’ela nō te taime mātāmua ’ia patu i te hō’ē sēkene ’e ’ia tu’u i te « parahira’a aroha » i rōpū i te reira. I roto i te hiero, e ’itehia ia tātou te aroha i roto i te mau fafaura’a tā tātou e rave. Ta’a ’ē noa atu i te fafaura’a o te bāpetizora’a, tē nati nei taua mau fafaura’a ra ia tātou i te Metua ’e te Tamaiti, ’e tē hōro’a nei ia tātou i te rāve’a rahi a’e nō te fa’ari’i i te mea tā te peresideni Nelson i ha’api’i mai, « te hō’ē huru here ta’a ’ē ’e te aroha […] tei pi’ihia hesed » nā roto i te reo Hebera.
E ’ite tātou i te aroha nā roto i te rāve’a ’ia tā’atihia i roto i tō tatou mau ’utuāfare ē a muri noa atu. I roto i te hiero, e ’ite ato’a tātou ma te māramarama a’e ē, te Hāmanira’a, te Hi’ara’a, te tusia tāra’ehara a te Fa’aora ’e tō tātou ’aravihi nō te tomo fa’ahou i mua i te aro o tō tātou Metua i te Ao ra, te mau tuha’a ato’a o te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, ’o te hō’ē ïa fa’a’itera’a nō te aroha. E nehenehe e parauhia ē, ’ua riro te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’ei fa’anahora’a nō te ’oa’oa nō te mea ihoa rā ē, e « fa’anahora’a nō te aroha » te reira.
Nā te ’imira’a i te fa’a’orera’a hara e ’īriti i te ’ūputa i te Vārua Maita’i
Tē māuruuru nei au nō te fafaura’a nehenehe i roto i te tuha’a 110 o tē parau ra ē, e fa’a’ite mai te Fatu iāna iho i roto i te aroha i roto i Tōna mau hiero. Tē māuruuru nei au nō te fafaura’a nehenehe i roto i te tuha’a 110 o tē parau ra ē, e fa’a’ite mai te Fatu iāna iho i roto i te aroha i roto i Tōna mau hiero.
E ’ere te tāparura’a a Iosepha Semita nō te aroha i roto i te tuha’a 109 o te taime mātāmua tāna mau tāparura’a nō te aroha i fa’atupu ai i te heheura’a. I roto i te uru rā’au mo’a, ’ua pure te taure’are’a Iosepha ’eiaha nō te ’ite noa ē, tei hea te ’Ēkālesia mau, ’ua parau ato’a rā oia ē, « ’ua pi’i ’oia i te Fatu nō te ani i te aroha, nō te mea ’aita e ta’ata ’ē atu tā’u e nehenehe e haere nō te fa’ari’i i te aroha ». E nehenehe e parau ē, i tōna ’itera’a ē, ’ua hina’aro ’oia i te aroha tā te Fatu ana’e e nehenehe e hōro’a mai, ’ua tauturu te reira i te ’īriti i te mau ha’amāramarama o te ra’i. E toru matahiti i muri a’e, ’ua fā mai te melahi Moroni i muri a’e i te ’ohipa tā Iosepha i parau ē, ’o tāna « pure ’e tāna anira’a i te Atua Mana Hope ’ia fa’a’ore i tāna mau hara ato’a ’e tāna mau hapehape ».
Teie hōho’a nō te heheura’a i muri mai i te hō’ē anira’a nō te aroha, ’ua mātau maita’i hia te reira i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua fa’aro’o Enosa i te reo o te Fatu i te taime noa i muri a’e i te purera’a nō te fa’a’orera’a i te hara. Tē ha’amata nei te fa’afāriura’a o te metua tāne o te Ari’i Lamoni nā roto i tāna pure : « E ha’apae au i tā’u ato’a ra hara ’ia ’ite au ia ’oe na ». E’ita paha tātou e ha’amaita’ihia nā roto i teie mau ’ohipa fa’ahiahia, terā rā, nō te feiā e fifi ra i te tahi mau taime nō te ’ite i te mau pāhonora’a i te pure, ’ua riro te ’imira’a i te aroha o te Fatu ’ei hō’ē o te mau rāve’a pūai roa a’e nō te ’ite i te fa’a’itera’a pāpū o te Vārua Maita’i.
Nā te feruri-maīte-ra’a i te aroha o te Atua e ’īriti i te ’ūputa nō te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te Buka a Moromona
’Ua ha’api’i-nehenehe-hia te hō’ē parau tumu mai te reira i roto i te Moroni 10:3–5. E mea pinepine tātou i ha’apoto noa i teie mau ’īrava nō te ha’api’i ē, nā roto i te pure ’ā’au tae mau, e nehenehe tātou e ’ite e parau mau anei te Buka a Moromona. E nehenehe rā teie ha’apotora’a e fa’aiti i te ti’ara’a faufa’a o te aroha. ’A fa’aro’o mai na e mea nāhea Moroni i te ha’amata i tāna fa’aitoitora’a : « Inaha tē a’o atu nei au ia ’outou ē […] ’ia ha’amana’o ’outou i tō te Atua aroha i te tamari’i a te ta’ata nei, mai te hāmanira’a ia Adamu ra e tae roa mai i te tau e ’ite ai ’outou i teie nei mau mea ra, ’e ’ia feruri tō ’outou ’ā’au i te reira ».
Tē fa’aitoito nei ’o Moroni ia tātou ’eiaha ’ia tai’o noa i teie mau mea—te mau parau tāna i ’opua e ha’amau—’ia feruriato’a rā i roto i tō tātou ’ā’au i te mea tā te Buka a Moromona e fa’a’ite mai nei nō ni’a i te « aroha o te Fatu i te mau tamari’i a te ta’ata ra ». Te feruri-maīte-ra’a i ni’a i te aroha o te Fatu ’o te fa’aineine ia tātou ia « ani i te Atua, te Metua Mure ’Ore, nā roto i te i’oa o te Mesia ē, e ’ere ānei teie mau mea i te parau mau ».
’A feruri ai tātou i ni’a i te Buka a Moromona, e ani mai paha tātou ē : E parau mau ānei, mai tā Alama i ha’api’i, tē parau fafau nei te fa’anora’a nō te aroha a te Atua ē, e ti’afa’ahou mai te ta’ata ato’a ’o tei ora nei i ni’a i teie fenua ’e « e fa’aho’ihia […] te mau mea ato’a ra i tō rātou iho vāhi mau » ? ’Ua tano ānei ’o Amuleka, e ti’a ānei i te aroha o te Fa’aora ’ia ha’amaha i te mau tītaura’a teimaha ato’a o te parauti’a ’o tē tītauhia ia tātou ia ’aufau, ma te « ha’a’ati [ai tātou] i te rima nō te hau » ?
E parau mau ānei, mai tā Alama i fa’a’ite pāpū, ’ua māuiui te Mesia ’eiaha nō tā tātou noa mau hara, nō tō tōtou ato’a rā « mau māiui ’e mau ’ati » ’ia ti’a iāna ’ia « ite […] nāhea i te fa’aora i tōna mau ta’ata i tō rātou mau paruparu » ? E aroha mau ānei te Fatu, mai tā te Ari’i Beniamina i ha’api’i, ’ei hōro’a tāmoni-’ore, ’ua tara ’ē ’oia « i te mau hara a te feiā […] ’o tei pohe ma te ’ite ’ore i te hina’aro o te Atua nō ni’a ia rātou ra, ’e ’aore rā, tei rave i te hara rahi » ?
E parau mau ānei te parau a Lehi ē, « ’Ua hi’a Adamu ’ia vai te ta’ata nei, ’e tē vai nei te ta’ata ’ia noa’a te ’oa’oa » ? ’E mai tā Abinadi i fa’a’ite pāpū ma te fa’ahiti ia Isaia, e parau mau ānei te pāpa’ira’a « ’ua tā’irihia ’oia nō tā tātou nei mau ’ōfatira’a ture ; ’e ’ua ha’apēpēhia ’oia nō tā tātou nei mau ’ohipa ’ī’ino ; ’ua fāri’i ’oia i te fa’autu’ara’a nō te fa’atae mai i te hau i ni’a ia tātou ; ’e nā roto i te mau pēpē i ni’a iāna ’ua fa’aorahia tātou » ?
’Ei ha’apotora’a, ’ua rava’i ānei te fa’anohara’a a te Metua i te aroha, mai tei ha’api’ihia i roto i te Buka a Moromona ? Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e parau mau te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te aroha ’e te ti’aturira’a i roto i te Buka a Moromona.
Terā rā, tē mana’o nei au ē, noa atu tā ’outou tai’ora’a ’e tā ’outou mau pure, e fifi paha te tahi mau ta’ata nō te ’ite i te fafaura’a a Moroni ē, « e fa’a’ite mai te Metua i te Ao ra i te parau mau ia ’outou nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ». ’Ua ’ite au i teie ’arora’a nō te mea ’ua ’ite au i te reira, e rave rahi matahiti i teienei, i te taime ’a ’ore ai tā’u nā tai’ora’a mātāmua e piti o te Buka a Moromona i hōro’a mai i te hō’ē pāhonora’a ’oi’oi ’e te māramarama i tā’u mau pure.
Mai te mea e fifi ’outou, tē tītau manihini nei au ia ’outou ’ia pe’e i te a’ora’a a Moroni nō te feruri i ni’a i te mau rāve’a e rave rahi tā te Buka a Moromona e ha’api’i ra « ’auē te aroha o te Fatu i te mau tamari’i a te ta’ata nei ? » ’Ia au i tō’u ’itera’a, maita’i pa’i ē, ’ia nā reira ana’e ’outou, e nehenehe te hau o te Vārua Maita’i e tomo i roto i tō ’outou ’ā’au, ’e e nehenehe ’outou e ’ite, e ti’aturi, ’e e ’ite ē, e parau mau te Buka a Moromona ’e te fa’anahora’a nō te aroha tāna e ha’api’i ra.
Tē fa’a’ite nei au i tō’u māuruuru nō te fa’anahora’a rahi nō te aroha a te Metua ’e nō te hina’aro o te Fa’aora ’ia fa’atupu i te reira. ’Ua ’ite au ē, mai te mea ē, e ’imi tātou Iāna, e fa’a’ite Oia iāna iho nā roto i te aroha i roto i Tōna hiero mo’a ’e i roto i te mau tuha’a ato’a ’o tō tātou orara’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.