2025
Te fa’anahora’a nō te aroha
Mē 2025


11:6

Te fa’anahora’a nō te aroha

Tē ha’api’i nei Elder Rasband ē, ’ua ’ī te Atua i te aroha ’e te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, e fa’anahora’a ïa nō te aroha.

Te ani-manihini-ra’a a te hō’ē peropheta

I te ’āva’e ’Ēperēra i te matahiti i ma’iri a’e nei, i muri noa mai i te parau ’āpī ’oa’oa ē, ’ua fāri’i te ’Ēkālesia i te hiero nō Keterani, ’ua tītau manihini te peresideni Russell M. Nelson ia tātou ia tai’o māite i te pure ha’amo’ara’a o te hiero nō Keterani i roto i te tuha’a 109 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a. ’Ua riro te pure ha’amo’ara’a, te parau ïa a Peresideni Nelson, « ’ei ha’api’ira’a nō ni’a i te huru e hōro’a mai ai te hiero ia ’ouou ’e iā’u nei i te mana i te pae vārua nō te pāhono i te mau tāmatara’a o te orara’a i teie mau mahana hope’a nei ».

’Ua pāpū iā’u ē, ’ua hōro’a mai tā ’outou tuatāpapara’a i te tuha’a 109 i te mau hi’ora’a o tei ha’amaita’i ia ’outou. I teie ahiahi, tē fa’a’ite nei au e piti mea tā’u i ’ite ’a pe’e ai au i te tītau-manihini-ra’a a tō tātou peropheta. ’Ua fa’aha’amana’o mai te ’ē’a hau tā tā’u ha’api’ira’a ē, ’ua ’ī te Atua i te aroha ’e te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a a tō tātou Metua i te Ao ra, e fa’anahora’a ïa nō te aroha.

Mau misiōnare pi’i-’āpī-hia e tāvini ra i roto i te hiero

Mai tā ’outou i ’ite paha, « te fa’aitoitohia nei te mau misiōnare i pi’i-’āpī-hia ’ia fāri’i ’oi’oi i te ’ōro’a nō te hiero ’e ’ia haere pinepine i te hiero mai te mea e nehenehe ». ’Ia fāri’i rātou i tō rātou ’ōro’a hiero, e nehenehe ato’a « rātou e tāvini ’ei rave ’ohipa nō te te hiero […] hou ’a ha’amata ai i te ’ohipa tāvinira’a misiōnare ».

Te haerera’a i roto i te hiero hou ’a tomo ai i roto i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare (PHM), e ha’amaita’ira’a rahi ïa nō te mau misiōnare ; i reira rātou e ha’api’i ai nō ni’a i te mau fafaura’a nō te hiero hou ’a fa’a’ite ai i te reira i tō te ao nei.

Terā rā, nā roto i te tai’o-māite-ra’a i te tuha’a 109, ’ua ha’api’i mai au ē, i roto i te hiero, te hōro’a nei te Atua i te mana i te mau misionare ’āpī, ’oia mau ia tātou pā’āto’a ïa, i roto i te hō’ē rāve’a mo’a. I roto i te pure ha’amo’ara’a tei hōro’ahia mai nā roto i te heheura’a, ’ua pure te peropheta Iosepha Semita ē, « ’ia haere atu tā ’oe mau tāvini i rapae i tō ’oe fare […] nō te fa’a’ite ’pāpū i tō ’oe i’oa », ’ia « tāmarūhia » te « ’ā’au » o « te mau ta’ata ato’a », te mau « ta’ata ti’ara’a teitei nō te ao nei » ’e « te feiā veve ato’a, te feiā i ’ere ra, ’e te mauiui ato’a ». ’Ua pure ’oia ’ia « māere te mau mana’o hape i mua i te parau mau, ’e ’ia fāri’i tō ’oe nūna’a i te aroha i te aro o te ta’ata ato’a, ’ia ’ite te mau hope’a ato’a o te ao nei ē, ’ua fa’aro’o mātou, ’o tā ’oe mau tāvini nei, i tō ’oe reo, ’e ’ua tono atu ho’i ’oe ia mātou nei ».

E fafaura’a nehenehe roa teie nō te hō’ē misionare i pi’i-’āpī-hia—’ia maere te mau mana’o hape i mua i te parau mau », ia « fari’i i te aroha i mua i te ’aro o te ta’ata ato’a », ’e ’ia ’ite te ao nei ē, ’ua tonohia mai rātou e te Fatu. E hina’aro mau tātou tāta’itahi i teie mau ha’amaita’ira’a. ’Auē ïa ha’amaita’ira’a ia tāmarūhia te ’ā’au ’a ’ohipa ai tātou ’e te mau ta’ata tupu ’e te mau hoa ’ohipa. ’Aita te pure ha’amo’ara’a e fa’ata’a maita’i ra e nāhea tō tātou taime i roto i te hiero e ha’amāmā ai i te māfatu o te tahi atu mau ta’ata, terā rā, tē ti’aturi nei au ē, ’ua ta’aihia te reira i te huru o te taime i roto i te fare o te Fatu e ha’amāmā ai i tō tātou iho māfatu nā roto i te fa’atumura’a ia tātou i ni’a ia Iesu Mesia ’e tōna aroha.

’Ua pāhono mai te Fatu i te tāparura’a a Iosepha Semita nō te aroha

I tō’u tai’ora’a i te pure ha’amo’ara’a nō te hiero nō Ketelani, ’ua putapū roa vau i tō Iosepha tāparu-tāmau-noa-ra’a nō te aroha, nā te mau melo o te ’Ēkālesia, nā te mau ’enemi o te ’Ēkālesia nō te ti’a fa’atere o te fenua, nō te mau nūna’a o te fenua nei. ’Ua tāparu ato’a ’oia i te Fatu ’ia ha’amana’o mai iāna ’e ’ia aroha ato’a i tōna hoa here, ’o Emma ’e tā rāua feti’i tamari’i.

E aha ïa te mana’o ’o Iosepha i te taime a fā mai ai te Fa’aora iāna ’e ’o Olive Kaudere i te mahana nō te Pasa i te 3 nō ’Ēperēra 1836, hō’ē hepetoma i muri mai, i roto i te hiero nō Keterani, ’e, mai tei pāpa’ihia i roto i te tuha’a 110 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a i te nā ’ō ra’a ē, « Ua fāri’i au i teie fare nei ’e e vai ho’i tō’u i’oa i ’ō nei ; ’e e fa’a’ite atu vau iā’u iho i tā’u mau ta’ata nā roto i te aroha i roto i teie fare nei ». Pāpū maita’i ē, e aura’a ta’a ’ē tō teie parau fafau aroha nō Iosepha. ’E mai tā te peresideni Nelson i ha’api’i i te ’āva’e ’Ēperēra i ma’iri a’e nei, « nō te mau hiero ato’a tei ha’amo’ahia i teie mahana teie parau fafau ».

Te ’itera’a i te aroha i roto i te Fare o te Fatu

Tē vai ra e rave rahi rāve’a e nehenehe ai ia tātou tāta’itahi ’ia ’ite i te aroha i roto i te fare o te Fatu. ’Ua riro te reira ’ei parau mau mai te taime ’a fa’aue ai te Fatu ia ’Īserā’ela nō te taime mātāmua ’ia patu i te hō’ē sēkene ’e ’ia tu’u i te « parahira’a aroha » i rōpū i te reira. I roto i te hiero, e ’itehia ia tātou te aroha i roto i te mau fafaura’a tā tātou e rave. Ta’a ’ē noa atu i te fafaura’a o te bāpetizora’a, tē nati nei taua mau fafaura’a ra ia tātou i te Metua ’e te Tamaiti, ’e tē hōro’a nei ia tātou i te rāve’a rahi a’e nō te fa’ari’i i te mea tā te peresideni Nelson i ha’api’i mai, « te hō’ē huru here ta’a ’ē ’e te aroha […] tei pi’ihia hesed » nā roto i te reo Hebera.

E ’ite tātou i te aroha nā roto i te rāve’a ’ia tā’atihia i roto i tō tatou mau ’utuāfare ē a muri noa atu. I roto i te hiero, e ’ite ato’a tātou ma te māramarama a’e ē, te Hāmanira’a, te Hi’ara’a, te tusia tāra’ehara a te Fa’aora ’e tō tātou ’aravihi nō te tomo fa’ahou i mua i te aro o tō tātou Metua i te Ao ra, te mau tuha’a ato’a o te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a, ’o te hō’ē ïa fa’a’itera’a nō te aroha. E nehenehe e parauhia ē, ’ua riro te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a ’ei fa’anahora’a nō te ’oa’oa nō te mea ihoa rā ē, e « fa’anahora’a nō te aroha » te reira.

Nā te ’imira’a i te fa’a’orera’a hara e ’īriti i te ’ūputa i te Vārua Maita’i

Tē māuruuru nei au nō te fafaura’a nehenehe i roto i te tuha’a 110 o tē parau ra ē, e fa’a’ite mai te Fatu iāna iho i roto i te aroha i roto i Tōna mau hiero. Tē māuruuru nei au nō te fafaura’a nehenehe i roto i te tuha’a 110 o tē parau ra ē, e fa’a’ite mai te Fatu iāna iho i roto i te aroha i roto i Tōna mau hiero.

E ’ere te tāparura’a a Iosepha Semita nō te aroha i roto i te tuha’a 109 o te taime mātāmua tāna mau tāparura’a nō te aroha i fa’atupu ai i te heheura’a. I roto i te uru rā’au mo’a, ’ua pure te taure’are’a Iosepha ’eiaha nō te ’ite noa ē, tei hea te ’Ēkālesia mau, ’ua parau ato’a rā oia ē, « ’ua pi’i ’oia i te Fatu nō te ani i te aroha, nō te mea ’aita e ta’ata ’ē atu tā’u e nehenehe e haere nō te fa’ari’i i te aroha ». E nehenehe e parau ē, i tōna ’itera’a ē, ’ua hina’aro ’oia i te aroha tā te Fatu ana’e e nehenehe e hōro’a mai, ’ua tauturu te reira i te ’īriti i te mau ha’amāramarama o te ra’i. E toru matahiti i muri a’e, ’ua fā mai te melahi Moroni i muri a’e i te ’ohipa tā Iosepha i parau ē, ’o tāna « pure ’e tāna anira’a i te Atua Mana Hope ’ia fa’a’ore i tāna mau hara ato’a ’e tāna mau hapehape ».

Teie hōho’a nō te heheura’a i muri mai i te hō’ē anira’a nō te aroha, ’ua mātau maita’i hia te reira i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a. ’Ua fa’aro’o Enosa i te reo o te Fatu i te taime noa i muri a’e i te purera’a nō te fa’a’orera’a i te hara. Tē ha’amata nei te fa’afāriura’a o te metua tāne o te Ari’i Lamoni nā roto i tāna pure : « E ha’apae au i tā’u ato’a ra hara ’ia ’ite au ia ’oe na ». E’ita paha tātou e ha’amaita’ihia nā roto i teie mau ’ohipa fa’ahiahia, terā rā, nō te feiā e fifi ra i te tahi mau taime nō te ’ite i te mau pāhonora’a i te pure, ’ua riro te ’imira’a i te aroha o te Fatu ’ei hō’ē o te mau rāve’a pūai roa a’e nō te ’ite i te fa’a’itera’a pāpū o te Vārua Maita’i.

Nā te feruri-maīte-ra’a i te aroha o te Atua e ’īriti i te ’ūputa nō te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te Buka a Moromona

’Ua ha’api’i-nehenehe-hia te hō’ē parau tumu mai te reira i roto i te Moroni 10:3–5. E mea pinepine tātou i ha’apoto noa i teie mau ’īrava nō te ha’api’i ē, nā roto i te pure ’ā’au tae mau, e nehenehe tātou e ’ite e parau mau anei te Buka a Moromona. E nehenehe rā teie ha’apotora’a e fa’aiti i te ti’ara’a faufa’a o te aroha. ’A fa’aro’o mai na e mea nāhea Moroni i te ha’amata i tāna fa’aitoitora’a : « Inaha tē a’o atu nei au ia ’outou ē […] ’ia ha’amana’o ’outou i tō te Atua aroha i te tamari’i a te ta’ata nei, mai te hāmanira’a ia Adamu ra e tae roa mai i te tau e ’ite ai ’outou i teie nei mau mea ra, ’e ’ia feruri tō ’outou ’ā’au i te reira ».

Tē fa’aitoito nei ’o Moroni ia tātou ’eiaha ’ia tai’o noa i teie mau mea—te mau parau tāna i ’opua e ha’amau—’ia feruriato’a rā i roto i tō tātou ’ā’au i te mea tā te Buka a Moromona e fa’a’ite mai nei nō ni’a i te « aroha o te Fatu i te mau tamari’i a te ta’ata ra ». Te feruri-maīte-ra’a i ni’a i te aroha o te Fatu ’o te fa’aineine ia tātou ia « ani i te Atua, te Metua Mure ’Ore, nā roto i te i’oa o te Mesia ē, e ’ere ānei teie mau mea i te parau mau ».

’A feruri ai tātou i ni’a i te Buka a Moromona, e ani mai paha tātou ē : E parau mau ānei, mai tā Alama i ha’api’i, tē parau fafau nei te fa’anora’a nō te aroha a te Atua ē, e ti’afa’ahou mai te ta’ata ato’a ’o tei ora nei i ni’a i teie fenua ’e « e fa’aho’ihia […] te mau mea ato’a ra i tō rātou iho vāhi mau » ? ’Ua tano ānei ’o Amuleka, e ti’a ānei i te aroha o te Fa’aora ’ia ha’amaha i te mau tītaura’a teimaha ato’a o te parauti’a ’o tē tītauhia ia tātou ia ’aufau, ma te « ha’a’ati [ai tātou] i te rima nō te hau » ?

E parau mau ānei, mai tā Alama i fa’a’ite pāpū, ’ua māuiui te Mesia ’eiaha nō tā tātou noa mau hara, nō tō tōtou ato’a rā « mau māiui ’e mau ’ati » ’ia ti’a iāna ’ia « ite […] nāhea i te fa’aora i tōna mau ta’ata i tō rātou mau paruparu » ? E aroha mau ānei te Fatu, mai tā te Ari’i Beniamina i ha’api’i, ’ei hōro’a tāmoni-’ore, ’ua tara ’ē ’oia « i te mau hara a te feiā […] ’o tei pohe ma te ’ite ’ore i te hina’aro o te Atua nō ni’a ia rātou ra, ’e ’aore rā, tei rave i te hara rahi » ?

E parau mau ānei te parau a Lehi ē, « ’Ua hi’a Adamu ’ia vai te ta’ata nei, ’e tē vai nei te ta’ata ’ia noa’a te ’oa’oa » ? ’E mai tā Abinadi i fa’a’ite pāpū ma te fa’ahiti ia Isaia, e parau mau ānei te pāpa’ira’a « ’ua tā’irihia ’oia nō tā tātou nei mau ’ōfatira’a ture ; ’e ’ua ha’apēpēhia ’oia nō tā tātou nei mau ’ohipa ’ī’ino ; ’ua fāri’i ’oia i te fa’autu’ara’a nō te fa’atae mai i te hau i ni’a ia tātou ; ’e nā roto i te mau pēpē i ni’a iāna ’ua fa’aorahia tātou » ?

’Ei ha’apotora’a, ’ua rava’i ānei te fa’anohara’a a te Metua i te aroha, mai tei ha’api’ihia i roto i te Buka a Moromona ? Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, e parau mau te mau ha’api’ira’a nō ni’a i te aroha ’e te ti’aturira’a i roto i te Buka a Moromona.

Terā rā, tē mana’o nei au ē, noa atu tā ’outou tai’ora’a ’e tā ’outou mau pure, e fifi paha te tahi mau ta’ata nō te ’ite i te fafaura’a a Moroni ē, « e fa’a’ite mai te Metua i te Ao ra i te parau mau ia ’outou nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ». ’Ua ’ite au i teie ’arora’a nō te mea ’ua ’ite au i te reira, e rave rahi matahiti i teienei, i te taime ’a ’ore ai tā’u nā tai’ora’a mātāmua e piti o te Buka a Moromona i hōro’a mai i te hō’ē pāhonora’a ’oi’oi ’e te māramarama i tā’u mau pure.

Mai te mea e fifi ’outou, tē tītau manihini nei au ia ’outou ’ia pe’e i te a’ora’a a Moroni nō te feruri i ni’a i te mau rāve’a e rave rahi tā te Buka a Moromona e ha’api’i ra « ’auē te aroha o te Fatu i te mau tamari’i a te ta’ata nei ? » ’Ia au i tō’u ’itera’a, maita’i pa’i ē, ’ia nā reira ana’e ’outou, e nehenehe te hau o te Vārua Maita’i e tomo i roto i tō ’outou ’ā’au, ’e e nehenehe ’outou e ’ite, e ti’aturi, ’e e ’ite ē, e parau mau te Buka a Moromona ’e te fa’anahora’a nō te aroha tāna e ha’api’i ra.

Tē fa’a’ite nei au i tō’u māuruuru nō te fa’anahora’a rahi nō te aroha a te Metua ’e nō te hina’aro o te Fa’aora ’ia fa’atupu i te reira. ’Ua ’ite au ē, mai te mea ē, e ’imi tātou Iāna, e fa’a’ite Oia iāna iho nā roto i te aroha i roto i Tōna hiero mo’a ’e i roto i te mau tuha’a ato’a ’o tō tātou orara’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Hi’o Russell M. Nelson, « ’A ’oa’oa i te hōro’a nō te mau tāviri nō te autahu’ara’a », Liahona, Mē 2024, 121.

  2. Hi’o Russell M. Nelson, « A ’oa’oa i te hōro’a o te mau tāviri o te autahu’ara’a », 121.

  3. Buka arata’i rahi: Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 24.5.1, Vaira’a buka ’evanelia.

  4. Mai te mau ha’amaita’ira’a ato’a o te hiero, tei te hōro’ara’a mai te Atua i teie mau ha’amaita’ira’a i ni’a i tō tātou ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a tā tātou e rave i roto i te hiero. Hi’o Russell M. Nelson, « Upo’oti’a i ni’a i te ao nei ’e ’ia noa’a te ora », Liahona, Nov. 2022, 96 : « Te mau ta’ata ato’a e rave i te mau fafaura’a i roto i te vāhi pāpetitora’a ’e i roto i te hiero—’e e ha’apa’o i te reira—’ua fa’arahi ïa rātou i te fāna’ora’a i te mana o Iesu Mesia ».

    Te tahi atu hi’ora’a, ’a hi’o na i te parau a te Peresidenira’a Mātāmua nō ni’a i te ’o’omora’a i te ’ahu o te hiero : « ’A tāpe’a ai ’outou i tā ’outou mau fafaura’a, e fāri’i rahi a’e ’outou i te aroha, te pārurura’a, te pūai, ’e te mana o te Fa’aora ’e tae noa atu i te fana’ora’a ta’a ’ē nō te ’ō’omo i te ’ahu mai tei fa’a’itehia i roto i te mau ’ōro’a ha’amatara’a » (Buka arata’i rahi, 26.3.3.2, Vaira’a buka ’evanelia ; ha’apāpūra’a tu’uhia atu).

  5. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:55–57.

  6. Hi’o Russell M. Nelson, « E ho’i fa’ahou mai te Fatu ’o Iesu Mesia », Liahona, Nov. 2024, 121–22 : « Teie tā’u parau fafau ia ’outou : Te feiā e ’imi mau ia Iesu Mesia, e ’ite rātou iāna i roto i te hiero. E ’ite ’outou i tōna aroha ».

  7. Hi’o Te Parau Ha’ai’ira’a ’e te mau Parau Fafau 109:34 : « ’A aroha mai i teie nei feiā, ’e nō te mea e hara te ta’ata ato’a, e fa’a’ore mai i te mau hara a tō ’oe mau ta’ata, ’e ’ia fa’a’ore-roa-hia taua mau mea ra ē a muri noa atu.».

  8. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:50.

  9. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:54. ’Ua ani ato’a ’o Ioespha i te Fatu, « ’ia aroha mai i te mau tamari’i a Iakoba, ’ia ha’amata i te fa’aorara’a ia Ierusalema mai teie hora atu ā; ’e ’ia ha’amata i te ha’apararira’a o te zugo nō te tītīra’a o te ’utuāfare nō Davida ra; ’e ’ia ha’amata ho’i te mau tamari’i a Iuda i te ho’i atu i te mau fenua tā ’oe i hōro’a atu ia Aberahama ra, o tō rātou ra metua » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:62–64).

  10. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:68.

  11. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:69. Tē tātara nei te Fa’atoro parau reo Peretāne Oxford i te ta’o ra mercy [aroha] ’ei « aroha i fa’a’itehia i ni’a i te hō’ē ta’ata e mana ’ore tōna » (« mercy », oed.com). ’Ua riro te aroha, mai te aroha noa, ’ei fa’a’itera’a nō te here ’e te hāmani maita’i ’o te Atua—Tona hesed. Te faatumu nei te aroha i ni’a i te tāpe’ara’a i te hō’ē fa’autu’ara’a e ti’a ia tātou ’ia fāri’i, area te grace ra, o te hōro’ara’a ïa ia tātou i te mau ha’amaita’ira’a ’aita e ti’a ia tātou ’ia fāri’i ’e ma te hi’opo’a ’ore i te maita’i.

  12. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:7.

  13. ’Ua parauhia mai ia Iosepha ’e ’o Olive nō te fa’a’ite i tō rāua aroha, « Inaha, ’ua fa’a’orehia tō ’ōrua mau hara ; ’ua mā roa ’ōrua i mua iā’u nei ; nō reira, ’a fa’ateitei mai i tō ’ōrua nā upo’o i ni’a ’e ’a ’oa’oa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:5).

  14. Hi’o Russell M. Nelson, « ’A ’oa’oa i te hōro’a ’o te mau tāviri o te autahu’ara’a », 119. ’Ua parau te peresideni Nelson, « Tē ani atu nei au ia ’outou ’ia feruri e aha te aura’a nō ’outou iho te fafaura’a a te Fatu ».

  15. Hi’o i te fa’atoro parau o te bibilia, « Sēkene » : « Hō’ē ana’e tao’a i roto i te Vāhi Mo’a roa a’e : te ’Āfata o te Faufa’a […] Te vai ra te pārahira’a aroha i ni’a i te ’āfata ’e te taupo’o. Ua riro te reira ei fata i reira te tāra’ehara teitei roa a’e i ’itehia ’e te ture ati Iuda i ravehia ai, ’e te ’āfata i raro iho. ’Ua nini’ihia te toto o te tusia nō te hara o te Mahana Tāra’ehara i ni’a i te reira (Levitiko. 16:14–15). ’Ua riro te pārahira’a aroha ’ei vāhi nō te fa’a’itera’a i te hanahana o te Atua (Exodo 25:22) ».

  16. Russell M. Nelson, « Te fafaura’a mure ’ore », Liahona, Ātopa 2022, 5. Mai tā te peresideni Nelson e parau nei, ’aita tō te ta’o hesed e ’īritira’a pāpū i roto i te reo Peretāne, terā rā te ’īritira’a mātarohia i roto i te Faufa’a Tahito, ’o te aroha ïa. I roto i terā rahira’a e 248 taime e ’itehia te ta’o hesed i roto i te Faufa’a Tahito, ’ua fa’a’ohipa te ta’o aroha e 149 taime, maita’i e 40 taime, ’e here maita’i e 30 taime (hi’o Blue Letter Bible, blueletterbible.org/lexicon/h2617/kjv/wlc/0-1/).

  17. Hi’o Buka arata’i rahi, 27.2. Te ha’api’i nei te Fa’aora ia tātou ē, ’aore hō’ē o tātou e nehenehe e haere mai i roto i te Metua maori rā nā roto i te Fa’aora (hi’o Ioane 14:6). I roto i te Parau Ha’api’ira’a e te Mau Parau Fafau, e hōro’a mai te Fa’aora i teie tātara’a nehenehe o tāna tāparura’a nō te aroha nō tātou :

    « A fa’aro’o mai na iāna, ’o te arai i te Metua ra, ’o tei ani ’ū’ana i te parau nō ’outou i mua iāna—

    « I te nā-’ō-ra’a atu ē : E te Metua ē, ’a hi’o na i te mau ati ’e te pohe ho’i nōna ’o tei ’ore roa i rave i te hara ra, ’o tā ’oe i māuruuru roa ra ; ’a hi’o na i te toto nō tō ’oe Tamaiti nei ’o tei ha’amani’ihia ra, te toto ho’i nōna nō tā ’oe iho i hōro’a atu ’ia fa’ahanahanahia ’oe ;

    « No reira, e te Metua ē, ’a fa’aora na i teie tā’u nei mau taea’e i tei fa’aro’o na i tō’u nei i’oa, ’ia haere mai ai rātou iā’u nei e ’ia noa’a ho’i te ora mure ’ore » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:3–5).

  18. I te hō’ē taime, ’ua parau te peresideni Jeffrey R. Holland ē : « E mea pāpū roa, ’o te mea tā te Atua e ’oa’oa rahi nei nō te rirora’a ’ei Atua, ’oia ho’i te ’oa’oa ’ia riro ’ei ta’ata aroha, i te feia iho ā rā tē ’ore i mana’o i te reira ’e ’o tē mana’o pinepine nei ē, ’aita e ti’a ia rātou ’ia fa’ari’i i te reira maita’i » (« Te feiā rave ’ohipa i roto i te ’ō vine », Liahona, Mē 2012, 33). Hi’o ato’a Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:19: « I teienei, e aha tā tātou e fa’aro’o nei i roto i te ’evanelia tā tātou i fāri’i? Te hō’ē reo nō te ’oa’oa! Te hō’ē reo nō te aroha mai te ra’i mai ra ; ’e te hō’ē reo nō te parau mau nō roto mai i te fenua nei ; te parau ’oa’oa nō te feiā i pohe ra ; tē hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā ora nei ’e nō tei pohe ho’i ; te hō’ē mau parau pōpou nō te ’oa’oa rahi ».

  19. Alama 42:15. ’Ua riro noa te aroha ’ei tumu nō te fa’anahora’a o te fa’aorara’a. E toru ’īrava mo’a o te Advent o te fa’ata’a ra i te reira. ’Ua ’ōpani ’o Nephi i te pene mātāmua roa o te Buka a Moromona i te nā ’ō ra’a ē, « Inaha rā, e fa’a’ite atu vau, o Nephi, ia ’outou ē, tei ni’a iho tō te Fatu aroha mau ia rātou ato’a i mā’itihia e ana ra, nō tō rātou fa’aro’o, ’ia ha’apūai ia rātou i te mana o te ora » (1 Nephi 1:20).

    I roto i te Exodo 34:6, ’ua fa’a’ite te Fatu i tōna i’oa ia Mose ’ei « Atua aroha noa, ’e te hāmani maita’i rahi, ’e te fa’a’oroma’i rahi ’e te maita’i rahi, ’e te parau mau ». ’Ua parau mai te tahi mau ta’ata ē, e riro teie ’īrava i te fa’a’ohipahia hau atu i te tahi atu mau ’īrava o te Faufa’a Tahito (’ei hi’ora’a, hi’o Bible Project, « The Most Quoted Verse in the Bible », bibleproject.com/podcast/most-quoted-verse-bible/).

    I roto i te Faufa’a ’Āpī, i roto i te buka a Luka, a ha’amana’o na ē, ’ua ta’irihia ’o Zakaria i te « ma’ama’a ’e ’aita e nehenehe e parau » i tōna fea’ara’a i te fafaura’a a te melahi ’e e fānau ’o Elizabeta i te hō’ē tamaiti i tōna pa’arira’a, ’o Ioane Bapetizo ïa (Luka 1:20). I te matarara’a mai te reo o Zakaria, ’ua « fa’a’īhia ’oia i te Vārua Maita’i », ’e i roto i te parau mātāmua i mua i te huira’atira ē, ’ua tae mai te taime nō te Mesia, ’ua « tohu » ’oia ē, e haere mai te Fatu « nō te rave i te aroha i fafauhia i to [rātou] mau metua, ’e nō te ha’amana’o i tāna fafaura’a mo’a ; te horeo tāna i rave i ni’a i tō tātou metua ’o Aberahama » (Luka 1:1:67, 72–73 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu).

  20. Gospel Topics Essays, « First Vision Accounts », Vaira’a buka ’evanelia ; hi’o iho ā rā, the 1832 account.

  21. Iosepha Semita—’Ā’amu 1:29 Tē hōro’a mai nei Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:5–6 i te tahi atu fa’ata’ara’a nō te ’ohipa a te tātarahapa i roto i teie nā ’ōrama mana. ’Ua parau ’o Iosepha ē, « ’eiaha te ta’ata ’ia mana’o ē ’ua rave au i te mau hara rahi ’e te ’ino », terā rā, « ’ua puta pinepine [’oia] i te mana’o fa’ahapa nō [tōna] paruparu ’e [tōna] mau hapehape » ’e ’ua tītau ’oia i te fa’a’orera’a hara (Iosepha Semita—’Ā’amu 1:28–29).

  22. Hi’o Enosa 1:1–8.

  23. Alama 22:18. Te pure a Alama, « E Iesu ē, te Tamaiti a te Atua, ’a aroha mai iā’u », ’Ua fa’atupu te reira i te māramarama rahi ’e te marūra’a te māuiui (see Alama 36:17–20). I te hō’ē taime, ’ua parau te peresideni Jeffrey R. Holland nō ni’a i te taparuraa a Alama ē: « Peneia’e o te pure mai teie te huru, noa atu ē, e mea poto, o te pure faufaa roa a’e ïa e nehenehe e parauhia i roto i te hō’ē ao hi’a. Noa atu e aha te tahi atu mau pure tā tātou e fa’ahiti, e aha te tahi atu mau hina’aro tō tātou, te ho’i nei tātou pā’āto’a i taua tāparura’a ra : ‘E Iesu, te Tamaiti a te Atua, ’a aroha mai iā’u’ » (Our Day Star Rising: Exploring the New Testament with Jeffrey R. Holland [2022], 170–71).

  24. ’Ua ha’api’i mai ’o Elder Kyle S. McKay ma te nehenehe ē, « Nā te orara’a tātarahapa tāmau ’o Iosepha e horo’a mai iā’u i te ti’aturira’a ’ia ‘fa’afātata noa atu i te terono o te aroha mau ra, ’ia roa’a [iā’u] te maita’i » (« Te ta’ata ’o tei paraparau ia Iehova », Liahona, Nov. 2024, 61).

  25. Moroni 10:3.

  26. ’Ua ’ōpani ’o Moroni i poro’i a Nephi i te pene mātāmua roa o te Buka a Moromona, i reira ’oia i te fa’ahitira’a i tāna ’ōpuara’a i te pāpa’ira’a i te mau ’api : « Inaha rā, e fa’a’ite atu vau, ’o Nephi, ia ’outou ē, tei ni’a iho tō te Fatu aroha mau ia rātou ato’a i mā’itihia e ana ra, nō tō rātou fa’aro’o, ’ia ha’apūai ia rātou i te mana o te ora » (1 Nephi 1:20).

  27. Moroni 10:4.

  28. Hi’o Moromona 9:13.

  29. Hi’o Alama 40:23 : « E fa’aho’ihia te vārua i te tino, ’e te tino i te vārua ; ’oia ïa, e fa’aho’ihia te mau melo ato’a ’e te mau ponaivi ato’a i tōna tino ; ’oia ïa, e ’ore ho’i te hō’ē ’i’o rouru o te upo’o e mo’e, e fa’aho’ihia rā te mau mea ato’a ra i tō rātou iho vāhi mau ».

  30. Alama 34:16. E nehenehe tātou e fa’ahepohia ’ia fa’ata’a ’ē i te aroha i te parau-ti’a a feruri ai tātou i te aroha o te Fatu—te mana’o ē, te aroha here o tō tātou Metua i te Ao ra ana’e te nehenehe e upo’oti’a i ni’a i te parau-ti’a. Terā rā, mai tā Alama i ha’api’i mai, « e’ita te fa’anahora’a o te aroha e nehenehe e tupu mai te mea ē, ’aita te hō’ē tāra’ehara e ravehia ; nō reira, ’ua tātarahapa te Atua iho i te mau hara a te ao nei, nō te fa’atupu i te fa’anahora’a o te aroha, nō te tāmarū i te mau tītaura’a o te parau-ti’a, ’ia riro te Atua ’ei Atua ti’a roa, ’ei Atua parau-ti’a, ’e ’ei Atua aroha ato’a » (Alama 42:15 ; ha’apāpūra’a i ’āpitihia atu).

    ’Aita te tā’āto’ara’a o te here o te Fa’aora i ti’a ’ia fa’aora ia tātou. Tōna rā mauiui i te mau tītaura’a mau ’e te mauiui o te parau-ti’a tei fa’aora ia tātou. E’ita rā te reira e fa’aiti i te faufa’a o tōna here. Pāpū roa ē, tōna here ia tātou, ’e tōna hina’aro ’ia rave i te hina’aro o te Metua tei here ato’a ia tātou, nā te reira ïa i tura’i iāna ’ia hina’aro ’ia māuiui (hi’o Ioane 3:16 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 34:3). E’ita rā e manuïa ma te here ana’e.

    I te tahi mau taime, e nehenehe tātou e fa’atumu rahi i ni’a i tōna here ia tātou mai tō tātou nei huru, e nō reira, e mo’ehia ia tātou ē, tō tātou huru ’ei tane ’e ’ei vahine mau ’o te ’ore e ora i te mau fa’auera’a, e tītau ïa te reira i te parauti’a. Mai te mea ’aita tātou e ta’a maita’i ’e e hi’o tātou i tōna here mai te huru ē, tē fa’a’ore nei tātou i te mau tītaura’a o te parauti’a, e fa’aiti ïa tātou i te ō o tāna tusia tāra’ehara ’e te māuiui tāna i fa’aruru nō te ’aufau i te ho’o ri’ari’a o te parauti’a. E mea ma’ama’a roa mai te mea ē, e feruri tātou ē, tōna here ia tātou, e ha’afaufa’a ’ore te reira i tāna tusia tāra’ehara. Auē ïa te maita’i a’e ’ia hi’o pāpū i te mau tītaura’a ta’ato’a o te parau-ti’a ’e i muri iho ’ia māuruuru i te mea ē, ’ua here maita’i ’oia ia tātou nō te fa’a’oroma’i i taua mau tītaura’a mau ra nō tātou.

  31. Alma 7:11–12.

  32. Mosia 3:11.

  33. 2 Nephi 2:25.

  34. Mosia 14:5.

  35. Moroni 10:4.

  36. Moroni 10:3.

  37. ’Ua fa’aitoito te peresideni M. Russell Ballard ia tātou ’ia fa’a’ite i te ’itera’a pāpū nō « te mea tā ’outou i ’ite e tā ’outou e ti’aturi nei ’e tā ’outou e fa’ari’i nei » (« Ha’amana’o i te mea faufa’a roa a’e », Liahona, Mē 2023, 107).

  38. ’Aita vau e hina’aro e hōro’a i teie mana’o, nō te mono i te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te parau mau o te Buka a Moromona e ’aore rā, te ’evanelia. Mai tā Elder David A. Bednar i ha’api’i mai, e nehenehe te heheura’a e tae mai mai « te hō’ē māramarama tei tutu’ihia i roto i te hō’ē piha poiri », i reira te heheura’a e fari’ihia ai « ma te vitiviti, ma te hope roa ’e i te hō’ē ā taime ». E nehenehe ato’a te reira e riro mai te « mara’ara’a marū noa o te māramarama mai roto mai i te mahana e hiti mai ra […] ‘’e ’ua nā ni’a iho i te fa’aue, ’ua a’o, ’e ’ua nā ni’a iho i te a’o’ (2 Nephi 28:30) […] Tē tahe marū noa ra teie mau parau a te Metua i te Ao ra i ni’a i [tō tātou vārua] mai te hupe nō te ra’i mai’ [Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:45]. E mea mātau-maita’i-hia teie hōho’a nō te heheura’a i te mea varavara »(« Te vārua o te heheura’a », Liahona, Mē 2011, 88).