Te aroha, e tāpa’o mau nō te ti’ara’a pipi
Te vāhi tāpaera’a mau o te ti’ara’a pipi, ’o te rirora’a ïa mai ia Iesu Mesia rā te huru.
Nō ani noa nei te Perediseni Russell M. Nelson ia tātou ’ia « fa’ariro i tō tātou ti’ara’a pipi ’ei mea faufa’a roa a’e nō tātou. » ’Ua riro teie tītaura’a pūai i te tūpere i tō’u ferurira’a hōhonu i tō’u huru ti’ara’a pipi nō Iesu Mesia.
Te ti’ara’a pipi e ravehia ma te mana’o tae
Te ti’ara’a pipi hō’ē ïa ta’ata ’āpe’e ’e ’aore rā e pīahi nō te tahi atu. E mau « rima tauturu » te mau pipi tei hōro’a i tō rātou ora nō te fa’ariro ia rātou mai tō rātou ’orometua. Nō reira, te rirora’a ’ei pipi nō Iesu Mesia, e hau atu ïa i te ti’aturira’a i tāna mau ha’api’ira’a ’e tāna ha’api’ira’a tumu. E hau atu ā i te ’itera’a i tōna atuara’a ’e te fa’ari’ira’a iāna ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara, e faufa’a roa atu ā.
’Ua tātara te Peresideni ’o Dallin H. Oaks : « E ’ere te pe’era’a i te Mesia i te ’ohipa tāu’a ’ore ’e ’aore rā nō te tahi noa taime ri’i. E parau fafau tāmau ’e e huru orara’a e tano i te arata’i ia tātou i te mau taime ato’a ’e i te mau vāhi ato’a. » ’Ua riro te ti’ara’a pipi ’ei fa’anahora’a tāmau ’o tā tātou e rave nō te taui ia tātou nā roto i te tūtia tāra’ehara a te Fatu e tōna mana hōro’a noa. Te vāhi tāpaera’a mau o te ti’ara’a pipi, ’o te rirora’a ïa mai ia Iesu Mesia rā te huru ē tae roa atu i te rēni e fa’ari’i ai tātou i « tōna hōho’a i roto i tō [tātou] huru fa’a’itera’a. »
Nō te rirora’a ’ei pipi nō te Fatu, e tītauhia ia tātou i te ’āpe’e pāpū i tōna mau mana’o ’e te mau ravera’a ’ohipa i te mau mahana tāta’itahi, ’ei hi’ora’a, te ha’apa’ora’a, te haeha’a, ’e te fa’a’oroma’i. ’Ia ’ō’omo tātuha’a ana’e tātou i teie mau ’ateriputi i roto i tō tātou iho hīro’a, e noa’a ia tātou i « te huru atua i reira ». Teie huru hi’ora’a i te mau peu a te Fa’aora tei roto ïa i te tumu nō te ha’amorira’a iāna. Mai tā te Peresideni Nelson i ha’api’i mai, « Tā tātou ha’amorira’a ia Iesu e ’itehia te reira nā roto i tā tātou fa’atūeara’a ia Iesu ».
Te tāpa’o mau nō te ti’ara’a pipi
I roto i te mau ’ateriputi rau o te atuara’a ’o Iesu Mesia tei tītauhia ia tātou ’ia pe’e atu, hō’ē i ni’a a’e ’o tē pū’ohu nei ia rātou pā’āto’a. Taua huru, ’o te here aneane, ’e ’aore rā te aroha. ’Ua fa’ahamana’o nā peropheta e piti ’o Moromona ’e te ’āpōtetoro ’o Pauro ia tātou e mai te peu ē ’aita e aroha, « ’aita roa [tātou] e faufa’ahia. » ’E ’aore rā, mai te heheuhia mai i te peropheta ra ia Iosepha Semita, ’aita e « aroha, ’aita [tātou] e nehenehe e rave i te hō’ē mea iti a’e. »
’Ua hi’o ihoā te Fa’aora ma te pāpū, i te aroha, mai te tahi tīpa’o ’aore rā e tāpa’o tei fa’ariro i tāna mau pipi ti’a ’ia ’itehia :
« E tu’u atu vau i te parau ’āpī nā ’outou, E aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u e aroha atu ia ’outou na, e aroha ato’a ho’i ’outou ia ’outou iho.
« ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho. »
Te aroha, e atamanava faufa’a roa tei riro ’ei tuha’a ’ōhie ’ore i te tātara atu terā rā e mea ’ōhie i te tā’āto’ara’a tei hāro’aro’a ē o tei putapū. Tē ha’api’ihia rā i roto’Ia poro haere i tā’u nei ’Ēvanelia nā te « aroha, mai te fa’aro’o ato’a ho’i, e arata’i te reira i ni’a i te [action] ’ohipa tāmau ». Inaha, e nehenehe te aroha e parauhia « te here i roto i te ’ohipa tāmau ». E hōro’a teie hōho’a i te tahi hi’ora’a ē vai rā i roto i te parau pū’ohura’a mai roto mai i te orara’a o te Fa’aora—’o « te hāmani maita’i haere rā».
’Ei feiā pe’e nō Iesu Mesia, e tītauhia ia tātou i te tā’amu ia tātou i te haere’a tā tō tātou Fatu i fa’a’ite i tōna aroha aneane nō vetahi ’ē. Noa atu ā tō te Fa’aora e fa’a’itera’a i tōna aroha nā roto i te raura’a ’o te huru, te hina’aro nei au e pi’i ia tātou e tē vai nei e toru hōho’a nō tōna aroha tei hi’o maita’ihia i roto i tāna rā mau pipi.
E fa’a’itera’a te aroha i te aumihi.
A tahi, ’ua fa’a’ite te Fa’aora i tōna aroha nā roto i te aumihi. I roto i tāna aupurura’a i rotopū i te ’āti Nephi mai te fa’a’itehia i roto i te buka a Moromona, ’ua ani te Fatu i te mau ta’ata ato’a ē ’ia ho’i atu i roto i tō rātou mau ’utuāfare ’e ’ia feruri māite i te mau mea ato’a o tāna i ha’api’i atu ia rātou ’e nō te fa’aineine i tōna ho’ira’a mai i te mahana i muri mai. Tē fa’a’ite nei te mau pāpa’ira’a :
« Tei roto rātou i te ’oto ’o te roimata, ma te hi’o pāpū i ni’a iāna mai te huru rā ē, tē ani rā rātou iāna ’ia ha’atāere ri’i mai ā i pīha’i iho ia rātou.
« ’E ’ua nā ’ō aturā ’oia ia rātou : Inaha, ’ua ’ī tō’u ’ā’au i te aroha ia ’outou ».
Te aumihi e tuha’a te reira nō te aroha tei ’imi ia uama te māuiui. Ma te ’ī te aumihi, ’ua fa’aora te Fatu i te feiā ma’i ’e te fa’a’oto’oto i rotopū i te nūna’a. I muri mai, ’ua ha’amaita’i ’oia i te mau tamāri’i ’a pou mai ai te mau melahi mai te ra’i mai ’e ’ua hā’ati ia rātou. ’Ua fa’a’ohipa ’oia i teie marū, te mau fa’a’ohipara’a aroha, ’e tē vai atu ā, nō te mea « tei roto ’oia i te terera’a nō te aumihi. »
I tō’u tāvinira’a ’ei misiōnare tāmau i Amerita Apato’a, hō’ē ā huru tō’u fa’ari’ira’a i te aumihi mai roto mai i te tahi tau’a herehia. I te tahi tapera’a mahana i tō’u fa’ahorora’a te pereo’o ’e tō’u hoa misiōnare i te fare nō tō māua peresideni misiōni, ’ua tīpu’u tā’ue mai te tahi taure’are’a nā ni’a i tōna pereo’o ta’ata’ahi i mua i tō māua faura’o. ’Ua tupu vitiviti roa teie ’ohipa i ’ore au e ’ape i te ūra’a. Inaha, ’ua pohe roa teie taure’are’a i roto i teie ūra’a. ’Ua ’āehuehu roa vau nō teienei pohera’a. Ma te mata’u rahi ’e i roto i te ’ete’ete mai teie ’ohipa hā’iri’iri mau nō teie ūra’a tei tōpa mai i ni’a iā’u, ’ua tu’uhia vau i roto i te fare tāpe’ara’a e ’ua tāmau-roa-hia. ’Aita roa vau i ’ite a’enei i te ri’ari’a rahi ’e te vaira’a hō’ē noa. ’Ua ’ī roa vau i te tapineva ’e te hōriri’a ’e e nehenehe au e mau i roto i te fare auri nō te toe’a o tō’u orara’a.
Te tahi taea’e misiōnare, ’o Elder Brian Kochevar, tei fa’aro’o i te parau nō te ūra’a ’e ’ua roa’a iāna i te aumihi. ’Ua haere mai ’oia i te fare tāpe’ara’a ’e ’ua ani i te mau muto’i ’ia vaiiho iāna e parahi mai iā’u ra i roto i te fare auri, ’ia ore au e fa’aea ’ōtahi noa. ’Aue ho’i ē te semeio, ’ua fa’ari’i rātou. Tae mai i teienei mahana te ha’amāuruuru hōhonu nei au i teie pipi tei fa’atupu i teie aroha huru Mesia, tei tāmarū, ha’amahanahana ’e tei ha’anā iā’u i roto i te ’ū’anara’a nō tō’u hepohepo i roto i tō’u orara’a. Tōna aroha aumihi tei fa’a’ite i te tāpa’o nō tōna ti’ara’a pipi. Mai te hi’ohia e te peresideni Nelson, « Hō’ē o te mau rāve’a ’ōhie roa nō te ’ite i te tahi ta’ata tei pe’e pāpū ia Iesu Mesia o te huru aroha ïa o te reira ta’ata i ni’a i te tahi atu mau ta’ata ».
Te aroha, ’o te aupurura’a i te mau hina’aro parau-’ore-hia
Te tahi atu ā hi’ora’a e mea nāhea te Fa’aora i fa’a’ite ai i tōna aroha nā roto i tōna ha’apa’ora’a ’e tōna ’aupurura’a i te mau hina’aro parau ’orehia ’o vetahi ’ē. I te ta’ata paruparu rahi a 38 matahiti e ’ore roa hō’ē a’e e tauturu iāna, ’ua fa’ati’a te Fatu iāna i ni’a ’e ’ua fa’aitoito iāna i te ora ma te parauti’a. ’Oia ato’a te vahine fa’aturi i ro’ohia, ’ua hōro’a ’oia i te tīa’iturura’a ’e te tāmāhanahana i te fa’autu’ara’a. Nō te ta’ata ha’apepa tei tu’uhia mai ni’a mai i te tāpo’i fare, ’ua hōro’a te Fatu i te tatarahapara’a nō te hara, ’eiaha noa te fa’aorara’a i te tino.
I tō’u pi’ira’ahia ’ei ’episekōpo, tā māua nā tamāri’i e ono, tei fa’ariro i te ’ōro’a a te Fatu ’ei matapū ’a’a nō tā’u vahine, Christine, tei fa’aitoito i te rave ia rātou ’ona āna’e iho ’a pārahi ai au i ni’a i te purupiti. Mai ia ’outou e mana’o rā, ’aore roa tā māua tamāri’i i ha’apa’o maita’i. Tē ’itera’ahia i teie huru ’ohipa, ’ua ti’a mai e piti melo o tā mātou pāroita, ’o John ’e ’o Debbie Benich, te ha’amata i te pārahi i pīha’i iho iāna i te mau Sābati tāta’itahi nō te tauturu iāna. ’Ua tupu tō rāua hāmani maita’i e rave rahi matahiti, ’e ’ua riro rāua e metua rū’au nō tō māua ’utuāfare. Mai te Fatu, ’ua ’ite teie mau pipi i te hina’aro parau-’ore-hia ’e ’ua fa’a’ohipa rātou nā roto i te aroha, te tāpa’o ’ōtahi nō tō rātou ti’ara’a pipi.
E tauturu te aroha ia vetahi ’ē tei au i te ’ē’a nō te fafaura’a
’E i te hōpe’a, te aroha aneane o te Fa’aora ’ei pū nō te hōro’a i te mau tamāri’i ato’a a te Atua nō te fa’a’ī i tō tātou huru atuara’a ’ia nehenehe tātou ’ia « ’ōhapa i tāna fa’aorara’a, ’e te mana nō tāna tāra’ehara. » Mai ia tātou e riro mai tō tātou Fatu, tō tātou hina’aro nō te tauturu i tō tātou mau taea’e ’e te mau tuahine tei au i te ’ē’a nō te fafaura’a e riro te reira i te tupu i te rahi.
’Ei hi’ora’a, e nehenehe tātou e fa’ateitei ’e e fa’ahoa ia rātou tei fa’a’inohia ’aore rā tei ha’amo’ehia, ’ia tauturu i te ta’ata ’āpī i roto i tā tātou pāroita ’ia fa’ari’i poupouhia, ’e ’aore rā te ’anira’a i te mau hoa ’ia ha’amori ’āmui mai e tātou i roto i te purera’a ’ōro’a—penei a’e i teie ’ōro’a pasa e fātata mai nei. E rave rahi mau rāve’a nō te fa’aitoito ’e nō te ’āpiti atu ia vetahi ’ē i roto i tō rātou nu’ura’a ’ia ’imi ana’e tātou ma te mana’o tae ’e te pure tāmau, i te tauturu nō te ra’i mai ’ia araara te mata nō te hi’o atu ’e te ’ā’au nō te nīoa e mea nāhea ’o Iesu Mesia e hi’o ai ’e e nīoa nō rātou.
E nehenehe te tauturura’a ia vetahi ’ē, i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, e riro e tāvinira’a ta’a ’ē roa i tei mātauhia nā. Mai teie i te huru, i te tahi tītaura’a tā’u i te fenua Firipino, ’ua fa’aro’o na vau nō te ’utuāfare Agamata. ’Ua bāpetizohia rātou i te matahiti 2023, ’e i i muri noa ’ua fa’anaho onoono rātou i te tahi tai’o mahana nō te tā’ati ia rātou ’ei ’utuāfare mure ’ore i roto i te Urdaneta hiero nō Firipino. Nō reira, hou tā rātou mahana i fa’anahohia, ’ua fa’aū rātou e rave rahi māta’i rorofa’i i tō rātou fenua. Te taea’e Agamata, e ta’ata fa’a’apu raiti, ’aita roa ’oia i nehenehe i te tanu i tāna mā’a nā roto i taua mau mata’i rorofa’i ra. I te fa’aeara’a teie mau māta’i ra, ’ua tītauhia ’ia tanu vitiviti ’oia i tāna mā’a raiti i te taime ’ua puru te repo i te pāpe—te taime au nō te tanura’a. Ma te tūruhe, te tere i te hiero ’ua fa’a’orehia ïa.
E piti nau pipi, ’o Elder ’e ’o Tuahine Cauilan, ’āpe’ehia mai e to’otoru nā misionare tāvini, tei fa’aro’o i te hepohepo o te ’utuāfare Agamata ’e ’ua tauturu ia rātou noa atu ē ’aita rātou i ’ite i te fa’a’apu. Te ’ohipara’a i raro a’e i te pūai o te mahana, ’ua tauturu rātou i te tanura’a i te mau huero raiti, tei hōro’a i te Agamata ’ia fa’ahope i tā rātou ’ohipa ’e te terera’a i te hiero nō tō rātou tā’atira’a mai te ’ōpuahia. ’Ua hi’o ’o Elder Cauilan i tō « [te Agamata] hōho’a mata ’e ’ua ’ana’ana ’ia hi’o-ana’e-hia rātou ’e tō rātou ’ahu ’uo’uo i roto i te fare o te Fatu. Tō mātou ’oa’oa i te aupurura’a ’ua hau ïa i te poupou tei ’ore e ti’a ’ia fa’aau ! »
I teienei tē ’oa’oa nei te Agamata i te mau ha’amaita’ira’a i te tā’atira’ahia ’ei ’utuāfare mure ’ore i te mea ē te tahi mau pipi tei ’ī i te aroha—e te tāpa’o nō tō rātou ti’ara’a pipi—tei fa’aitoito nō te tauturu i tō rātou mau taea’e ’e mau tuahine ’ia haere i mua nā te ’ē’a o te fafaura’a.
Te mau taea’e ’e te mau tuahine, te ti’ara’a pipi nō Iesu Mesia o te ’ē’a ’ōtahi ana’e ïa nō te fa’ari’i i te ’oa’oara’a tāmau. E ’ē’a tei ’ī i te ferurira’a ’e te hina’aro i te mau ’ohipa nō te aroha ia vetahi ’ē. ’A riro ai te ’ē’a nō te ti’ara’a pipi i te tāfifi ’e te tūrorirori, ’e i te taime e tūtava ai tātou ’e e tōpatopari’i, e nehenehe tātou e tāmarū ia tātou iho i roto i te ’itera’a ē e Atua mata ara ’oia nō tātou ’e e fāna’o tātou i te tauturura’a i te taime iho tātou e tāmata ai. Tē fa’aha’amana’o nei ’o Isaia ’ia tātou ē « e mau te Atua i tō [tātou] rima ’o tei parau atu […] ’Eiaha e mata’u ; ’o vau ho’i tō ’oe tauturu ».
Ma te fāna’o mai roto mai i tō tātou Metua i te ao ra i roto i tō tātou ferurira’a, tē pure onoono nei au ’ia pe’e tātou i tā te Peresideni Nelson tītaura’a nō te tu’u i mua roa i tō tātou ti’ara’a pipi. ’Ia pure atu tātou « i te Metua ma te pūai hope o te ’ā’au » ’e « ’ia ’ī i teie nei aroha, ’o tāna i hō mai i te ta’ata ato’a ’ia pe’e mau i tāna tamaiti ia Iesu Mesia […] ’e ’ia fā mai ’oia ra ’ia riro tātou mai iāna ra te huru », nō te mea e amo tātou i te tāpa’o nō tō tātou ti’ara’a pipi, ’oia ho’i « te aroha […] te aroha aneane o te Mesia ».
Tē fa’a’ite pāpū nei ē, tē ora nei ’o Iesu Mesia, tō tātou Fa’aora hanahana, tō tātou Tāra’ehara, tō tātou Hi’o ’e tō tātou Hoa. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.