’O rātou iho tō rātou ha’avā
Mai te mea ’ua fa’a’ohipa tātou i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’ua rave ’e ’ua ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua, ’e ’ua tātarahapa i tā tātou mau hara—’ei reira te ha’avāra’a e auhia ai.
Tē fa’aoti nei te Buka a Moromona ma te anira’a fa’auru a Moroni ’ia « haere mai i te Mesia », « ’ia maita’i roa ’outou iāna », « ha’apae [tātou] i te mau mea paieti ’ore » ’e « here atu ai i te Atua ma tō [tātou] mana ato’a, tō [tātou] mana’o ato’a ’e te pūai ato’a. » Te mea ta’a ’ē e tano ’ia parau, tē tīa’i māite ra te pereota hope’a o tāna parau arata’i i te Ti’afa’ahoura’a ’e i te Ha’avāra’a hope’a.
’Ua parau ’oia : « ’Ua fātata vau i te haere atu e fa’aea i roto i te pāradaiso o te Atua, ē tae noa atu ’ua ’āmui-fa’ahou-hia tō’u vārua ’e tō’u ho’i tino, ’e ’ua ’āfa’ihia vau ma te upo’oti’a nā roto i te reva, ’ia fārerei atu ia ’outou i mua i te ha’avāra’a au maita’i a Iehova rahi, te Ha’avā mure ’ore nō te feiā ora ’e te feiā pohe. »
Tē māere nei au i te fa’a’ohipara’a Moroni i te parau « au maita’i » nō te fa’ahiti i te parau nō te Ha’avāra’a hope’a. ’Ua nā reira ato’a te tahi atu mau peropheta nō te Buka a Moromona i te parau nō te Ha’avāra’a ’ei « mahana hanahana ra » ’o tā tātou e « hi’o ātea ra […] ma te mata fa’aro’o. » Pinepine rā tātou i te tīa’i i te Mahana ha’avāra’a mai te au i te tahi atu mau parau tohu, ’oia ho’i « ma te ha’amā ’e te ’oto ri’ari’a », « te mehameha rahi ’e te mata’u rahi » ’e « te mamae hope ’ore. »
Tē ti’aturi nei au ē, tē fa’a’ite ra teie parau mutu maita’i ē, maoti te ha’api’ira’a tumu a te Mesia i ti’a ai ia Moroni ’e i te tahi atu mau peropheta ’ia tīa’i māite i terā mahana rahi ma te ’ana’anatae ’e te ti’aturi, ’eiaha rā ma te mata’u tā rātou i fa’aara i te feiā ’aita i fa’aineine i te pae vārua. E aha ra tā Moroni i māramarama ’o tei tītauhia ia tātou ’ia ’apo mai ?
Tē pure nei au ’ia tauturu mai te Vārua Maita’i ’a feruri ai tātou i te ’ōpuara’a rahi nō te ’oa’oa ’e te aroha a te Metua i te ao ra, te ’ohipa tāra’ehara a te Fa’aora i roto i te fa’anahora’a a te Metua, ’e te huru tātou e « amo i te hōpoi’a nō [tā tātou] iho mau hara ’ia tae i te mahana ha’avāra’a ra. »
Te ’ōpuara’a rahi nō te ’oa’oa a te Metua
Te fā rahi roa ’ino o te fa’anahora’a a te Metua, ’o te fa’afāna’ora’a ïa i tāna mau tamari’i vārua i te mau rāve’a nō te fa’ari’i i te hō’ē tino tāhuti, nō te ’ite i « te maita’i ’e te ’ino » nā roto i te orara’a tāhuti nei, nō te tupu i te rahi i te pae vārua ’e nō te haerera’a mure ’ore i mua.
Te mea tā te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a e parau nei te « ti’amāra’a mōrare », ’o te pū ïa o te fa’anahora’a a te Atua nō te fa’atupu i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o tāna mau tamaiti ’e mau tamāhine. Tē parau ato’a nei te pāpa’ira’a mo’a i teie parau tumu faufa’a rahi te ti’amāra’a o te ta’ata ’e te ti’amāra’a ’ia mā’iti ’e ’ia rave.
E ha’api’ira’a e ’apo mai i roto i te parau « ti’amāra’a mōrare. » Te mau parau aura’a fātata nō te ta’o « mōrare » ’oia ho’i ïa « maita’i », « ha’avare ’ore » ’e te « maita’i mōrare. » Te mau parau aura’a fātata nō te ta’o « ti’amāra’a » ’oia ho’i ïa « ha’ara’a », « ravera’a » ’e « ’ohipa. » Nō reira e nehenehe e māramarama i te « ti’amāra’a mōrare » ’ei ’aravihi ’e te fāna’ora’a ’ia mā’iti ’e ’ia ha’a nō tātou iho ma te maita’i, te ha’avare ’ore, te maita’i mōrare ’e te parau mau.
Tei roto i te mau hāmanira’a a te Atua « te mau mea ’ia ’ohipa, ’e te mau mea ’ia ’ohipahia. » ’O te ti’amāra’a mōrare ïa tei fa’ata’ahia e te Atua ’ei « mana ti’amā nō te ha’a » ’o tē fa’a’aravihi ia tātou, te mau tamari’i a te Atua, nō te riro mai ’ei ti’a mana e ’ohipa, ’eiaha rā ’ei tao’a ’ia ’ohipahia.
I hāmanihia te ao nei ’ei vāhi i reira te mau tamari’i a te Metua i te ao ra e tāmatahia ai nō te hi’o ē e rave ānei rātou « i te mau mea ato’a tā te Fatu tō rātou Atua e fa’aue ia rātou ra. » Te tumu mātāmua roa nō te Hāmanira’a ’e nō tō tātou vaira’a i te tāhuti nei, nō te fa’afāna’o ïa ia tātou i te rāve’a nō te ’ohipa ’e nō te riro mai i te mea tā te Fatu e ani ia tātou ’ia riro mai.
’Ua ha’api’i te Fatu ia Enoha :
« ’A hi’o na i tō ’oe mau taea’e ; ’o tā’u i hāmani i tō’u iho nei rima, ’e ’ua hōro’a vau ia rātou i tō rātou ’ite, i te mahana i hāmani ai au ia rātou ; ’e i roto i te ’Ō i Edene i hōro’a atu ai au i te ta’ata tōna ti’amāra’a ;
« ’E ’ua parau atu vau i tō ’oe mau taea’e, ’e ’ua hōro’a ato’a atu i te fa’auera’a ia rātou, ’ia aroha rātou rātou iho, ’e ’ia mā’iti rātou iā’u, tō rātou Metua. »
Te fā tumu nō te fa’a’ohipara’a i te ti’amāra’a, nō te here ïa te tahi i te tahi ’e nō te mā’iti i te Atua. ’E tē tū’ati roa nei teie nā fā i nā fa’auera’a rahi, te mātāmua ’e te piti, ’ia here i te Atua ma tō tātou ’ā’au ato’a, ’e ma tō tātou vārua ato’a, ’e ma tō tātou mana’o ato’a, ’ia here i tō tātou ta’ata tupu mai ia tātou iho na.
E hi’o na ē, tē fa’auehia nei tātou—e ’ere i te a’o noa ’e te parau a’o, e fa’auera’a rā—’ia fa’a’ohipa i tō tātou ti’amāra’a nō te here i te tahi ’e te tahi ’e nō te mā’iti i te Atua. Tō’u nei mana’o, ’oia ho’i, i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, e ’ere te ta’o ta’a ’ē ra « mōrare » i te ha’apāpū i’oa noa, pēnei a’e e arata’ira’a hanahana ato’a nō ni’a i tā tātou fa’a’ohipara’a i tō tātou ti’amāra’a.
E tumu i topahia ai terā hīmene mātauhia ē « Mā’iti i te maita’i ». ’Aita tātou i ha’amaita’ihia i te ti’amāra’a mōrare nō te rave i te mau mea ato’a tā tātou e hina’aro, i te taime ato’a e hina’aro tātou. ’Aita, ’ia au i te fa’anahora’a a te Metua, ’ua fa’ari’i tātou i te ti’amāra’a mōrare nō te ’imi atu ’e nō te ’ohipa mai te au i te parau mau mure ’ore. E mea tano tātou, te « ti’a’au ia [tātou] iho », ’ia rave i te mau ’ohipa maitata’i ma te ’ana’anatae, « ’e ’ia rave ho’i i te mau ’ohipa e rave rahi nā roto i tō [tātou] iho hina’aro, ’e ’ia fa’atupu fa’arahi ho’i i te parauti’a. »
’Ua ha’apāpūhia te faufa’a mure ’ore o te ti’amāra’a mōrare i roto i te fa’ati’ara’a pāpa’ira’a mo’a nō ni’a i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei. ’Ua ’ōrurehau Lucifero i mua i te fa’anahora’a a te Metua nō tāna mau tamari’i ’e ’ua ’imi e ha’amou i te mana nō te ’ohipa ti’amā. I te pae rahi, ’ua fa’atumu ’āfaro te fa’ati’ora’a a te diabolo i ni’a i te parau tumu nō te ti’amāra’a mōrare.
’Ua parau te Atua : « Nō reira, nō te mea ē ’ua ’ōrurehau Sātane iā’u, ’e ’ua tītau ’ia ha’amou i te ti’amāra’a o te ta’ata […] i fa’aue ai au ’ia hurihia ’oia i raro. »
Te ’ohipa pi’o ’e te pīpiri a te ’enemi, ’o te tātarara’a ïa mai roto mai i te tamari’i a te Atua te ’aravihi ’ia riro ’ei « ti’a’au ia rātou iho », ’o tē nehenehe e ’ohipa nā roto i te parauti’a. Tōna mana’o, ’o te hāponora’a ïa i te mau tamari’i a te Metua i te ao ra nō te riro mai ’ei tao’a e ti’a noa ’ia ’ohipahia.
Rave ’e riro mai
’Ua tūra’i te peresideni Dallin H. Oaks i te parau ē, tē tītau manihini nei te ’evanelia a Iesu Mesia ia tātou ’ia ’ite i te hō’ē mea ’e ’ia riro mai i te hō’ē mea nā roto i te fa’a’ohipa-ti’a-ra’a i te ti’amāra’a mōrare. ’Ua nā ’ō ’oia :
« Tē ha’api’i nei te Bibilia ’e te mau pāpa’ira’a mo’a nō teie anotau nō ni’a i te ha’avāra’a hope’a, ’oia ho’i, e fa’ari’i te mau ta’ata ato’a i te utu’a mai te au i tā rātou mau ’ohipa i rave ’e ’aore rā i te hina’aro o tō rātou ’ā’au. Tē fa’ananea nei rā te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a i te reira ma te parau ē, e ha’avāhia tātou mai te au i te vaira’a tei ra’ehia e tātou.
« Tē parau nei te peropheta Nephi i te ha’avāra’a hope’a mai te tahi mea tā tātou i riro mai : ‘’E mai te mea e mea vi’ivi’i tā rātou mau ’ohipa, tē vi’ivi’i noa ra ïa rātou ; ’e mai te mea tē vi’ivi’i noa ra rātou, e ’ore roa ïa rātou e pārahi i te bāsileia o te Atua’ [1 Nephi 15:33 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia]. Tē nā ’ō ra Moroni : ‘E riro ai te ta’ata vi’ivi’i i te vai vi’ivi’i noa ; ’e te ta’ata parauti’a i te vai parauti’a noa [Moromona 9:14 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia]. »
Tē parau fa’ahou nei te peresideni Oaks : « Nā roto i teie mau ha’api’ira’a tē ’ite nei tātou ē, e ’ere te Ha’avāraʼa hopeʼa i te hō’ē noa hi’opo’araʼa nō te tāʼāto’araʼa o te mau ’ohipa maitata’i ʼe te ʼino—te mea tā tātou i rave. ’O te fā’ira’a i te vaira’a hope’a o tā tātou mau ’ohipa ’e te mau mana’o—te mea tātou tātou i riro mai. »
Te tāra’ehara a te Fa’aora
E ’ere nā tā tātou noa mau ’ohipa ’e tō tātou mau hina’aro e fa’aora ia tātou, e’ita e nehenehe. « Hope noa atu ā te mau mea ato’a ’o tē mara’a ia tātou ’ia rave » e fa’afaitehia tātou i te Atua nā roto noa i te aroha ’e te mata’i rahi tei matara nā roto i te tusia tāra’ehara hope ’ore ’e te mure ’ore a te Fa’aora.
’Ua parau Alama : « Ha’amata i te ti’aturi i te Tamaiti a te Atua ē, e haere mai ’oia nō te fa’aora i tōna ra mau ta’ata, ’e e ha’amāuiuihia ’oia ’e e pohe ho’i nō te ha’amatara i tā rātou mau hara ; ’e e ti’a fa’ahou mai ’oia mai te pohe mai, ’ia tupu te ti’afa’ahoura’a, ’e e ti’a atu te mau ta’ata ato’a i mua iāna, ’ia ha’avāhia i te mahana hope’a ’e te mahana ha’avāra’a, mai te au i tā rātou mau ’ohipa. »
« Tē ti’aturi nei mātou ē, nā roto i te Tāra’ehara a te Mesia e ti’a ai i te ta’ata ato’a ’ia fa’aorahia, nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ture ’e te mau ’ōro’a o te ’evanelia. » E mea tano tātou ’ia māuruuru i te mea ē, e’ita tā tātou mau hara ’e mau ’ohipa parauti’a ’ore e ti’a mai ’ei ’itera’a pāpū fa’ahapa ia tātou mai te peu ’ua « fānau-[mau]-fa’ahou-hia » tātou, ’ua fa’a’ohipa i te fa’aro’o i te Tāra’ehara, ’ua tātarahapa « ma te ’ā’au tae » ’e « ma te hina’aro mau », ’e ’ua « fa’aitoito noa ē tae noa atu i te hope’a ra. »
Te mata’u i te Atua
E rave rahi o tātou tē mana’o nei ē, e ti’a atu tātou i mua i te ha’avāra’a a te Ha’avā mure ’ore mai te tahi ’ohipa i te tiripuna ha’avā a tō te ao nei. Nā te tahi ha’avā e peresideni. E vauvauhia te mau parau. E topa mai te parau utu’a. ’E e riro ē, e vai noa te mana’o fē’a’a ’e te mata’u ē tae noa atu e fa’aro’o tātou i te parau utu’a. Tē ti’aturi nei rā vau ē, e ’ere terā te fa’ahōho’ara’a tano.
Tē vai nei te tahi mata’u ta’a ’ē, e tū’ati ato’a rā i te mata’u tāhuti tā tātou e ’ite pinepine nei, tā te mau pāpa’ira’a mo’a e fa’ata’a nei ’ei « [mata’u i te Atua] » ’aore rā ’ei « mata’u i te Fatu. » Ta’a ’ē atu i te mata’u a tō te ao nei ’o tē fa’atupu i te pe’ape’a rahi ’e te ahoaho, e tītau manihini te mata’u i te Atua i roto i te orara’a nei i te hau, te mana’o pāpū ’e te ti’aturi.
E pū’ohu te mata’u parauti’a i te mana’o hōhonu nō te tura ’e nō te fa’ahiahia rahi i te Fatu ra Iesu Mesia, i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’e i te tīa’i-māite-ra’a i te Ha’avāra’a hope’a ’e i te parauti’a i tōna ra rima. « E tupu rahi te mata’u i te Atua nā roto mai i te māramarama-maita’i-ra’a i te nātura atua ’e i te misiōni a te Tāra’ehara, nā roto mai i te ineine ’ia auraro i tō tātou hina’aro i tōna hina’aro, ’e nā roto mai i te ’itera’a ē tei ni’a i te tāne tāta’itahi ’e i te vahine tāta’itahi te hōpoi’a nō tōna mau hia’ai, mau mana’o, mau parau ’e mau ’ohipa tāhuti nei i te mahana nō te Ha’avāra’a ra.
E ’ere te mata’u i te Fatu i te taiāra’a fa’a’ōtohe ’ia tomo i mua i tōna aro ’e ’ia ha’avāhia. ’Aita, ’o te rāve’a hau atu rā nō te fā’ira’a hope’a nō ni’a ia tātou iho, te mau mea e vai mau nei ’e ’o tē vai mau noa atu.
Pauroa te ta’ata tei ora na, ’o tē ora nei, ’e ’o tē ora atu i ni’a i te fenua nei, « e fa’ati’ahia i mua i te ha’avāra’a a te Atua, ’ia ha’avāhia e ana mai te au i tā rātou ra mau ’ohipa, mai te mea e mea maita’i te reira ’e ’aore rā mai te mea e mea ’ino te reira. »
Mai te mea tō tātou mau hia’ai tei ni’a i te parauti’a ’e i tā tātou mau ’ohipa maitata’i—’oia ho’i, ’ua fa’a’ohipa tātou i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’ua rave ’e ’ua ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua, ’e ’ua tātarahapa i tā tātou mau hara—’ei reira te ha’avāra’a e auhia ai. Mai tā Enosa i parau, e « ti’a atu ai i mua [i te Tāra’ehara] ra ; ’e i reira [tātou] e ’ite atu ai i tōna ra mata ma te ’oa’oa. » ’E i te mahana hope’a ra e fa’ari’i tātou i « te utu’a maita’i nō te parauti’a. »
I te tahi pae, mai te peu tei ni’a tō tātou mau hia’ai i te ’ino ’e i tā tātou mau ’ohipa ’ī’ino, ’ei reira te ha’avāra’a e fa’atupu ai i te ri’ari’a. E roa’a ia tātou « te ’ite ti’a mau », te « ha’amana’o pāpū maita’i », ’e te « ’ite pāpū [i tātou] ihora hapa ». « E ’ore e ti’a ia tātou ’ia hi’o atu i ni’a i tō tātou Atua ; ’e e ’oa’oa roa tātou mai te mea ē, e ti’a ia tātou ’ia parau atu i te mau mato ’e te mau mou’a ’ia ma’iri mai i ni’a iho ia tātou nō te huna ia tātou i tōna ra aro. » ’E i te mahana hope’a e « roa’a [tā tātou] utu’a ’ino. »
I te hope’ara’a, ’o tātou iho ïa tō tātou ha’avā. ’Aita e faufa’a te ta’ata ’ia parau mai i hea e haere. I mua i te aro o te Fatu, e fā’i tātou i te mea tā tātou i mā’iti ’ia riro mai i te tāhuti nei ’e e ’ite tātou iho ’ei hea tātou i roto i te tau mure ’ore.
Te parau fafau ’e te ’itera’a pāpū
Te hāro’aro’ara’a ē, e nehenehe te Ha’avāra’a hope’a e auhia mai, e ’ere ïa nō Moroni noa terā ha’amaita’ira’a.
’Ua fa’ata’a Alama i te mau ha’amaita’ira’a tei fafauhia nō te mau pipi itoito ato’a a te Fa’aora. ’Ua nā ’ō ’oia :
« Te aura’a ra o te parau fa’aho’ira’a, ’o te fa’aho’ira’ahia ïa te ’ino ’ei ’ino, te huru tāhuti ’ei huru tāhuti, ’e te huru diabolo ’ei huru diabolo—’e te maita’i ’ei maita’i ; ’e te parauti’a ’ei parauti’a ; te mea tano ’ei mea tano ; ’e te aroha ’ei aroha.
« […] ’A ha’apa’o ia vetahi ’ē ma te au maita’i, ’a ha’avā ma te parauti’a, ’e ’a rave i te maita’i ma te tu’utu’u ’ore ; ’e ’ia rave ’oe i teie nei mau mea, e roa’a ïa te utu’a maita’i ia ’oe ; ’oia ïa, e fa’aho’i-fa’ahou-hia te aroha ia ’oe ra ; e fa’aho’i-fa’ahou-hia te parauti’a ia ’oe ra ; e fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te ha’avāra’a parauti’a ia ’oe ra, ’e e fāri’i fa’ahou ’oe i te utu’a maita’i. »
Tē parau pāpū nei au ma te ’oa’oa ē ’o Iesu Mesia tō tātou Fa’aora ora. E parau mau te parau fafau a Alama, ’e e tano nō ’outou ’e nō’u nei—i teie mahana, ananahi ē a muri noa atu. Tē parau pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a o te Fatu Iesu Mesia, ’āmene.