’Āmuira’a rahi
Te rōtahi noa i roto i te Mesia
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2025


11:18

Te rōtahi noa i roto i te Mesia

Te fa’a’ohipara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ma te rāve’a fa’a’ōhiehia ’e te rōtahihia, e tauturu ia tātou ’ia ’ite mai i te ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a.

1.’Omuara’a

’A toru ’āhuru matahiti i teienei, ’ua fa’ari’i au i tā’u pi’ira’a nō te tāvini ’ei misiōnare i roto i te misiōni nō Ogden, Utaha. ’Oia mau, nō te mea nō Europa mai au, vetahi mau peu o te fenua iho nō Utaha, mai te « Jell-O matie ’e te tāroti » ’e te « ’ūmara pūtete aroha », e mea huru ta’a ’ē roa ïa nō’u nei !

Teie ra, ’ua ha’afa’ahiehie-roa-hia vau e te ha’apa’o maita’i ’e te ti’ara’a pipi o e rave rahi feiā mo’a, te nāhoa ta’ata e haere mai nei i te mau purera’a a te ’Ēkālesia ’e te ’ā’ano o te mau fa’anahora’a e ravehia nei. I te taera’a mai te hōpe’a o tā’u misiōni, ’ua hina’aro vau ’ia pāpū maita’i iā’u ē te ’oa’oa ’o tā’u i putapū ’e te pūai pae vārua ’e te pa’ari ’o tā’u i hi’o e fa’atae-ato’a-hia i tō’u ’utuāfare i muri nei. ’Ua rave au te fa’aotira’a ’ia ho’i vitiviti nō te ora i tō’u orara’a i te mau « ata o te mau ’āivi mure ’ore ».

’Ātirā ra, e fa’anahora’a ta’a ’ē tā te Fatu. Te sābati mātāmua o tō’u ho’ira’a i te fare, ’ua pi’i tō’u ’episekōpo tei ’ī te pa’ari iā’u ’ia tāvini ’ei peresideni nō te feiā ’āpī tamāroa i roto i tā’u pāroita. Te tāvinira’a i teie pupu fa’ahiahia o te feiā ’āpī tamāroa, ’ua ha’api’i ’oi’oi mai au ē te ’oa’oa ’ia riro ’ei pipi nā te Mesia, e mea iti roa ïa ’ia hi’ohia i te fāito o te mau purera’a o te ’Ēkālesia ’aore rā i te ’ā’ano o te mau fa’anahora’a.

Nō reira, i tō’u fa’aipoipora’a i tāu vahine purotu ia Margret, ’ua fa’aoti māua ma te ’oa’oa e noho atu i Europa ’e ’ia aupuru i tō māua ’utuāfare i roto i tō māua fenua ’āi’a i Heremani. Māua to’opiti, ’ua riro māua ’ei ’ite nō te mea tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i e rave rahi matahiti : « Te ’oa’oa tā tātou e putapū nei, ’aore re’a nō te mau mea e tupu nei i roto i tō tātou orara’a ’e pauroa rā ma te fa’atumuhia i ni’a i tō tātou orara’a ». ’Ia fa’atumu-ana’e-hia tō tātou orara’a i ni’a i te Mesia ’e tāna a’ora’a o te ’evanelia, e nehenehe tātou e fana’o rahi i te mau ha’amaita’ira’a o te ti’ara’a pipi, i te vāhi tā tātou e noho nei.

2. Te fa’a’ōhiera’a tei roto ïa i te Mesia

’Āre’a rā, i roto i te hō’ē ao e rahi noa atu ra te ti’amā i te pae ha’apa’ora’a fa’aro’o, te fifi ’e te ’āhuehue, te mau parau poro’i ’e te mau tītaura’a ta’a ’ē ’e e mea pinepine te tū’ati ’ore, nāhea tātou i te ’ape ’ia ha’amatapō i tō tātou mata ’e ’ia fa’a’eta’eta i tō tātou ’ā’au ’e ’ia vai rōtahi noa i ni’a i te « tao’a rahi ’e te ’ōhie » o te ’evanelia a Iesu Mesia ? I roto i teie tau o te ’āhuehuera’a, ’ua hōro’a mai Paulo i te hō’ē a’ora’a faufa’a rahi i te feiā mo’a nō Korinetia ma te fa’aha’amana’o ia rātou i te rōtahi i ni’a i « te fa’a’ōhiera’a i roto te Mesia ».

E mea ’ōhie roa te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ’e te ture o te ’evanelia ’o tā te mau tamari’i ato’a e nehenehe e hāro’aro’a i te reira. E nehenehe e roa’a ia tātou te mana fa’aorara’a o Iesu Mesia ’e ’ia fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a pae vārua tā tō tātou Metua i te ao i fa’aineine nō tātou, ma te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, te tātarahapara’a, ’ia bāpetizohia, ’ia ha’amo’ahia nā roto i hōro’a o te Vārua Maita’i, ʼe te tāpe’ara’a e tae noa atu i te hopeʼa. ’Ua fa’ata’a mai te peresideni Nelson i teie tere nehenehe mau mai « te ’ē’a nō te fafaura’a » ’e te rāve’a nō te rirora’a ’ei « pipi ha’apa’o maita’i a Iesu Mesia ».

Mai te peu e mea ’ōhie mau teie parau poro’i, nō te aha ïa pinepine e mea fifi te reira ’ia ora i te ture a te Mesia ’e ’ia pe’e i tōna hi’ora’a ? Penei a’e tē tātara hape nei tātou te ’ōhiera’a mai te hō’ē ’ohipa marū noa ’ia tāpae atu, ’aita e tauto’ora’a ’aore rā ’aita e ravera’a itoito. Te pe’era’a i te Mesia e tītauhia ’ia vai noa te tauto’ora’a ’e te tauira’a tāmau. E ti’a ia tātou e « [ha’apae] i te ta’ata tino nei ’e [’ia riro mai te hō’ē] tamari’i [ri’i te huru] ». Tei roto i te reira te hōro’ara’a i tō tātou « ti’aturi i roto i te Fatu » ’e te ha’apaera’a i te fifi, mai tā te mau tamari’i e rave nei. Te fa’a’ohipara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ma te ’ōhie ’e te rōtahira’a, e tauturu te reira ia tātou ’ia ’ite i te ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a i tāmahana, e hōro’a i te arata’ira’a i roto i tō tātou pi’ira’a, e pāhono i te tahi mau uira’a fifi roa a’e o te orara’a, ’e e hōpoi mai i te pūai nō te fa’aruru i tō tātou mau tāmatara’a.

E nāhea rā tātou e nehenehe ai e fa’a’ohipa i teie ’ōhiera’a i roto i tō tātou tere o te orara’a nei ’ei pipi a te Mesia ? ’Ua fa’aha’amana’o mai te peresideni Nelson ia tātou ’ia rōtahi i ni’a i « te parau mau vi’ivi’i ’ore, te ha’api’ira’a tumu vi’ivi’i ’ore ’e te heheura’a vi’ivi’i ’ore » ’a ’imi ai tātou i te pe’e i te Fa’aora. E heheu mai te uira’a tāmau, « e aha tā te Fatu ’o Iesu Mesia e hina’aro ’ia rave au ? » i te arata’ira’a hōhonu. E hōro’a mai te pe’era’a i tōna hi’ora’a i te hō’ē ’ē’a fifi ’ore i roto i te pāpū-’ore-ra’a ’e te hō’ē rima here nō te arata’ira’a i te mau mahana ato’a. ʼO ʼoia te Ariʼi nō te Hau ’e te Tīa’i Māmoe Maita’i. ’O ’oia tō tātou Fa’aa’o ’e te Fa’aora. ’O ’oia tō tātou Papa ’e te Ha’apīra’a. O ’oia te hō’ē hoa—tō ’outou ho’a ’e tō’u hoa ! Tē ani manihini nei ’oia ia tātou ’ia here i te Atua, ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a, ’e ’ia here i tō tātou ta’ata tupu.

’A mā’iti ai tātou i te pe’e i tōna hi’ora’a ’e ’ia haere i mua ma te fa’aro’o i te Mesia, e tauahi i te mana nō tāna Tāra’ehara, ’e e ha’amana’o i tā tātou mau fafaura’a, e fa’a’ī te here i tō tātou ’ā’au, e fa’ati’a mai te tīa’ira’a ’e te fa’aorara’a i tō tātou vairua, ’e e monohia te manava fafati ’e te ’oto e te māuruuru ’e te fa’a’oroma’i nō te tīa’i i te mau ha’amaita’i tei parau-fafau-hia mai. I te tahi taime, e hina’aro paha tātou e fa’aātea ri’i ia tātou iho i te hō’ē tupura’a ’ohipa fifi ’aore rā te ’imira’a i te tauturu pae tōro’a. Terā rā i roto i te tupura’a tāta’itahi, te fa’a’ohipara’a ’ōhie i te mau parau tumu o te ’evanelia e tauturu ia tātou ’ia fano nā roto i te mau tāmatara’a o te orara’a ma te rāve’a a te Fatu.

Tē hā’ava tano ’ore nei tātou i te tahi taime i te pūai tā te mau ’ohipa ’ōhie e hōro’a mai nei ia tātou mai te pure, te ha’apaera’a ma’a, te ’imi-maite-ra’a i te mau pāpa’ira’a mo’a, te tātarahapara’a tāmahana, te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a, ’e te hāmorira’a tāmau i roto i te fare o te Fatu. ’Ia ’ite ana’e rā tātou ē ’aita tātou e tītauhia ’ia « rave i te mau ’ohipa rārahi » ’e ’ia tūtonu tātou i ni’a i te fa’a’ohipara’a i te ha’api’ira’a tumu mā ’e te ’ōhie, e ha’amata tātou i te hi’o e nāhea te ’evanelia e « ’ohipa nei ma te fa’ahiahia » nō tātou, ’oia ato’a i roto i te mau tupura’a ’ohipa fifi rahi mau. E ’ite mai tātou i te pūai ’e te « ti’aturira’a i mua i te Atua » ’oia ato’a ’ia putapū ana’e tātou i te ’oto. Tē fa’aha’amana’o mai nei Elder M. Russell Ballard ia tātou e rave rahi taime, « tei roto i teie ’ōhiera’a [tātou] e ’ite mai ai […] te hau, te ’oa’oa, ’e te pōpou ».

Te fa’a’ohipara’a i te ’ōhiera’a e vai ra i roto i te Mesia e arata’i ia tātou ’ia ha’afaufa’a nā mua roa i te ta’ata hau atu i te mau fa’anahora’a ’e te mau aura’a mure ’ore hau atu i te mau haere’a tau poto. E rōtahi tātou i ni’a i « te mau mea faufa’a roa a’e » i roto i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua, maoti i te vaiihora’a ia tātou ’ia fa’ateiahahia e te fa’aterera’a o tā tātou aupurura’a. E ha’amātara tātou ia tātou ma te ha’afaufa’a nā mua roa i te mea tā tātou e nehenehe e rave, ’eiaha ra i te fa’ateimaha ia tātou i te mau mea tā tātou e’ita e nehenehe e rave. Tē fa’aha’amana’o mai nei te Fatu ia tātou : « Nō reira, ’eiaha e fiu i te ravera’a i te ’ohipa maita’i, nō te mea tē ha’amau nei ’outou i te niu nō te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi roa. ’E nā roto i te mau mea iti e tupu mai ai tei rahi roa ra ». ’Āuē ïa fa’aitoitora’a pūai ’ia rave ma te ’ōhiera’a ’e te ha’eha’a, ta’a noa atu te mau tupura’a ’ohipa.

3. Oma Cziesla

’Ua riro tō’u māmā rū’au ’o Marta Cziesla ’ei hō’ē hi’ora’a fa’ahiahia roa nō te ravera’a « i te mau mea iti ’e te ’ōhie » nō te fa’atupu i te mau mea rarahi. E pi’i mātou iāna ma te here Oma Cziesla. ’Ua tauahi Oma i te ’evanelia i roto i te ’oire iti nō Selbongen, i Purutia hiti’a o te rā ’e tō’u māmā rū’au tupuna i te 30 nō Mē 1926.

Te māmā rū’au o Elder Cziesla (i te pae ’atau)

Marta Cziesla (i te pae ’atau) i te mahana o tōna bāpetizora’a.

’Ua here ’oia i te Fatu ’e tāna ’evanelia ’e ’ua fa’aoti e ha’apa’o i te mau fafaura’a tāna i rave. I te matahiti 1930, ’ua fa’aipoipo ’oia i tō’u pāpā rū’au, e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia. I taua taime ra e mea fifi roa nō ’Oma ’ia haere i te mau purera’a a te ’Ēkālesia, nō te mea te fare fa’a’apu a tō’u pāpā rū’au e mea ’ātea roa i te fare purera’a fātata. ’Ua rōtahi rā Oma i ni’a i te mea tāna e nehenehe e rave. ’Ua tāmau noa Oma i te pure, te tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e te hīmene i te mau hīmene o Ziona.

’Ua mana’o paha vetahi mau ta’ata e ’ere fa’ahou ’oia i te mea itoito i roto i tōna fa’aro’o, e mea ātea rā te reira i te parau mau. I te fānaura’ahia tō’u pātea ’ino ’e tō’u pāpā, ’aita e autahu’ara’a i te fare ’e ’aita mau purera’a a te ’Ēkālesia ’aore rā e fa’ari’i i te mau ’ōrō’a nā pīhai iho mai, ’ua rave fa’ahou Oma i te mea tāna e nehenehe ’e ’ua fa’atumu i ni’a i te ha’api’ira’a i tāna nau tamari’i « te pure ’e te haerera’a ma te parauti’a i mua i te Fatu ». ’Ua tai’o ’oia ia rāua i te pāpa’ira’a mo’a, ’ua hīmene ’e rāua i te mau hīmene o Ziona, ’e ’oia ho’i ’ua pure ’e rāua—i te mau mahana ato’a. Hō’ē ’itera’a o te ’Ēkālesia 100 i ni’a i te hānere fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare.

I te matahiti 1945, tei roto tō’u pāpā rūau i te nu’u faehau i roto i te tāma’i, ’ātea roa i tōna ’utuāfare. ’A piri mai ai te mau ’enemi i tā rātou fare fa’a’apu, ’ua rave Oma i tāna nā tamari’i ’āpī ’e ’ua fa’aru’e i tā rātou fare fa’a’apu herehia, nō te ’imi te ha’apūra’a i te hō’ē vahi pāpū a’e. I muri mai i te hō’ē tere fifi ’e te ’ata’ata, ’ua ’itehia mai iāna i te hōpe’a te hō’ē ha’apūra’a i te ’āva’e Mē 1945 i te pae apato’erau nō Heremani. ’Ua toe noa mai ia rātou te mau ahu noa i ni’a i tō rātou tino. ’Ua tāmau noa rā Oma i te rave i te mea tāna e nehenehe : ’ua pure ’oia ’e tāna nau tamari’i—i te mau mahana ato’a. ’Ua hīmene ’oia ’e rāua i te mau hīmene o Zion ’o tāna i tāmau ’ā’au—i te mau mahana ato’a.

E mea fifi rahi roa te orara’a ’e e rave rahi matahiti rōtahihia i ni’a i te ravera’a ’ōhie pāpū, tē vai ra te mā’a i ni’a i te a’ira’a mā’a. Terā rā i te matahiti 1955, e 17 matahiti tō tō’u pāpā, ’ua haere ’oia i te fare ha’api’ira’a tōro’a i te ’oire nō Rendsburg. ’Ua haere atu ’oia nā mua i te hō’ē fare tahua ’e ’ua ’ite atu i te hō’ē parau pāpa’i na’ina’i i rāpae’au e tai’ohia « Kirche Jesu Christi der Heiligen der Letzten Tage »—« Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ». ’Ua feruri ’oia, « mea fa’ahiahia roa ; e fare purera’a teie a māmā ». Nō reira, i tōna ho’ira’a i te fare, ’ua parau atu ’oia ia Oma ē ’ua ’itehia iāna [tō’u pāpā] i tāna fare purera’a.

E nehenehe ’outou e feruri i te mea tāna i putapū i muri a’e e 25 matahiti, ’aita ’oia i ’ite a’e i te ’Ēkālesia. ’Ua fa’aoti ’oia e haere i te sābati nō muri a’e ’e ’ua tītau i tō’u pāpā e haere nā muri iāna. ’Ua hau i te 32 km te ātea ia Rendsburg i te ’oire na’ina’i i te vāhi rātou e fa’aea ai. ’Aita rā te reira i tāpe’a ia Oma ’ia haere i te purera’a. Te sābati i muri mai, ’ua rave ’oia i tōna pere’o’o ta’ata’ahi ’e tō’u pāpā ’e ’ua haere atu i te fare purera’a.

’A ha’amata ai te purera’a ’ōro’a, ’ua pārahi atu tō’u pāpā i te ’āna’ira’a pārahira’a hōpe’a, ma te ti’aturi e fa’a’oti oi’oi te purera’a. ’O te fare purera’a teie a Oma, ’eiaha ra i tāna. Te mea tāna i hi’o e ’ere roa i te mea fa’aitoito : te tahi noa mau vahine ruhiruhiā i reira ’e e piti misiōnare ’āpī ’o tē fa’atere ra i te purera’a. Terā rā i muri mai, ’ua ha’amata rātou i te hīmene ’e ’ua hīmene rātou i te mau hīmene nō Ziona ’o tā tō’u pāpā i fa’aro’o i tōna tamari’ira’a : « Haere mai e te feiā mo’a », « Tō’u Metua », « ’Auē te ta’ata i parau ia Iehova ». Te fa’aro’ora’a i teie nana iti e hīmene ra i te mau hīmene nō Ziona ’o tāna i ’ite mai tōna tamari’ira’a, ’ua puta roa ïa tōna ’ā’au, ’e ’ua ’ite ’oi’oi ’oia ’e ma te fē’a’a ’ore e parau mau te ’Ēkālesia.

Te purera’a ’ōro’a mātāmua tā tō’u māmā rū’au i haere i muri a’e e 25 matahiti, ’o te purera’a ïa tā tō’u pāpā i fa’ari’i i te hō’ē ha’apāpūra’a nōna iho nō te parau mau o te ’evanelia tei fa’aho’i fa’ahou-hia-mai a Iesu Mesia. ’Ua bāpetizohia ’oia e toru hepetoma i muri mai, te 25 nō Tetepa1955, ’e tō’u pāpā rū’au ’e tō’u pātea.

’Ua hau i te 70 matahiti i ma’iri mai te taime o teie purera’a ’ōro’a iti i Rendsburg. Pinepine vau i te mana’o ia Oma, i te mea tāna i putapū i teie mau pō mo’emo’e, te ravera’a i te mea iti ’ōhie ’o tāna e nehenehe e rave, mai te pure, te tai’o ’e te hīmenera’a. ’A ti’a ai au i’ōnei i teie mahana i roto i te ’āmuira’a rahi ’e te paraura’a nō ni’a i tō’u Oma, tōna fa’aotira’a ’ia ha’apa’o i tāna mau fafaura’a ’e ’ia ti’turi i te Fatu noa atu tōna mau fifi, ’ua fa’aī i tō’u ’ā’au i te ha’eha’a ’e te māuruuru rahi—’eiaha noa nōna nō e rave rahi ato’a rā feiā mo’a fa’ahiahia nā te ao nei ’o tē fa’atumu nei i ni’a i te ’ōhiera’a o te Mesia i roto i tō rātou orara’a fifi, ma te ’itera’a paha te iti o te tauira’a i teie mahana, ma te ti’aturi rā i te mau mea rarahi e tupu mai i te hō’ē mahana.

4. Te iti ’e te ’ōhie o te mau mea ato’a

’Ua ha’api’i mai au nā roto i tō’u iho ’itera’a ē, te mau mea iti ’ōhie o te ’evanelia ’e te rōtahira’a i ni’a i te Mesia ma te fa’aro’o, e arata’i ïa te reira ia tātou i te ’oa’oa mau, e fa’atupu i te mau temeio pūai ’e e hōro’a ia tātou te ti’aturira’a ē, te mau ha’amaita’ira’a tei parau-fafau-hia e tupu mau ā. E parau mau ato’a te reira nō ’outou ’e nō’u iho. I roto i te mau parau a Elder Jeffrey R. Holland, « e tae ’oi’oi mai te tahi mau ha’amaita’ira’a, e taere te tahi, ’e te tahi e tae mai i te ra’i ; nō rātou rā e tauahi i te ’evanelia a Iesu Mesia, e haere mai iho ā te reira ». Nō te reira tē fa’a’ite pāpū ato’a nei au i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.