’Āmuira’a rahi
Te poro’i nō te utuafare, e parau a te Atua
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2025


13:58

Te poro’i nō te utuafare, e parau a te Atua

E tupura’a hanahana tō te parau poro’i, nō reira e tītauhia ia tātou ’ia fa’atura i te reira ma te tura fa’ata’ahia nō te mau parau a te Atua.

Teie ’āmuira’a rahi nō ’Atōpa 2025, ’o te 30ra’a o te matahiti nō te fa’a’arara’a i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei. » Nā roto i te fa’anahora’a hanahana, ’ua hāmanihia teie poro’i ’e tāna mau parau heheu nō te « ha’amau ’e nō te ha’apūai i te ’utuāfare ’ei niu mau nō te sōtaiete. »

E ’utuāfare tō tātou pā’āto’a, e metua vahine ānei, e metua tāne, e tamahine, e tamaroa, e mo’otua, e pāpā rūau, e māmā rūau, e aura’a metua vahine, e aura’a metua tāne, e taea’e, e tuahine, ’e ’aore rā e aura’a taea’e. Te mea faufa’a roa atu, ’ua riro tātou tāta’itahi, mai tā te poro’i e fa’ahiti nei, « ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, [… ’e] e huru ’e e hope’a hanahana [tō tātou tāta’itahi]. »

I tō’u pi’i-ra’a-hia i ni’a i teie ti’ara’a mo’a nō te ’āposetolo i te matahiti 2015, ’ua a’ohia vau ē, « I teienei nō ’oe teie poro’i. Tei ’ō nei tō ’oe iō’a [ma te fa’atoro i ni’a i te mau parau ’Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo’ o te ti’ara’a]. ’A nīno’a atu ’e ’a ha’api’i atu mai te mea ’o ’oe te fatu nō te reira. »

’Ua here au i te poro’i nō te ’utuāfare. ’Ua fa’a’ite au i tō’u ’itera’a pāpū ati a’e i te ao nei mai te fenua nō Aferita e tae atu i Auteraria ’e i te mau vāhi ato’a o te ao nei i rotopū nō te ti’ara’a o te ’utuāfare i roto i te ’ōpuara’a a te Atua. E tupura’a hanahana tō te parau poro’i, nō reira e tītauhia ia tātou ’ia fa’atura i te reira ma te tura fa’ata’ahia nō te mau parau a te Atua.

’A ha’amana’o, e te mau taea’e ’e te mau tuahine, mai tā’u i parau i roto i te hō’ē ’āmuira’a rahi i ma’iri a’e nei i teie iho ā pūpiti, « E mea faufa’a te mau parau. »

E hōro’a atu vau i te tahi mau ’ā’amu nō teie poro’i ’ei tumu parau i ni’a i te mea tā tātou e ti’aturi nei.

I te mātahiti 1994, hō’ē matahiti hou te poro’i a fa’a’itehia mai ai, ’ua ’āparau te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo nāhea te sōtaiete ’e te mau fa’aterera’a hau i te fa’aātea ’ē i te mau ture a te Atua nō ni’a i te ’utuāfare, te fa’aipoipora’a ’e te ’āpeni. « E ’ere rā te reira te hope’a tā mātou i ’ite, » ’ua tātara mai te peresideni Russell M. Nelson i muri mai. « ’Ua ti’a ia mātou i te ’ite i te mau tauto’ora’a a te mau pupu rau ’ia ha’apae-roa-hia te mau fa’aturera’a ato’a ’e te mau ’ōti’a nō ni’a i te ’orara’a ’āpeni. ’Ua ’ite ato’a mātou i te ta’a-’ore-ra’a i roto i te mau ’āpeni. ’Ua ti’a roa ia mātou ’ia ’ite i taua mau mea ato’a ra i te fātatara’a mai. »

’Ua fa’aoti te tino ’Ahuru ma Piti ’ia fa’aineine i te hō’ē parau, e poro’i ha’amanahia, ’ei ha’apotora’a i te ti’ara’a a te ’Ēkālesia i ni’a te tumu parau nō te ’utuāfare. I taua matahiti ra, ’ua fa’aineine teie mau ’āpōsetolo, teie mau hi’o pi’ihia e te Atua, i te hō’ē parau poro’i nō ni’a i te ’utuāfare. Tē ha’amana’o ra te peresideni Dallin H. Oaks i tō rātou fāriura’a i te Fatu nā roto i te pure ’ia ’ite rātou « e aha tā [rātou] e parau ’e e nāhea [rātou] i te parau atu i te reira. » ’Ua fa’a’ite rātou i te reira i te Peresidenira’a Mātāmua, i te peresideni Howard W. Hunter, te peresideni Gordon B. Hinckley, ’e te peresideni Thomas S. Monson, nō tā rātou hi’opo’ara’a.

Tau ’āva’e noa i muri mai, i te ’āva’e Māti 1995, ’ua fa’aru’e mai te peresideni Hunter ’e riro mai nei te peresideni Hinckley i te 15ra’a o te peresideni o te ’Ēkālesia. Tei roto ïa te poro’i i tōna nā rima i teienei. E aha rā te taime tano nō te vauvau atu i teie poro’i i te ’Ēkālesia ? ’Ua tupu mai te reira 6 ava’e i muri.

Tau mahana hou te putuputura’a rahi a te Sōtaiete Tauturu nō te 23 nō Setepa, nā mua a’e i te ’āmuira’a rahi, ’ua ruru te peresideni Hinckley ’e tōna nā tauturu ’e te peresidenira’a rahi o te Sōtaiete Tauturu. Mai te mau ’āpōsetolo ato’a, ’ua ha’ape’ape’a te mau tuahine nō ni’a i te mau vahine e te mau ’utuāfare. ’Ua fa’atumu rātou i te putuputura’a e haere mai ra i ni’a i te tumu parau nō te mau ’utuāfare.

’Ua tāpurahia te peresideni Hinckley nō te a’o atu i roto i taua rurura’a ra. ’Ua feruri iho ā ’oia nāhea i te hōro’a i tāna a’ora’a. ’A nu’u ai te ’āparaura’a, ’ua pi’i ’oia i teie parau hāmani-’āpī-hia, ’aita rā i fa’a’itehia i mua i te huira’atira, « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei. » ’O te rurura’a a te mau vahine ānei te vāhi tano nō te fa’a’ite i teie poro’i nō ni’a i te ’utuāfare ?

’Ua fa’a’ite mai te peresideni rahi nō te Sōtaiete Tauturu, ’o Elaine Jack i muri mai : « ’Aita roa atu mātou i ’ite ē e aha mau teie poro’i nō ni’a te ’utuāfare i taua taime ra […] ’Ua ta’a ia [mātou] nā roto i te tumu parau, terā rā ’ua mana’o mātou ē, mai te mea tei ni’a teie tumu parau i te ’utuāfare […] e mea maita’i ïa te reira […] E mana’o maita’i tō’u i te mea ē tē fa’ari’i ra te mau melo nō te Pupu nō te Tino ’Āhuru ma Piti i te heheura’a. »

’Ua riro te putuputura’a a te Sōtaiete Tauturu i taua Mahana ma’a ra ’ei ’ā’amu rahi. ’Ua vauvau mai te peresideni Hinckley i te poro’i nō te ’utuāfare nā roto i teie mau parau faufa’a :« Nō te rahi o te mana’o māramarama ’e te ha’avare e fa’arirohia nei ’ei parau mau, nō te rahi o te ha’avarera’a nō ni’a i te mau ture ’e te mau mea faufa’a, nō te rahi o te fa’ahina’arora’a ’e te parura’a ’ia fa’ari’i i te tāfeta marū a tō te ao nei, ’ua mana’o mātou ’ia fa’aara ’e ’ia fa’aara ’ātea i te ta’ata […] nō ni’a i te mau aura’a, te mau ha’api’ira’a tumu, ’e te mau peu nō ni’a i te utuāfare tei parau-noa-hia e te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau o te ’Ēkālesia i roto i te ’ā’amu o te ta’ata nei. »

I muri iho, ’ua tai’o ’oia i te tā’āto’ara’a o teie poro’i. Mai tā te Fa’aora i parau, « Nā roto i tō’u iho reo ’e ’aore rā, nā roto i te reo o tō’u mau tāvini, hō’ē ā ïa ».

Tē nā ’ō ra te poro’i, « ’Ua ha’amauhia te ’utuāfare e te Atua. » Mea au roa nā’u te māramaramara’a o teie parau. ’Ua riro teie poro’i ei pi’ira’a nō tātou ’ia ora i roto i tē tāhuti ma te ha’amana’o tāmau noa i te huru atuara’a i roto ia tātou, ’e te ora mure ’ore e vai nei i mua ia tātou ’Ua parau te peresideni Nelson, « E mau tamari’i vārua mau ’outou nā te Atua […] ’Eiaha e tapitapi tō ’outou mana’o : E mea hanahana tō ’outou fāito pūai. Nā roto i tō ’outou ’imi-itoito-ra’a, e hōro’a mai te Atua ia ’outou i te hi’ora’a nō te ta’ata tā ’outou e riro mai. »

I te fa’a’itera’ahia te poro’i, aita te reira i tū’ati i te hi’ora’a a te ta’ata e rave rahi o te ao nei. ’Eiaha i muta’a ra. ’Eiaha ato’a i teienei. Tē vai ra te feiā ’o tē uiui nei i te poro’i nō te ’utuāfare, te fa’aipoipora’a ’e te ’āpeni. ’Ua fa’aau vētahi i te ’Ēkālesia ’ia fa’aea ri’i, ’ia hi’opo’a fa’ahou, ’e ’aore rā ’ia vaiiho roa teie poro’i i te hiti.

Teie poro’i nō ni’a i te utuāfare, mai tā tē peresideni Hinckley i parau, e ha’api’ira’a tumu ïa, te mau taea’e ’e te mau tuahine. ’Aita te mau parau tumu i hahi ’ē i te rēni terā rā, tei roto roa īa i tāua ’ē’a ra o te Fatu ’e tāna ’ē’a no te fa’auera’a. Te ha’api’ira’a nō roto mai i te poro’i, ua heheuhia mai te reira e tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia i tāna mau ’āpōsetolo i ma’iri a’e nei ’e i teienei. ’O tāna ’Ēkālesia teie ; nāna i ha’amau i te mau parau mau ’o tā tātou e ora nei.

E fa’ahi’o vētahi o ’outou i te poro’i i ni’a ia ’outou ma te parau ē, « E’ita te reira e haere ’iā’u. » « E au i te tītīvahaora. » « ’Aita tō’u ’utuāfare mai te reira te huru. » « E’ita e au ’iā’u. »

Nō vētahi e fifi tō ’outou, ia ’ite mai ’outou ē e tamāri’i ’outou nā te metua i te ao ra, e tuha’a nō te ’utuāfare a tō ’outou Metua i ni’a i te ra’i ra. ’Aita roa e ta’ata e ’ite hau atu ia ’outou ’e ’aore rā tei ha’apa’o hōhonu roa ia ’outou i iāna. ’A fāriu iāna ra, ’a māni’i i tō ’outou ’ā’au nōna, ’a ti’aturi iāna ’e i roto i tāna mau fafaura’a. E ’utuāfare tō ’outou i roto i tō ’outou Fa’aora ia Iesu Mesia, tei aroha ia ’outou. ’Ua haere mai ’oia i ni’a i te fenua nei ’ei tāra’ehara nō tā tātou mau hara ’e te ’oroma’ira’a i te teimaha o tā tātou mau hape ’e tā tātou mau mahana i’ino ra. ’Ua hāro’aro’a ’oia i te mea tā tātou e fa’aruru nei ’e e nīno’a nei. ’A fāriu i ni’a iāna, ’a ti’aturi ē e tono mai ’oia i te Vārua Maita’i ia vai ia ’outou ra, e ha’amāra’a ia ’outou, ’e e arata’i ia ’outou. ’A nīno’a i tō rāua aroha ē « tei tauturu mai i te ’ā’au o te mau tamari’i a te ta’ata nei […] e mea hina’aro-roa-hia ïa i te mau mea ato’a ’e e mea pōpou roa ïa i te vairua. »

E here rahi tō te mau ’āpōsetolo ato’a nō ’outou. Tē pure nei mātou nō ’outou, ’e te ’ani nei mātou i te Fatu ’ia arata’i ia ’outou. ’A fa’aea i pīha’i iho ia mātou. Tē ora nei ’outou i roto i te mau tāmatara’a rau o teie nei ’ānotau i ’imi ai te ’enemi i te fa’afatu ia ’outou. ’Eiaha e ha’aparemo ia ’outou. ’E mai te peu ’ua tupu te reira, ’a ho’i mai. E toro atu tō mātou nei rima ia ’outou mai tō te feiā ato’a e here nei ia ’outou.

Te nā ’ō ra te poro’i, « Tei te mau metua te hōpoi’a mo’a i te aupurura’a i tā rātou mau tamari’i nā roto i te here ’e te parauti’a. » E hōro’a mai te Buka a Moromona i te piti o te ’itera’a pāpū nō teie parau mau. I roto i te ’īrava hō’ē nō te pene mātāmua, tē tai’o nei tātoun ē, « ’Ua fānauhia vau, ’o Nephi, e nā metua maitata’i. » E hia rahira’a o tātou teī ha’amata i te tai’o i te Buka a Moromona, ’e ’ua ha’amata fa’ahou, ’e nā ni’a iho fa’ahou, ’e ’ua tāmau ’ā’au roa teie mau parau ? ’A tu’u i teie mau parau i roto i tō ’outou ’ā’au.

Teie hō’ē o tā’u mau fa’ahitira’a au-roa-hia nō roto mai i te poro’i :« E mea pāpū a’e te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare ’ia fa’atumuhia te reira i ni’a i te mau ha’api’ira’a a […] Iesu Mesia. »

’O vai te ’ore e hina’aro ’ia oaoa ?

’E eaha te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ? I roto noa ā i te poro’i : « Te fa’aro’o, te pure, te tātarahapa, te fa’a’orera’a hara, te fa’atura, te here, te aroha, te ’ohipa, ’e te mau fa’a’oa’oara’a maita’i. »

Nō vai te orara’a e ’ore e maita’i a’e nā roto i te fa’a’ohipara’a i teie mau tumu parau faufa’a ? ’Aita hō’ē o tātou e rave i te reira maita’i roa ’ino ; terā rā, e nehenehe tātou e pe’e i te mau parau pa’ari a te peresideni Hinckley : « A rave i te mea maita’i roa a’e tā ’outou e nehenehe. »

Tē tai’o nei tātou i roto i te poro’i ē, « ’ua tītauhia i te mau metua tāne ’ia fa’atere […] nā roto i te here ’e te parauti’a », ’e « [nā] te mau metua vahine [e aupuru] i tā rātou mau tamari’i. » Fa’atere, e ’ere ïa i te fa’ahepo ’e e aupuru, e ’ere īa te piti o te ’ohipa. ’Ua hōro’a mai te Atua i te mau hopoi’a ta’a ’ē i te mau tāne ’e te mau vahine, e mea ’āifāito rā ’e te faufa’a rahi, ’e e pāturu te reira i te tahi ’e te tahi.

E fa’ati’a atu vau i te hō’ē ’ā’amu nō’u iho.

’Ua ha’api’i māua tō’u hoa here ’e ’o vau iho nei ’ia ’ohipa ’āmui ma te maita’i i muri mai i tō’u ravera’a i te tahi fa’aotira’a ma te fa’a’ite ’ore iāna. ’Ua maere tā’ue ’oia i tā’u ’ohipa ’e ’ua hitimahuta ’oia, ’e ’ua ha’afifi te reira iāna. I muri noa mai, ’ua tu’u ’oia i tōna rima i ni’a i tō’u tapono ’e ’ua parau mai oia ma te pāpū ē, « Ron, ’eiaha roa atu ’oe e nā reira fa’ahou ’iā’u. » Mai taua taime ra mai ā, ’ua hō’ē noa tō māua mana’o.

E ’itehia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare ē : « E mea ti’a i te mau metua tāne ’e i te mau metua vahine ’ia tauturu te tahi i te tahi ’ei hoa ’aifāito. »

’Aifāito, e ta’o faufa’a roa tenā. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua rave ’āmui māua te tuahine Rasband, i te mea tei fa’a’itehia i roto i te poro’i ’ei « hōpoi’a mo’a », ’e ’ua tarai māua i te hō’ē fa’aipoipora’a ’aifāito. ’Ua fa’aipoipo tā māua mau tamari’i i teienei, tē tāmau noa nei rā māua te tuahine Rasband i te a’o ia rātou ’e tā rātou mau hoa fa’aipoipop nāhea ’ia riro ’ei ’apiti i roto i te ’aifāitora’a.

’Ia ora ana’e tātou ’e tō tātou mata tūtonu i ni’a i te hanahana o te Atua, e fa’atura tātou te tahi i te tahi ’e e pāturu tātou te tahi i te tahi. E arata’i taua mau fa’anahora’a hanahana o te parau ti’a ra i te pāpūra’a i roto i tō tātou iho orara’a, tō tātou mau ’utuāfare, ’e te sōtaiete.

’Ua hōro’a mai tō tātou Metua i ni’a i te ra’i ra te poro’i nō ni’a i tē ’utuāfare nō te arata’i ia tātou i te fare iāna ra, ’e nō te ha’api’i ia tātou ’ia ’ī i te aroha, te pūai, te ’ōpuara’a, ’e te hāro’aro’ara’a mure ’ore. Ma tō’u ’ā’au ato’a tē ti’aoro nei au ’ia ora fātata ’outou iāna ’e tāna Tama’iti here. Tē fafau nei ’ia nā reira ’outou, e fa’auru te Vārua ’e e arata’i ia ’outou ’e e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i roto i tō ’outou ’ā’au tā rāua fafaura’a nō te hau tei « Hau atu i te mau hāro’aro’ara’a ato’a. » ’I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  2. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  3. Hi’o Ronald A. Rasband, « E mea faufa’a te mau parau », Liahona, Mē 2024, 70, 75–76.

  4. Hi’o Sheri Dew, Insights from a Prophet’s Life: Russell M. Nelson (2019), 208.

  5. E ’ere teie i te poro’i mātāmua ha’amanahia e te ’Ēkālesia. Hou i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō tē Ao nei », i te matahiti1995, ’ua vauvauhia te mau poro’i i roto i te ’ā’amu ’o te ’Ēkālesia i te mātahiti 1841, 1845, 1865, ’e te 1980. ’Ua horo’ahia te poro’i hope’a i te matahiti 2020 : « Te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia : Eporo’i nā te ao nei nō te piti-hānere-ra’a o te matahiti (Hi’o Emma Benson, « What We Learn from the Proclamations of the Restoration », [digital-only article], Liahona, Tītema. 2021, Vaira’a Buka ’Evanelia.)

  6. Dallin H. Oaks, « Te fa’anahora’a ’e te poro’i » Liahona, Nov. 2017, 30.

  7. Hi’o Dew, Insights from a Prophet’s Life : Russell M. Nelson, 209– 10.

  8. Hi’o Barbara Morgan Gardner and Olivia Osguthorpe, « Delivering the Family Proclamation: Insights from Former Relief Society General President Elaine L. Jack », Religious Educator, buka N 24, N°2 (2023), 164.

  9. Hi’o Gardner and Osguthorpe, « Delivering the Family Proclamation », 162–65; hi’o ato’a Elaine L. Jack, « Relief Society: A Balm in Gilead », Ensign, Nov. 1995, 92. I roto i tāna a’ora’a, ’ua ha’api’i mai te peresideni Jack ē : « E ’āfa’ihia mai i roto i te ’utuāfare i te ’oa’oa rahi nō tātou ’e i te tahi ra taime e ta’ihitumu māuiui ato’a tō tātou ’ā’au. E hōro’a te mau ’utuāfare i te vāhi ha’api’ira’a, te piha ha’api’ira’a e’ita roa tātou e fa’ari’i i te parau tū’ite terā rā e nehenehe iho ā rā e fa’ari’i i te ha’api’ira’a. I roto i tō tātou mau ’utuāfare e ha’api’i tātou i te au i te fa’aurura’a vārua o te hau ’o tē tae mai nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau parau tumu nō te aroha, te fa’a’oroma’i te ’ōperera’a i te au māite, te hāmani maita’i, te maita’i, te tāpe’ara’a ia ’oe iho, ’e te aupurura’a. Tei hau atu i teie mau faufa’a o te ’utuāfare, te mau tuahine īa ; teie te huru orara’a a te Fatu.

    ’Ua pārahi ato’a mai ’o Elder Dallin H. Oaks i teie rurura’a ’ei peresideni nō te ’āpo’ora’a a te Autahu’ara’a i taua taime ra (hi’o Gardner and Osguthorpe, « Delivering the Family Proclamation », 167).

  10. Hi’o Gardner and Osguthorpe, « Delivering the Family Proclamation », 165.

  11. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », ’o te poro’i mātāmua a te ’Ekālesia mai te mātahiti 1980 i te 6 nō ’Ēperēra. I taua taime ra, e maha ana’e poro’i ha’amanahia tā te ’Ēkālesia i fa’a’ite nō ni’a i te mau tumu parau mai te ha’api’ira’a tumu, te fa’aro’o, te ’ā’amu, te mau fa’aarara’a, te mau ani-manihini-ra’a, ’e te mau parau fa’a’ite nō te tupura’a ’e te haerera’a i mua o te ’Ēkālesia (hio Encyclopedia of Mormonism [1992], « Proclamations of the First Presidency and the Quorum of the Twelve Apostles », 3:1151–57).

  12. Elaine L. Jack, i roto Gardner and Osguthorpe, « Delivering the Family Proclamation », 166.

  13. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », Ensign, Nov. 1995, 100. I roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 1976, ’ua fa’ahiti te peresideni Spencer W. Kimball i te parau a te hō’ē ta’ata pāpa’i marite ’o tei parau mau ē, « I roto i te roara’a o te tau, ’ua nehenehe te mau nūna’a e ora mai i te mau huru ma’ e rave rahi, te mau harura’a fenua, te mau o’e, te mau ’āueuera’a fenua, te mau ’aerera’a ma’i nā te ao, te mau tau fifi pae faufaʻa, ’ārea rā, ’aore roa rātou i nehenehe a’e e ora mai i te pohera’a o te ’utuāfare » (i roto « A Report and a Challenge », Ensign, Nov. 1976, 7–8).

  14. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:38.

  15. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  16. Russell M. Nelson, « Choices for Eternity », purera’a nā te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi ’ati a’e te ao nei, 15 nō Mē, 2022), Vaira’a buka ’evanelia.

  17. Gordon B. Hinckley, « Stand Strong against the Wiles of the World », 100.

  18. Hi’o « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  19. 1 Nephi 11:22–23.

  20. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  21. 1 Nephi 1:1.

  22. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  23. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  24. Gordon B. Hinckley, « Women of the Church », Ensign, Novema 1996, 69.

  25. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia. « Mai te mea ’aita e tāne i roto i te ’utuāfare, nā te metua vahine e peresideni i ni’a i te ’utuāfare »(Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 2.1.3).

  26. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  27. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  28. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  29. I roto i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 1991, ’ua ha’api’i te peresideni Gordon B Hinckley nō ni’a ia Adamu rāua ’o ’Eva, « ’ua ti’a rāua i pīhai iho ia rāua i roto i te ’ō. ’Ua ti’avaruhia rāua mai roto mai i te ’ō, ’e ’ua ’ohipa rāua i pīhai iho i te tahi ’e te tahi i te hamanira’a i tā rāua pāne mai roto mai i te hou o tō rāua rae. » (« Our Solemn Responsibilities », Ensign, Nov. 1991, 51).

  30. Philipi 4:7.