Te poro’i nō te utuafare, e parau a te Atua
E tupura’a hanahana tō te parau poro’i, nō reira e tītauhia ia tātou ’ia fa’atura i te reira ma te tura fa’ata’ahia nō te mau parau a te Atua.
Teie ’āmuira’a rahi nō ’Atōpa 2025, ’o te 30ra’a o te matahiti nō te fa’a’arara’a i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei. » Nā roto i te fa’anahora’a hanahana, ’ua hāmanihia teie poro’i ’e tāna mau parau heheu nō te « ha’amau ’e nō te ha’apūai i te ’utuāfare ’ei niu mau nō te sōtaiete. »
E ’utuāfare tō tātou pā’āto’a, e metua vahine ānei, e metua tāne, e tamahine, e tamaroa, e mo’otua, e pāpā rūau, e māmā rūau, e aura’a metua vahine, e aura’a metua tāne, e taea’e, e tuahine, ’e ’aore rā e aura’a taea’e. Te mea faufa’a roa atu, ’ua riro tātou tāta’itahi, mai tā te poro’i e fa’ahiti nei, « ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, [… ’e] e huru ’e e hope’a hanahana [tō tātou tāta’itahi]. »
I tō’u pi’i-ra’a-hia i ni’a i teie ti’ara’a mo’a nō te ’āposetolo i te matahiti 2015, ’ua a’ohia vau ē, « I teienei nō ’oe teie poro’i. Tei ’ō nei tō ’oe iō’a [ma te fa’atoro i ni’a i te mau parau ’Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo’ o te ti’ara’a]. ’A nīno’a atu ’e ’a ha’api’i atu mai te mea ’o ’oe te fatu nō te reira. »
’Ua here au i te poro’i nō te ’utuāfare. ’Ua fa’a’ite au i tō’u ’itera’a pāpū ati a’e i te ao nei mai te fenua nō Aferita e tae atu i Auteraria ’e i te mau vāhi ato’a o te ao nei i rotopū nō te ti’ara’a o te ’utuāfare i roto i te ’ōpuara’a a te Atua. E tupura’a hanahana tō te parau poro’i, nō reira e tītauhia ia tātou ’ia fa’atura i te reira ma te tura fa’ata’ahia nō te mau parau a te Atua.
’A ha’amana’o, e te mau taea’e ’e te mau tuahine, mai tā’u i parau i roto i te hō’ē ’āmuira’a rahi i ma’iri a’e nei i teie iho ā pūpiti, « E mea faufa’a te mau parau. »
E hōro’a atu vau i te tahi mau ’ā’amu nō teie poro’i ’ei tumu parau i ni’a i te mea tā tātou e ti’aturi nei.
I te mātahiti 1994, hō’ē matahiti hou te poro’i a fa’a’itehia mai ai, ’ua ’āparau te Pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo nāhea te sōtaiete ’e te mau fa’aterera’a hau i te fa’aātea ’ē i te mau ture a te Atua nō ni’a i te ’utuāfare, te fa’aipoipora’a ’e te ’āpeni. « E ’ere rā te reira te hope’a tā mātou i ’ite, » ’ua tātara mai te peresideni Russell M. Nelson i muri mai. « ’Ua ti’a ia mātou i te ’ite i te mau tauto’ora’a a te mau pupu rau ’ia ha’apae-roa-hia te mau fa’aturera’a ato’a ’e te mau ’ōti’a nō ni’a i te ’orara’a ’āpeni. ’Ua ’ite ato’a mātou i te ta’a-’ore-ra’a i roto i te mau ’āpeni. ’Ua ti’a roa ia mātou ’ia ’ite i taua mau mea ato’a ra i te fātatara’a mai. »
’Ua fa’aoti te tino ’Ahuru ma Piti ’ia fa’aineine i te hō’ē parau, e poro’i ha’amanahia, ’ei ha’apotora’a i te ti’ara’a a te ’Ēkālesia i ni’a te tumu parau nō te ’utuāfare. I taua matahiti ra, ’ua fa’aineine teie mau ’āpōsetolo, teie mau hi’o pi’ihia e te Atua, i te hō’ē parau poro’i nō ni’a i te ’utuāfare. Tē ha’amana’o ra te peresideni Dallin H. Oaks i tō rātou fāriura’a i te Fatu nā roto i te pure ’ia ’ite rātou « e aha tā [rātou] e parau ’e e nāhea [rātou] i te parau atu i te reira. » ’Ua fa’a’ite rātou i te reira i te Peresidenira’a Mātāmua, i te peresideni Howard W. Hunter, te peresideni Gordon B. Hinckley, ’e te peresideni Thomas S. Monson, nō tā rātou hi’opo’ara’a.
Tau ’āva’e noa i muri mai, i te ’āva’e Māti 1995, ’ua fa’aru’e mai te peresideni Hunter ’e riro mai nei te peresideni Hinckley i te 15ra’a o te peresideni o te ’Ēkālesia. Tei roto ïa te poro’i i tōna nā rima i teienei. E aha rā te taime tano nō te vauvau atu i teie poro’i i te ’Ēkālesia ? ’Ua tupu mai te reira 6 ava’e i muri.
Tau mahana hou te putuputura’a rahi a te Sōtaiete Tauturu nō te 23 nō Setepa, nā mua a’e i te ’āmuira’a rahi, ’ua ruru te peresideni Hinckley ’e tōna nā tauturu ’e te peresidenira’a rahi o te Sōtaiete Tauturu. Mai te mau ’āpōsetolo ato’a, ’ua ha’ape’ape’a te mau tuahine nō ni’a i te mau vahine e te mau ’utuāfare. ’Ua fa’atumu rātou i te putuputura’a e haere mai ra i ni’a i te tumu parau nō te mau ’utuāfare.
’Ua tāpurahia te peresideni Hinckley nō te a’o atu i roto i taua rurura’a ra. ’Ua feruri iho ā ’oia nāhea i te hōro’a i tāna a’ora’a. ’A nu’u ai te ’āparaura’a, ’ua pi’i ’oia i teie parau hāmani-’āpī-hia, ’aita rā i fa’a’itehia i mua i te huira’atira, « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei. » ’O te rurura’a a te mau vahine ānei te vāhi tano nō te fa’a’ite i teie poro’i nō ni’a i te ’utuāfare ?
’Ua fa’a’ite mai te peresideni rahi nō te Sōtaiete Tauturu, ’o Elaine Jack i muri mai : « ’Aita roa atu mātou i ’ite ē e aha mau teie poro’i nō ni’a te ’utuāfare i taua taime ra […] ’Ua ta’a ia [mātou] nā roto i te tumu parau, terā rā ’ua mana’o mātou ē, mai te mea tei ni’a teie tumu parau i te ’utuāfare […] e mea maita’i ïa te reira […] E mana’o maita’i tō’u i te mea ē tē fa’ari’i ra te mau melo nō te Pupu nō te Tino ’Āhuru ma Piti i te heheura’a. »
’Ua riro te putuputura’a a te Sōtaiete Tauturu i taua Mahana ma’a ra ’ei ’ā’amu rahi. ’Ua vauvau mai te peresideni Hinckley i te poro’i nō te ’utuāfare nā roto i teie mau parau faufa’a :« Nō te rahi o te mana’o māramarama ’e te ha’avare e fa’arirohia nei ’ei parau mau, nō te rahi o te ha’avarera’a nō ni’a i te mau ture ’e te mau mea faufa’a, nō te rahi o te fa’ahina’arora’a ’e te parura’a ’ia fa’ari’i i te tāfeta marū a tō te ao nei, ’ua mana’o mātou ’ia fa’aara ’e ’ia fa’aara ’ātea i te ta’ata […] nō ni’a i te mau aura’a, te mau ha’api’ira’a tumu, ’e te mau peu nō ni’a i te utuāfare tei parau-noa-hia e te mau peropheta, te mau hi’o, ’e te mau heheu parau o te ’Ēkālesia i roto i te ’ā’amu o te ta’ata nei. »
I muri iho, ’ua tai’o ’oia i te tā’āto’ara’a o teie poro’i. Mai tā te Fa’aora i parau, « Nā roto i tō’u iho reo ’e ’aore rā, nā roto i te reo o tō’u mau tāvini, hō’ē ā ïa ».
Tē nā ’ō ra te poro’i, « ’Ua ha’amauhia te ’utuāfare e te Atua. » Mea au roa nā’u te māramaramara’a o teie parau. ’Ua riro teie poro’i ei pi’ira’a nō tātou ’ia ora i roto i tē tāhuti ma te ha’amana’o tāmau noa i te huru atuara’a i roto ia tātou, ’e te ora mure ’ore e vai nei i mua ia tātou ’Ua parau te peresideni Nelson, « E mau tamari’i vārua mau ’outou nā te Atua […] ’Eiaha e tapitapi tō ’outou mana’o : E mea hanahana tō ’outou fāito pūai. Nā roto i tō ’outou ’imi-itoito-ra’a, e hōro’a mai te Atua ia ’outou i te hi’ora’a nō te ta’ata tā ’outou e riro mai. »
I te fa’a’itera’ahia te poro’i, aita te reira i tū’ati i te hi’ora’a a te ta’ata e rave rahi o te ao nei. ’Eiaha i muta’a ra. ’Eiaha ato’a i teienei. Tē vai ra te feiā ’o tē uiui nei i te poro’i nō te ’utuāfare, te fa’aipoipora’a ’e te ’āpeni. ’Ua fa’aau vētahi i te ’Ēkālesia ’ia fa’aea ri’i, ’ia hi’opo’a fa’ahou, ’e ’aore rā ’ia vaiiho roa teie poro’i i te hiti.
Teie poro’i nō ni’a i te utuāfare, mai tā tē peresideni Hinckley i parau, e ha’api’ira’a tumu ïa, te mau taea’e ’e te mau tuahine. ’Aita te mau parau tumu i hahi ’ē i te rēni terā rā, tei roto roa īa i tāua ’ē’a ra o te Fatu ’e tāna ’ē’a no te fa’auera’a. Te ha’api’ira’a nō roto mai i te poro’i, ua heheuhia mai te reira e tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia i tāna mau ’āpōsetolo i ma’iri a’e nei ’e i teienei. ’O tāna ’Ēkālesia teie ; nāna i ha’amau i te mau parau mau ’o tā tātou e ora nei.
E fa’ahi’o vētahi o ’outou i te poro’i i ni’a ia ’outou ma te parau ē, « E’ita te reira e haere ’iā’u. » « E au i te tītīvahaora. » « ’Aita tō’u ’utuāfare mai te reira te huru. » « E’ita e au ’iā’u. »
Nō vētahi e fifi tō ’outou, ia ’ite mai ’outou ē e tamāri’i ’outou nā te metua i te ao ra, e tuha’a nō te ’utuāfare a tō ’outou Metua i ni’a i te ra’i ra. ’Aita roa e ta’ata e ’ite hau atu ia ’outou ’e ’aore rā tei ha’apa’o hōhonu roa ia ’outou i iāna. ’A fāriu iāna ra, ’a māni’i i tō ’outou ’ā’au nōna, ’a ti’aturi iāna ’e i roto i tāna mau fafaura’a. E ’utuāfare tō ’outou i roto i tō ’outou Fa’aora ia Iesu Mesia, tei aroha ia ’outou. ’Ua haere mai ’oia i ni’a i te fenua nei ’ei tāra’ehara nō tā tātou mau hara ’e te ’oroma’ira’a i te teimaha o tā tātou mau hape ’e tā tātou mau mahana i’ino ra. ’Ua hāro’aro’a ’oia i te mea tā tātou e fa’aruru nei ’e e nīno’a nei. ’A fāriu i ni’a iāna, ’a ti’aturi ē e tono mai ’oia i te Vārua Maita’i ia vai ia ’outou ra, e ha’amāra’a ia ’outou, ’e e arata’i ia ’outou. ’A nīno’a i tō rāua aroha ē « tei tauturu mai i te ’ā’au o te mau tamari’i a te ta’ata nei […] e mea hina’aro-roa-hia ïa i te mau mea ato’a ’e e mea pōpou roa ïa i te vairua. »
E here rahi tō te mau ’āpōsetolo ato’a nō ’outou. Tē pure nei mātou nō ’outou, ’e te ’ani nei mātou i te Fatu ’ia arata’i ia ’outou. ’A fa’aea i pīha’i iho ia mātou. Tē ora nei ’outou i roto i te mau tāmatara’a rau o teie nei ’ānotau i ’imi ai te ’enemi i te fa’afatu ia ’outou. ’Eiaha e ha’aparemo ia ’outou. ’E mai te peu ’ua tupu te reira, ’a ho’i mai. E toro atu tō mātou nei rima ia ’outou mai tō te feiā ato’a e here nei ia ’outou.
Te nā ’ō ra te poro’i, « Tei te mau metua te hōpoi’a mo’a i te aupurura’a i tā rātou mau tamari’i nā roto i te here ’e te parauti’a. » E hōro’a mai te Buka a Moromona i te piti o te ’itera’a pāpū nō teie parau mau. I roto i te ’īrava hō’ē nō te pene mātāmua, tē tai’o nei tātoun ē, « ’Ua fānauhia vau, ’o Nephi, e nā metua maitata’i. » E hia rahira’a o tātou teī ha’amata i te tai’o i te Buka a Moromona, ’e ’ua ha’amata fa’ahou, ’e nā ni’a iho fa’ahou, ’e ’ua tāmau ’ā’au roa teie mau parau ? ’A tu’u i teie mau parau i roto i tō ’outou ’ā’au.
Teie hō’ē o tā’u mau fa’ahitira’a au-roa-hia nō roto mai i te poro’i :« E mea pāpū a’e te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare ’ia fa’atumuhia te reira i ni’a i te mau ha’api’ira’a a […] Iesu Mesia. »
’O vai te ’ore e hina’aro ’ia oaoa ?
’E eaha te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ? I roto noa ā i te poro’i : « Te fa’aro’o, te pure, te tātarahapa, te fa’a’orera’a hara, te fa’atura, te here, te aroha, te ’ohipa, ’e te mau fa’a’oa’oara’a maita’i. »
Nō vai te orara’a e ’ore e maita’i a’e nā roto i te fa’a’ohipara’a i teie mau tumu parau faufa’a ? ’Aita hō’ē o tātou e rave i te reira maita’i roa ’ino ; terā rā, e nehenehe tātou e pe’e i te mau parau pa’ari a te peresideni Hinckley : « A rave i te mea maita’i roa a’e tā ’outou e nehenehe. »
Tē tai’o nei tātou i roto i te poro’i ē, « ’ua tītauhia i te mau metua tāne ’ia fa’atere […] nā roto i te here ’e te parauti’a », ’e « [nā] te mau metua vahine [e aupuru] i tā rātou mau tamari’i. » Fa’atere, e ’ere ïa i te fa’ahepo ’e e aupuru, e ’ere īa te piti o te ’ohipa. ’Ua hōro’a mai te Atua i te mau hopoi’a ta’a ’ē i te mau tāne ’e te mau vahine, e mea ’āifāito rā ’e te faufa’a rahi, ’e e pāturu te reira i te tahi ’e te tahi.
E fa’ati’a atu vau i te hō’ē ’ā’amu nō’u iho.
’Ua ha’api’i māua tō’u hoa here ’e ’o vau iho nei ’ia ’ohipa ’āmui ma te maita’i i muri mai i tō’u ravera’a i te tahi fa’aotira’a ma te fa’a’ite ’ore iāna. ’Ua maere tā’ue ’oia i tā’u ’ohipa ’e ’ua hitimahuta ’oia, ’e ’ua ha’afifi te reira iāna. I muri noa mai, ’ua tu’u ’oia i tōna rima i ni’a i tō’u tapono ’e ’ua parau mai oia ma te pāpū ē, « Ron, ’eiaha roa atu ’oe e nā reira fa’ahou ’iā’u. » Mai taua taime ra mai ā, ’ua hō’ē noa tō māua mana’o.
E ’itehia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare ē : « E mea ti’a i te mau metua tāne ’e i te mau metua vahine ’ia tauturu te tahi i te tahi ’ei hoa ’aifāito. »
’Aifāito, e ta’o faufa’a roa tenā. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua rave ’āmui māua te tuahine Rasband, i te mea tei fa’a’itehia i roto i te poro’i ’ei « hōpoi’a mo’a », ’e ’ua tarai māua i te hō’ē fa’aipoipora’a ’aifāito. ’Ua fa’aipoipo tā māua mau tamari’i i teienei, tē tāmau noa nei rā māua te tuahine Rasband i te a’o ia rātou ’e tā rātou mau hoa fa’aipoipop nāhea ’ia riro ’ei ’apiti i roto i te ’aifāitora’a.
’Ia ora ana’e tātou ’e tō tātou mata tūtonu i ni’a i te hanahana o te Atua, e fa’atura tātou te tahi i te tahi ’e e pāturu tātou te tahi i te tahi. E arata’i taua mau fa’anahora’a hanahana o te parau ti’a ra i te pāpūra’a i roto i tō tātou iho orara’a, tō tātou mau ’utuāfare, ’e te sōtaiete.
’Ua hōro’a mai tō tātou Metua i ni’a i te ra’i ra te poro’i nō ni’a i tē ’utuāfare nō te arata’i ia tātou i te fare iāna ra, ’e nō te ha’api’i ia tātou ’ia ’ī i te aroha, te pūai, te ’ōpuara’a, ’e te hāro’aro’ara’a mure ’ore. Ma tō’u ’ā’au ato’a tē ti’aoro nei au ’ia ora fātata ’outou iāna ’e tāna Tama’iti here. Tē fafau nei ’ia nā reira ’outou, e fa’auru te Vārua ’e e arata’i ia ’outou ’e e tauturu ia ’outou ’ia ’ite i roto i tō ’outou ’ā’au tā rāua fafaura’a nō te hau tei « Hau atu i te mau hāro’aro’ara’a ato’a. » ’I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.