’Ia ’ite ’o vai mau ’outou
Noā atu tei hea tātou i ni’a i te ’e’a nō te ti’ara’a pipi, e tāui hōhonu roa tō tātou orara’a mai te mea e hāro’aro’a atu ā tātou ē ’o vai mau tātou.
E rave rahi matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua ora tā māua tamāhine i te hō’ē ’ohipa hōhonu. ’Ua fāri’i ’oia ’ia fa’a’ite atu vau i te hō’ē tuha’a o te mea tāna i pāpa’i mai ia māua i terā ra hepetoma.
« Inanahi ra, ’ua ani mai te hō’ē melo i ho’i mai i te ’Ēkālesia ’ia haere rū atu māua ’iō na ra. ’Ia māua i tae ai i reira, tē ta’i ’ū’ana ra ’oia i ni’a i te tahua fare. I roto i tāna ’auēra’a, ’ua ’ite mai māua ē, ’ua ’ere ’oia i tāna ’ohipa, e ti’avaruhia ’oia mai roto atu i tōna fare tārahu, ’e e riro fa’ahou ’ei ’ōvere. »
’Ua parau ato’a tā māua tamāhine : « ’Ua ’imi rū vau i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, i te hō’ē parau, te tahi noa atu parau, nō te tauturu iāna. ’A ’imi ai au i te ’īrava maita’i roa a’e, ’ua mana’o iho ra vau, ‘Te aha nei ho’i au ? E ’ere teie te mea tā Iesu e rave. E ’ere teie i te hō’ē fifi o te matara iā’u, ’o teie rā te hō’ē tamāhine nā Te Atua e hina’aro nei i tā’u tauturu. Nō reira, ’ua tāpiri au i tā’u buka pāpa’ira’a mo’a, ’ua tūturi i pīha’i iho iāna, ’e ma te tā’au ’iāna, ’ua ta’i māua to’opiti ē tae atu ’ua ineine ’oia ’ia ti’a mai i ni’a ’e nō te fa’aruru i tōna tamatara’a ».
I muri mai i tō teie vahine tāmahanahanara’ahia, ’ua fa’a’ohipa tā māua tamāhine i te mau pāpa’ira’a mo’a nō te tāmata i te tauturu iāna ’ia māramarama i te aura’a mau nō tōna faufa’a hanahana ’e ’ia ha’api’i iāna i te hō’ē o te mau parau mau mātamua roa nō tō tātou orara’a, e mau tamāroa ’e mau tamāhine herehia tātou nā Te Atua, hō’ē Atua e hō mai nei te aroha maita’i roa nō tātou ’ia māuiui ana’e ’e tei ineine ’ia turu mai ’a ti’a fa’ahou ai tātou i ni’a.
E mea fa’ahiahia ’ia ’ite ē te parau tumu mātamua o tā tātou ha’api’ira’a tumu e ha’api’ihia e te mau misiōnare, ’oia ho’i ’o te Atua tō tātou Metua here i te ao ra. E niuhia te mau parau mau i muri mai i ni’a i te haro’aro’ara’a ē, ’o vai mau tātou.
’Ua ha’api’i Susan H. Porter, peresideni rahi nō te Paraimere : « ’Ia ’ite ’e ’ia hāro’aro’a ’outou i te aroha fāito ’ore nō ’outou ’ei tamari’i nā te Atua, e taui te mau mea ato’a. E taui tō ’outou mana’o nō ni’a ia ’outou iho ’ia hape ana’e ’outou. E taui tō ’outou mana’o ’ia tupu mai te mau fifi. E taui tā ’outou hi’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua. « E taui tā ’outou hi’ora’a ia vetahi ’ē ’e tō ’outou ’aravihi ’ia fa’atupu i te ’ohipa ta’a ’ē ».
’Ua ha’apāpūhia teie tāuira’a ’a tāi’o aï tātou i te ’ohipa i tupu i ni’a iā Mose i tōna paraparaura’a mata-’e-mata i Te Atua. I taua ’aparaura’a ra, ’ua ha’api’i tāmau noa Te Atua iā Mose nō ni’a i tōna ti’ara’a hanaha : « Mose, e tamaiti ’oe nā’u ». ’Ua ha’amāramarama Te Atua iā Mose ē, mai tō tāna Fānau tahi ’oia. ’Ua haro’aro’a maita’i Mose ē ō vai rā ’oia, ’e e ’ohipa tāna i tītauhia ’ia rave, ’e e Metua i te Ao ra aroha tōna.
I muri mai i te reira, ’ua haere mai te ’enemi e fa’ahema iāna ’e ’ua parau ’oi’oi atu iāna : « E Mose, te tamaiti a te ta’ata nei ». E peu mātarohia ’e te ataata teie i te mau mauha’a a te ’enemi ra. Tē fa’aha’amana’o tāmau nei tō tātou Metua i te Ao ra ma te aroha ē; e mau tamari’i tātou nāna, e ’imi noa te ’enemi e fa’atoro mai i tō tātou mau paruparu. ’Ua ’ite a’ena rā Mose ē ’ua hau atu ’oia i te hō’ē noa « tamaiti a te ta’ata » nei. ’Ua parau ’oia iā Satane, « ’O vai ’oe ? Inaha ho’i, e tamaiti ho’i au nā te Atua ». ’Oia ato’a, ’ia farerei ana’e tātou i te mau tāmatara’a nō te tāhuti nei ’aore rā ’ia ’ite ana’e tātou ē te fa’ata’a ’ē nei te tahi ta’ata iā tātou nō tō tātou mau paruparu, e tītauhia tātou ’ia ti’a noa ma te ’ite ē ’o vai mau tātou. E ’imi tātou i te ha’apāpūra’a nā ni’a mai ’eiaha rā nā te hiti mai. ’Ia nā reira ana’e tātou, e nehenehe ato’a ïa tātou e parau ti’amā : « E tamari’i au nā te Atua ».
I te hō’ē purera’a nā te feiā ’āpī pa’ari ’ati ti’a i te ao nei, ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « ’O vai rā ïa ’oūtou ? » ’A tahi ’e nā mua roa, ’o ’outou, e tamari’i ïa nā te Atua, e tamari’i ho’i nō te fafaura’a,’e e pipi ho’i nā Iesu Mesia. Mai te mea e fāri’i ’outou i teie mau parau mau, e tauturu mai tō tātou Metua i te ao ra ia ’outou ’ia tāpae i tā ’outou fā hope’a ’ia ora e a muri noa atu i mua i tōna aro mo’a ».
Nō reira te Atua e fa’aha’amana’o mai ai ia tātou i roto te parau pāpa’i fa’ahiti-roa-a’e-hia nō ni’a i tō tātou aura’a ’e ’ōna. I te mau i’oa ato’a e fa’a’ite mai nei iāna i roto i te pure nō te ’ōro’a, ’ua hina’aro ’oia ’ia parauhia ’oia « Te Atua, te Metua mure ’ore ».
’Ia haro’aro’a ana’e tātou ’o vai mau rā tātou, e ti’aturi pūai atu ā tātou ē ’ua fa’anaho tō tātou Metua here i te Ao ra i te hō’ē rāve’a nō tātou ’ia ho’i e ora fa’ahou i pīha’i iho iāna. ’Ua ha’api’i Elder Patrick Kearon : «Te fa’anahora’a nehenehe a tō tātou Metua, ’oia ho’i tāna fa’anahora’a ‘fa’ahiahia’, ’ua fa’ata’ahia īa nō te fa’aho’i ia ’outou i te fare, ’eiaha rā nō te tāpe’a ia ’outou i rāpae […] Tē tāpapa tu’utu’u ’ore nei te Atua ia ’outou ». ’A feruri na i te reira nō te hō’ē taime, tē tāpapa tu’utu’u ’ore nei tō tātou Metua mana hope, here maita’i iā ’outou.
Noa atu tei hea tātou i ni’a i te ’ē’a nō te ti’ara’a pipi, e taui hōhonu roa tō tātou orara’a mai te mea e hāro’aro’a atu ā tātou ē ’o vai mau tātou. ’A fa’ari’i na ’ia tu’u atu vau e piti rāve’a e fa’ahōhonu ai tātou i teie hāro’aro’ara’a.
’A tahi, te pure
’A fa’aineine ai te Fa’aora i tāna misiōni tāhuti, ’ua arata’ihia ’oia i te medebara « i te Atua ra ». E mea ti’a paha ia tātou ’ia taui i tō tātou ferurira’a mai te parau-noa-ra’a i tā tātou mau pure i te rave-maita’i-ra’a i te tāime nō te ’amui atu « i te Atua ra » i te mau mahana ato’a.
’Ua ha’api’i mai au ē e maita’i atu ā tā’u mau pure ’ia rave ana’e au i te tahi minuti nō te fa’aineine ’ia paraparau ’e tō’u Metua. Tē fa’a’ite mai nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, e manuïa iho ā te reira huru pure. ’O Iosepha Semita ānei ; ’o Nephi, te tamaiti a Helamana ānei ; ’aore rā ’o Enosa ānei, tē fa’a’ite nei rātou nāhea ’ia feruri ’e ’ia tūatapapa hou tā rātou ’āparaura’a i te Atua. ’Ua parau Enosa ē ’ua hia’ai iho ra tōna vairua nō te puta-hōhonū-ra’a te mau parau a tōna metua tāne i roto i tōna ’ā’au. Tē ha’api’i mai nei teie mau hōho’a tāta’itahi iā tātou i te tītaura’a ’ia fa’aineine i tō tātou vārua nō tō tātou taime ’ia vai « i te Atua » ra i te mau mahana ato’a.
’Ua ha’api’i te Fa’aora i te āti Nephi, « ’ia pure ’oe ra, ’a haere atu i roto i tō ’oe piha, ’e ’a ’ōpani māite i tō ’oe ’ōpani ’a pure atu ai i tō ’oe Metua ».
I roto ānei i te piha ’aore rā te vāhi ta’otora’a, te tītaura’a ’oia ïa ’ia ’imi i te hō’ē vāhi e vai ’āta’a ai nō te pure, ’ia vai hau noa tō ’outou vairua, ’e ’ia ’ite i te mau fa’aurura’a a te « reo iti ha’iha’i. » E nehenehe tātou e fa’aineine nā roto i te ferurira’a i ni’a iho i te mau mea tā tātou e māuruuru nei ’e te mau uira’a ’aore rā pe’ape’a tā tātou e hina’aro nei e tu’u atu i mua i te Metua. E au roa ia tātou ’ia ha’apae i te purera’a iho’arori noa, ’ia paraparau rā i tō tātou Metua, ma te reo pūai mai te mea e nehenehe.
Tē fa’ī nei au ē i roto i te nanera’a o tō tātou mau orara’a, ’ia rohi tātou ’e te mau tamari’i ri’i ’aore rā ’ia horo haere i te mau rurura’a, ’e ’ere i te mea ’ōhie ’ia ti’a atu i te mau piha māniania ’ore ’e ’ia fa’aineine māite ; e nehenehe rā te reira mau pure māmū, te vitiviti ’e te faufa’a e tāi’o rahi atu mai te peu e ha’a tātou nō te haere atu « i te Atua » i te tāime mātamua roa o te mahana.
Tē vai nei paha tē tahi pae ’aita ā i pure a tau roa a’e nei ’e te tahi atu ’aita i fa’ari’i ē ’ua fa’aro’ohia tā ratou mau pure. Tē fafau nei au iā ’outou ē ’ua ’ite tō ’outou Metua i te Ao ra ia ’outou, tē here nei ’oia iā ’outou, ’e tē hina’aro nei e fa’aro’o iā ’outou. Tē hina’aro nei ’oia i te ’āparau ia ’outou. Tē hina’aro nei ’oia ’ia ha’amana’o ’outou ’ō vai mau ’outou
I ha’api’i a’e nei te peresideni Jeffrey R. Holland, « Noā atu te rahira’a o tā ’outou pure, ’a pure ā. Noa atu te fifira’a o tā ’outou pure, ’a pure pūai atu ā ».
Hau atu i te fa’arahira’a i te tāmaura’a ’e te hōhonura’a o tā ’outou mau pure, e tauturu te ’imira’a tāmahana i roto i te Buka a Moromona ’e te ha’amorira’a i roto i te hiero ’ia fa’aineine i tō ’outou vārua nō te heheura’a. ’A ’imi ai tātou ’ia ha’amaita’i i tā tātou paraparaura’a i tō tātou Metua i te Ao ra, e ha’amaita’i ’oia iā tātou ’ia ’ite hōhonu atu ā e mau tamari’i tātou Nāna.
’A piti, ’a ha’a ’ia ’ite ē ’o Iesu te Mesia.
Te fa’a’itera’a rahi a’e nō te here o te Metua i te Ao ra nō tātou tāna mau tamari’i, ’o te parau mau ïa ē ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti, tō tātou Fa’aora mau, nō te tauturu iā tātou ’ia ho’i i te fare. Nō reira, ’ia ha’a tātou ’ia ’ite iāna e ti’a ai.
Tau matahiti a’e nei, ’a tāvini ai au ’ei peresideni titi, ’ua tu’u atu vau i te hō’ē taea’e ’ia tāvini ’ei rave ’ohipa i te mau ’ōro’a i roto i te hiero. I muri mai i tō’u fa’a’itera’a ē e riro mai ’oia ’ei tāvini fa’ahiahia, ’ua hape tō’u tāumira’a « ’Eiaha e fa’ati’a » ’e ’ua reva atu ra te anira’a. Nō te mea ho’i ē ’aita i ti’a iā’u i fa’a’ore i te hāponora’a, ’ua tāniuniu vau i te peresideni hiero ’e ’ua parau atu, « E hape rahi tā’u i rave iho nei ». ’Ua parau ’oi’oi mai te peresideni hiero maita’i, « Peresideni Eyre, ’aita e hara tā ’oe i rave a’e nei e ’ore e fa’a’orehia ’e e tūma ato’ahia ». ’Auē ïa parau mau ē. ’Oia mau, mea pūai Iesu Mesia « ’ia fa’aora ».
I te matahiti 2019 ra, e tāuira’a rahi tei tupu i roto i te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. Nā mua a’e nei, tē ani mai ra te hō’ē uira’a ē, e ’itera’a pāpū ānei tō ’oe ’o Iesu Mesia tō tātou Fa’aora ’e Tara’ehara. I teienei tē ui mai nei ē, ’ua ’ite ānei ’oe i tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora ’e ’ei Tāra’ehara nō ’oe. E’ita te Tāraʼehara a Iesu Mesia e mana nō vetahi ’ē noa, nō ʼoutou ʼe nōʼu ato’a rā. ’O ’oia tō’u Fa’aora. ’O ’oia tō ’outou Fa’aora. Ta’ata hō’ē. Nā roto noa iāna e ho’i ai ’outou ’e ’o vau nei ’ia fa’aea i te Metua ra.
Nō reira, te mau taea‘e ’e te mau tuahine, e mata na tatou i te ’imi iāna. E tuatapapa ana’e tātou i tōna aura’a ’e te Metua ’e tae noā atu ia tātou tāta’itahi. E hīmene ana’e i te hīmene nō te aroha fa’aora e tae mai iā tātou tāta’itahi nā roto i tō tātou Tara’ehara ’ia tātarahapa tātou. ’Ia ’imi tātou ’ia ’ite Iāna « ’o tei pūai ’ia fa’aora », e riro tātou i te hāro’aro’a ē ’o tātou, te mau tamari’i a te Atua, tōna ’oa’oa, tāna rōtahi rahi roa a’e, ’e ’ua ti’a ’ia fa’aora-tāta’itahi-hia.
Tē fa’a’ite pāpū nei au nō te hō’ē Metua i te ao ra here. ’Ia ’ite ana’e tātou i teie parau mau mure ’ore nā roto i te pure ’ū’ana, te heheura’a o te ta’ata iho, ’e te haerera’a ia Iesu Mesia, e nehenehe ïa tātou e poro haere ma te ’oa’oa, « E tamarii au nā te Atua ». Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.