’Āmuira’a rahi
’A fa’atano atu i tō ’oe māfatu ia Iesu Mesia :Te hōro’a mo’a o te pehe Paraimere
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2025


10:37

’A fa’atano atu i tō ’oe māfatu ia Iesu Mesia :Te hōro’a mo’a o te pehe Paraimere

E mau a’ora’a te mau hīmene a te Paraimere nā te mau pipi a Iesu Mesia, e mau ’itera’a pāpū nō te parau mau o te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e e mau pure tei ha’apehehia.

Hō’ē o te mau ha’amaita’ira’a o tā’u tāvinira’a i roto i te Paraimere ’oia ho’i, ’ua ha’api’i mai tō’u māfatu i te here i roto i te mau reo ’o tā tō’u reo e ’ore e parau. ’Ua ’itehia mai iā’u te ’oa’oa i roto i te tū’atira’a ’e te tahi atu feiā mo’a nā roto i te reo o te hīmene mo’a. ’E i roto ihoā ra i te mau hīmene ’ōhie a te Paraimere, ’ua nā ni’a a’e te Vārua Maita’i i te mau pāruru o te reo ’e ’ua fa’a’ī i tō’u ’ā’au i tāna mau muhumuhura’a. I roto i te mau ta’ira’a reo o te mau tamari’i, ’ua porohia te here o te Atua ’e ’o tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia ma te parau mau mā ’e te ha’aputapū.

Noa atu ā ’aita vau i pa’ari i roto i te Paraimere, ’ua ha’api’i ’oi’oi te Vārua iā’u i te huru mo’a o tāna mau hīmene, ’e ’ua riro mai te reira ’ei tuha’a o tā’u iho ha’amorira’a. ’Ua ’āfa’i mai te mau hīmene a te Paraimere i te hō’ē fa’aurura’a mo’a i roto i tō’u orara’a ’e ’ua fa’ateitei i tō’u vairua, ’ua ha’api’i iā’u i te mau parau mau mure ’ore ’e ’ua ha’afātata atu iā’u i te Fa’aora ’e i tāna ’evanelia.

’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks i te hō’ē taime ē « te hīmenera’a i te mau hīmene purera’a ’o te hō’ē ïa o te mau rāve’a maita’i roa a’e nō te ha’api’i mai i te ha’api’ira’a tumu o te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ». E parau mau teie mau parau nō tātou pā’āto’a, e mea ta’a ’ē mau rā nō te mau tamari’i. Te hīmene a te Paraimere ’o te hō’ē ïa o te mau mauiha’a faufa’a rahi roa a te Atua, nō te tānura’a i te mau huero o te ’itera’a pāpū i roto i te mau māfatu o te mau pipi ’āpī roa a’e a te Fa’aora. Tē fa’a’amu nei te mau metua, te feiā fa’atere ’e te mau ’orometua i teie huero, ’a fa’a’ite pāpū ai rātou ’e ’a ani ai i te mau tamari’i ’ia fa’a’ite pāpū mai i te mau mea ato’a tā rātou i ’ite nō te Metua i te ao ra, tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia ’e te Vārua Maita’i.

I roto i teie mau matahiti hōpe’a o tā’u tāvinira’a, ’ua rave au i te taime i te hīmenera’a ’e i te ha’api’ira’a mai i te mau hīmene a te Paraimere ma te ferurira’a i te tahi mau uira’a :

  • Nāhea te mau hīmene a te Paraimere tei ha’api’ihia i roto i te tamari’iri’ira’a e riro ai ’ei reo pae vārua ’o tā te mau tamari’i e fa’a’ohipa nō te fa’a’ite pāpū nō te toe’a o tō rātou orara’a ?

  • Nāhea te hīmenera’a i te mau parau mau o te ’evanelia i te tauturu i te mau tamari’i ’ia ha’amana’o i te Fatu ’ei tūha’a o tā rātou fafaura’a ’e ’ia fa’aineine ia rātou nō tāna mau ’ōro’a ?

  • Nāhea te mau hīmene a te Paraimere i te tauturu ’ia pāpa’i i te ture a te Atua i roto i te māfatu o teie mau pipi ’āpī ?

I te ha’amatara’a te Paraimere i te matahiti 1878, ’ua hi’o tōna peresideni mātāmua, ’o Aurelia Spencer Rogers ē « e tītauhia te hīmenera’a ». ’Ua riro noa na te pehe ’ei niu mau nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i i te ’evanelia. E nehenehe te mau hīmene a te Paraimere e riro ’ei reo pae vārua mātāmua o te hō’ē tamari’i, nō te mea e ta’ira’a reo ’ōhie ’e te fa’ahiahia tō te reira nō te a’o i te mau parau mau o te ’evanelia. Tē mau nei teie mau hīmene i te mana nō te fa’aea i pīha’i iho i te mau tamari’i i te tā’āto’ara’a o te orara’a, ma te rirora’a ’ei tuha’a nō tō rātou ti’ara’a pipi ’e hō’ē rāve’a ’ōhie ’e te mātau nō rātou ’ia fa’a’ite pāpū nō te Fa’aora.

Te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu a Iesu Mesia nā roto i te hīmene

E nehenehe ato’a te mau hīmene a te Paraimere e riro ’ei mau mauiha’a pūai nō te ha’api’ira’a i te ha’api’ira’a tumu. Tē fa’ati’a nei te tahi mau hīmene i te mau ’ā’āmu o te orara’a o te Fa’aora ’e tāna misiōni. Te tahi atu e ha’api’i nei i tōna huru, mai tōna fa’aro’o, tōna ti’aturira’a ’e tōna aroha. ’E te mau hīmene mo’a roa a’e e fa’a’ite pāpū nei i tāna tāra’ehara hope ’ore ’e te here ’o te tahe mai nā roto mai i teie ’ohipa o te fa’aorara’a.

’Ua ha’api’i mai te perophetao te Fatu, te peresideni Russell M. Nelson ē : « E nehenehe [te pehe] e fa’atupu i te hō’ē fa’aurura’a maita’i e vai tāmau noa i ’ō atu i te tau tamari’iri’ira’a […] [E] mana [tōna] ’ia fa’a’amu i te pae vārua. E mana tōna nō te fa’aora. [E] mana [tōna] ’ia fa’a’ōhie i te ha’amorira’a, e fa’ati’a te reira ia tātou e hi’o i te tara’ehara [a te Fa’aora] ’e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia, ’e tāna mau parau tumu o te fa’aorara’a ’e te mau ’ōro’a o te fa’ateiteira’a. E hōro’a mai te pehe ia tātou i te mana nō te fa’a’ite i te mau mana’o o te pure ’e ’ia fa’a’ite pāpū i te mau parau mau mo’a ».

’Ei mau metua, ’ei feiā fa’atere ’e ’ei ’orometua, tē tūtava nei tātou i te tauturu i te mau tamari’i ’ia roa’a teie ha’amaita’ira’a tei parau-fafau-hia, ma te ha’api’ira’a ma te hina’aro mau i te mau parau mau o te ’evanelia e vai ra i roto i te pehe. ’Ua ha’api’i ato’a te peresideni Nelson ē « e nehenehe te mau tamari’i e ha’api’i mai i te ha’api’ira’a tumu ’ia ha’api’i ana’e mai rātou i te hīmene, mai tā rātou e ha’api’i ato’a mai nei i te ha’api’ira’a tumu i roto i te piha ha’api’ira’a ». E nehenehe teie mau hīmene e riro ’ei hō’ē ha’apuna a’ora’a tei ’ī i te fa’aro’o ’o tē fa’ahaere atu i te mau tamari’i i te Fa’aora ra, ’e e tauturu ia rātou ’ia fa’ananea i tō rātou itoito i tāna ’evanelia.

Tē ha’api’i nei te mau pāpa’ira’a mo’a ē, te hīmene a te feiā parauti’a, nō roto mai i te ’ā’au, e puna ïa o te ’oa’oa nō te Fa’aora. E nehenehe noa iā’u e ha’afa’ahiahia i te ’oa’oa tā te mau reo o te mau pipi ’āpī roa a’e a te Fa’aora e hōpoi mai. ’Ua ’ite au e tae tā rātou mau hīmene o te pure i te ra’i, ’ei fa’a’itera’a o te fa’aro’o ’o te ani i te Vārua Maita’i ’ia ha’apāpū mai i te mau parau mau mure ’ore, ’e e ani mārū ’e te maita’i ia vetahi ’ē ’ia fa’ari’i i te pi’i a tō tātou Fa’aora ’ia pe’e iāna ’e ’ia ho’i mai i te fare. Mai tā Elder Henry B. Eyring i fa’aha’amana’o mai ia tātou, tei roto i te reira mau taime ’a putapū ai tātou i te Vārua, tātou e fa’ari’i ai i te ha’apāpūra’a nō te tāra’ehara a te Fa’aora e ’ohipa nei i roto i tō tātou orara’a.

Te nene’ira’a i te parau mau i roto i te ’ā’au

E nehenehe te pehe a te Paraimere e riro ’ei temeio ’o tē ’āpe’e i tā tātou mau tamari’i i te roara’a o tō ratou tere i te pae vārua. Hō’ē hīmene tei ha’api’ihia i te onora’a o te matahiti, e mana tōna ’ia vai mai ia tātou ra—’e e nehenehe e ho’i mai ’ahuru matahiti i muri mai i roto i te mau taime o te fa’aotira’a, te tāmatara’a, te pe’ape’a ’aore rā te ’oa’oa. Penei a’e i roto i te mau matahiti i muri nei, e riro te mau parau « Je veux suivre le plan de Dieu [E ’āpe’e au i te fā] » ’ei tūtau pae vārua ’o tē fa’atāvevo i te ’itera’a pāpū o te ’āposetōlo Paulo nō te pāpūra’a o te parau fafau a te Atua nō tātou. ’Aore rā e fa’aha’amana’o mai ia tātou ē, nō te mea ’ua ha’apa’o te Atua i tāna parau fafau, e pupu mai tāna mau fafaura’a i te tāmahanahanara’a pūai ’e hō’ē ha’apūra’a, ’e e ani ia tātou ’ia tu’u pāpū i tō tātou ti’aturira’a ’e te pāpūra’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara mana.

Nā te ao ato’a nei, i roto i te mau taime fifi, e ha’amana’o pinepine te mau melo pa’ari i te mau hīmene a te Paraimere tā rātou i ha’api’i mai i te tamari’iri’ira’a. Nō te rahira’a, ’ua turu teie mau hīmene i te patura’a i tō rātou fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’ua riro pinepine ’ei tuha’a mātāmua nō te ha’amata i te fa’afāriura’a i tāna ’evanelia. ’Ua fa’a’amu te mau metua, te feiā fa’atere ’e te mau ’orometua i teie fa’aro’o i te roara’a o te mau matahiti, nā roto i te ha’api’ira’a, te hīmenera’a ’e te fa’a’ite-pāpū-ra’a i te mau tamari’i ma te hina’aro mau.

’Ua fa’a’ite mai te hō’ē tuahine iā’u, ’ua here roa ’oia i te pehe a te Paraimere ’e i muri a’e e 20 matahiti, tē parau nei ’oia ’ua ha’avitiviti te reira i tōna fa’afāriura’a i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua fa’a’ite pāpū te tahi atu melo ē, ’ua ueue te Paraimere i te hō’ē huero tīnapi o te fa’aro’o i tōna ’āpīra’a ’e maoti te reira ’ua nehenehe ia rātou e ho’i mai i te ’Ēkālesia a te Fatu. ’Ua parau fafau te Fa’aora, « nā te Fa’aa’o … e ha’api’i mai ia ’outou i te mau mea ato’a ; ’e e fa’a’ite fa’ahou mai ho’i ia ’outou i te mau parau ato’a ». E nehenehe te pehe a te Paraimere e riro ’ei hō’ē rāve’a nō te rave fa’aoti i teie parau fafau.

Te tahi atu hīmene herehia a te Paraimere e haru mai i te mana o te fa’aro’o ’ōhie ’e te ’itera’a pāpū vai maoro :

’A haere ai au ’e Iesu i tō’u fare i ni’a,

E ha’amaita’i ’e e fa’a’ī ’oia iā’u (i) tōna here.

E taui (i) te ā’au nō te tauturu iā’u.

’A haere ai au ’e Iesu, e haere ’oia ’e ’o vau.

’A hīmene ai te mau tamari’i, tē fa’a’ite ra rātou i te hina’aro o te hō’ē pipi ’e e ha’api’i mai i te hōho’a o te orara’a nō te fafaura’a. E fa’a’ohipa te Vārua i te pehe nō te nana’o i te mau parau mau mure ’ore i roto i tō rātou ’ā’au mārū. ’E, i roto i te tau, e nehenehe te mau tamari’i e mā’iti ’ia fāriu atu i tō rātou ’ā’au ’e tō rātou orara’a i ni’a ia Iesu Mesia, ma te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a mo’a ’e ’ōna.

Tē ha’amana’ora’a i tā tātou mau fafaura’a ’e te fa’aineinera’a nō te mau ’ōro’a

E tauturu te pehe mo’a ’ia pāpa’i i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia i roto i te vāirua ’e ’ia fa’aineine ia tātou nō te fa’ari’i i tāna mau ’ōro’a. E tū’ati te reira i te ha’api’ira’a tumu a te Fa’aora i tō tātou mēharo ’e teie mēharo i tō tātou ti’ara’a pipi iāna.

’Ei feiā fa’atere o te Paraimere, e rāve’a nā tātou ’e e hōpoi’a mo’a ’ia vai ara noa ē e ha’api’ihia te pehe i roto i te Paraimere ma te ’oa’oa, ma te hāro’aro’ara’a i te ha’api’ira’a tumu ’e ma te Vārua. Teie ato’a te anira’a i te mau tamari’i ’ia ’ite pāpū i te mea tā rātou e putapū nei ’a hīmene ai rātou, ’e te tauturura’a ia rātou ’ia ’ite ē nō roto mai teie mau nīno’a mana’o i te Vārua Maita’i. E tauturu teie mau tauto’ora’a ’ia fa’aineine i tā tātou mau tamari’i nō te mau ’ōro’a mo’a, mai te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a, ’e ’ia fa’auru ia rātou ’ia ha’amana’o ’a fa’a’āpī tāmau ai rātou i tā rātou parau fafau i te Atua.

I te tāmā’ara’a hōpe’a, i muri a’e ’a ha’amau ai te Fa’aora i te ’ōro’a mo’a, ’ua pāpa’i Mataio ē, « e oti a’era te hīmene, haere atu ra rātou i rāpae i te mou’a ra i Oliveta ». I te hepetoma tāta’itahi, e fa’aineine te mau melo tei bāpetizohia ’e tei ha’amauhia o te ’Ēkālesia a te Fatu tei fa’aho’ihia mai, ’oia ato’a te mau tamari’i tei bāpetizohia ’e tei ha’amauhia mai te va’ura’a o te matahiti, nō te rave i te ’ōro’a mo’a a te Fatu. Nā roto i te hīmenera’a i te pehe mo’a, e rāve’a nā te ’āmuira’a a te mau tamari’i a te Atua ’ia fa’aineine i tō rātou ’ā’au nō teie ’ōro’a mo’a, ’ia amo i tōna ’ioa, ’ia ha’amana’o noa iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a.

Te ’itera’a pāpū o te ’ōpanira’a

Te mau hoa here ē, tē fa’a’ite pāpū nei au ē e ha’api’i te mau hīmene o te Paraimere i te mau parau mau mure ’ore ’e te ha’api’ira’a tumu ’o te arata’i ia tātou ia Iesu Mesia ra ’e i tāna ’evanelia. Tē ani nei au ia ’outou ’ia feruri i te mau parau mau niu ’o tei nana’ohia i roto i tō ’outou ’ā’au maoti te mau ha’api’ira’a ’ōhie o teie mau hīmene ’e ’ia fa’a’ite pāpū i teie mau parau mau i te mau pipi ’āpī a’e a te Fa’aora, ’a ha’api’i ai ’outou ia rātou i te mau parau ’āpī maita’i o te ’evanelia nā roto i te hīmene.

’Ua ’ite au ē, te Atua tō tātou Metua, i roto i tōna here hope ’ore, ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti here i te fenua nei nō te ha’api’i ia tātou, nō te fa’a’ite ia tātou i te ’ē’a ’e nō te fa’aora ia tātou nā roto i tāna tāra’ehara.

’Ua ’ite au ē, e mea mau te ora ’e te tāvinira’a a te Fa’aora ’e nō te ta’ata iho. ’Ua ’ī te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau ’ā’amu o tāna fa’aorara’a, tāna hāmani maita’i ’e tāna mau temeio.

’Ua ’ite au ē, tē fa’aro’o nei ’e tē pāhono nei te Metua i te ao ra i te mau pure ’ā’au tae a tāna mau tamari’i, noa atu te huru o tō rātou matahiti, tō rātou huru orara’a ’aore rā tō rātou reo. Tē fa’aro’o nei ’oia i te fa’atenira’a māmū o tō tātou ’ā’au.

Tē fa’a’ite pāpū nei ē, i Getesemane, ’ua amo Iesu Mesia i te teimaha o tā tātou mau hara, mau ’oto ’e mau māuiui. ’Ua mamae ’oia ma te hina’aro mau nō tōna here ia tātou ’e ’ua fa’ati’a ia tātou ’ia fa’a’orehia tā tātou hapa ’e ’ia ho’i i te fare.

’Ua ’ite au ē, e mau tāmari’i mau tātou nā te Atua, hāmanihia i tōna hōho’a, tei ’ahuhia i te fāito pūai hanahana ’e tei anihia ’ia ho’i nō te ora ’e ’ōna, mai te mea e mā’iti tātou i te pe’e ia Iesu Mesia.

’Ua ’ite au ē, ’o Iesu Mesia tō tātou hi’ora’a parauti’a ’e ’a pe’e ai tātou iāna ma te tāvinira’a, te fa’a’orera’a i te hara ’e te herera’a ia vetahi ’ē, e riro hau atu tātou mai iāna te huru i terā mahana e terā mahana.

’E ’ua ’ite au ē, te mau hiero mo’a a te Fatu ’o tōna ïa mau fare i’ō nei i te fenua nei. I roto i te reira, tē rave nei tātou i te mau fafaura’a mo’a, e fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore ’e e ha’api’i rahi mai ā nōna ’e e putapū rahi atu ā i tōna vaira’a mai. Te hiero ’o te hō’ē ïa vāhi o te ha’api’ira’a, te hau ’e te fa’aineinera’a nō tō tātou orara’a.

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, te mau tauto’ora’a tā tātou e rave nei nō te ha’api’i ’e nō te hīmene i teie mau hīmene a te Paraimere i tā tātou mau tamari’i, e ’ere noa i te hō’ē tuha’a fa’ahiahia o tā tātou taere ha’apa’ora’a fa’aro’o. E mau a’ora’a teie nā te mau pipi a Iesu Mesia, e mau ’itera’a pāpū o te ’evanelia mau tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e e mau pure tei ha’apehehia. E nehenehe te pehe mo’a e fa’a’ana’ana i te ta’ata fa’aro’o i te māramarama o te Mesia ’e ’ia fa’a’atutu i te reira i roto i te ’ā’au o te ta’ata hīmene. E te mau hoa here ē, tē hina’aro tāmau nei Iesu ’ia riro tātou ’ei hihi mahana. Tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira i te i’oa mo’a o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Dallin H. Oaks, « Worship through Music », Ensign, Novema 1994, 10.

  2. « Te hīmene a te feiā parauti’a ’ei pure iā’u nei », (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 25:12).

  3. « E tuha’a faufa’a rahi te pehe mo’a nō te purera’a ’ōro’a ’e te tahi atu mau rurura’a a te ’Ēkālesia. … Tē putuputu nei te mau melo i roto i te purera’a ’ōro’a nō te ha’amana’o ia Iesu Mesia nā roto i te ravera’a i te ’ōro’a mo’a. Tē putuputu nei rātou nō te patu i tō rātou fa’aro’o ’e te ’itera’a pāpū, ’e nō te ha’amori i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia. ’Ia mā’itihia te pehe nō te tauturu i te fa’atupu i teie mau ’ōpuara’a. … E tū’ati te hīmene nō te ’ōro’a i te ’ōro’a iho, ’aore rā i te tusia a te Fa’aora » (Buka arata’i rahi :Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 19.3, 19.3.2, Vaira’a buka ’evanelia).

  4. « E tu’u vau i tā’u ture i roto ia rātou, e pāpa’i au i te reira i roto i tō rātou ’ā’au » (Ieremia 31:33).

  5. Aurelia Spencer Rogers, i roto « A History of the Primary Organization », history.ChurchofJesusChrist.org.

  6. Russell M. Nelson, « Power and Protection Provided by Worthy Music » (Purera’a i te fare ha’api’ira’a tuatoru Brigham Young, 4 nō Mē 2008), 4, 5, speeches.byu.edu.

  7. Russell M. Nelson, i roto « Keep Singing Songs That Teach Doctrine, Says President Nelson » (video), ChurchofJesusChrist.org.

  8. Tē ti’aturi nei mātou e fa’a’ohipa pinepine ’outou ’e te feiā fa’atere, te mau ’orometua ’e te mau melo, i te mau ha’api’ira’a maita’i roa ’e te nehenehe i roto i te buka hīmene […]

    Tē vai nei te mana rahi i roto i teie mau hīmene nō te fa’ahaere rahi i te huru pae vārua o te mau ’utuāfare i mua ’e nō te ha’apa’o i te ’evanelia. E tītau-roa-hia i te feiā mo’a ’ia fa’a’ī i tō rātou nohora’a i te ta’i o te pehe tī’amā …

    « ’A ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i ’ia au i teie mau hīmene. ’A hīmene i teie mau hīmene i te sābati, i roto i te mau pō ’utuāfare, i te taime ha’api’ira’a ’evanelia ’e i te taime pure. ’A hīmene i teie mau hīmene ’a rave ai ’outou i te ’ohipa, ’a ha’uti ai ’outou, ’e ’a rātere ’āmui ai ’outou. ’A hīmene i teie mau hīmene nō te patu i te fa’aro’o ’e te ’itera’a pāpū i roto i tā ’outou mau tamari’i ri’i » (« Parau ha’amāramarama a te Peresidenira’a Mātāmua », Te mau Hīmene, ix, x).

  9. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 25:12.

  10. « Mai te mea ’ua putapū ’outou i te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i […] e nehenehe ’outou e rave i te reira mai te hō’ē fa’a’itera’a tē ’ohipa nei te tāra’ehara i roto i tō ’outou orara’a » (Henry B. Eyring, « Gifts of the Spirit for Hard Times » [Brigham Young University devotional, 10 nō Tetepa 2006], 5, speeches.byu.edu).

  11. Hi’o Hebera 6:17–19.

  12. Hi’o Moroni 7:41.

  13. Ioane 14:26.

  14. « Je marche avec Jesus », Cantique—Pour le foyer ’e l’église, Vaira’a buka ’evanelia.

  15. Mataio 26:30.

  16. « Noa atu ē, ’ua fa’ata’ahia te ’ōro’a o te ’ōro’a nō te mau melo o te ’Ēkālesia, ’eiaha roa e ’ōpani i te tahi atu mau ta’ata ’ia ’āmui mai i te reira » (Buka arata’i rahi,, 18.9.3). Ta’a ’ē atu, e mea ti’a i te mau tamari’i ’āpī ’ia ’āmui mai i te ’ōro’a hau ’a ti’ahia ai tō rātou matahiti o te hōpoi’a, ’ia ti’a ia rātou ’ia fa’ananea i te hō’ē ’itera’a rahi a’e nō te tusia a Iesu Mesia ’e ’ia fa’aineine nō te tomo i roto i te mau fafaura’a mo’a ’e te Atua i muri nei.

  17. Hi’o « ’Il envoya son Fils aimé » Cantiques pour les enfants, 34–35.

  18. Hi’o « Raconte-moi les histoires de Jésus », Cantiques pour les enfants, 57.

  19. Hi’o « La prière d’un enfant », Cantiques pour les enfants 6–7.

  20. Hi’o « Gethsemané », Cantique—Pour le foyer et l’église.

  21. Hi’o « E tamari’i au na te Atua ra », Te mau Hīmene,, 185.

  22. Hi’o « Jésus-Christ est mon modèle », Cantiques pour les enfants, 40–41.

  23. Hi’o « Oh, j’aime voir le temple », Cantiques pour les enfants, 99.

  24. Hi’o « Mōrī arata’i », Hīmene nā te mau tamari’i, 38–39.