Fa’aheihia i te maita’i o te hitahita ’ore
Tē ani manihini pāpū atu nei au ia ’outou pā’āto’a ’ia fa’ahei i tō ’outou ferurira’a ’e tō ’outou māfatu i te hitahita ’ore mai tō te Mesia te huru.
I te ’āva’e Mē 2021, ’a haere ai ’oia e māta’ita’i i te mau ’ohipa fa’a’āpīra’a i te hiero nō Roto Miti, ’ua fa’ahiahia te peresideni Russell M. Nelson i te mau tūtavara’a a te mau pionie, tei hāmani i te reira fare mo’a, ma te iti te mau rāve’a ’e nā roto i te hō’ē fa’aro’o ’āueue ’ore, e tao’a fa’ahiahia i te pae tino ’e te pae vārua ’o tē vai pāpū noa nei noa atu te roara’a o te tau. Terā rā, ’ua hi’opo’a ato’a ’oia i te mau fa’ahope’ara’a o te vāvāhira’a fenua tei fa’atupu i te mau ’āfāfā i roto i te mau ’ōfa’i o te niu tumu o te hiero ’e te hō’ē vai pāpū ’orera’a i ni’a i te mau tauiha’a fare, e mau tāpa’o fa’a’ite ho’i te reira i te tītaura’a ’ia ha’apa’ari fa’ahou i te fare.
I muri iho, ’ua ha’api’i mai tō tātou peropheta here ia tātou ē, mai te tītaura’a faufa’a ’ia fa’a’ohipa i te mau rāve’a rahi nō te ha’apa’ari i te mau niu o te hiero ’ia ti’a i te reira ’ia vai pa’ari noa i mua i te mau fifi o te nātura, e ti’a ato’a ia tātou ’ia fa’a’ohipa i te mau rāve’a ta’a ’ē roa—penei a’e e mau rāve’a ’aita ā tātou i fa’a’ohipa a’e nei—nō te ha’apa’ari i tō tātou iho niu pae vārua i ni’a ia Iesu Mesia. I tāna poro’i e’ita e nehenehe e mo’e, ’ua vaiiho mai ’oia i nā uira’a e piti hōhonu ’ia feruri tātou : « E aha te huru pa’ari o tō ’outou mau niu ? ’E e aha te mau ha’apa’arira’a e tītauhia nō tō ’outou ’itera’a pāpū ’e tō ’outou hāro’aro’ara’a i te ’evanelia ? »
Tē hōro’a mai nei te ’evanelia a Iesu Mesia ia tātou i te mau rāve’a fa’auruhia ’e te maita’i, nō te ra’i mai, nō te pāruru i tō tātou vaerua i te ’ino pae vārua, ma te ha’apa’ari pūai i tō tātou niu, ’e ma te tauturu ia tātou i te ’ape i te mau fifi i roto i tō tātou fa’aro’o, ’e te pāpū ’ore i roto i tō tātou ’itera’a pāpū ’e i tō tātou hāro’aro’ara’a i te mau parau mau mo’a o te ’evanelia. I roto i te tuha’a 12 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, tē vai ra hō’ē parau tumu faufa’a roa e tae’ahia ai taua ’opuara’a ra, hō’ē heheura’a tei hōro’ahia ia Joseph Knight nā roto i te peropheta Iosepha Semita, e ta’ata parau ti’a tei ’imi ma te ’ā’au tae ’ia hāro’aro’a i te hina’aro o te Fatu, ’eiaha nō te hō’ē noa tauira’a o te huru ta’ata, te vaira’a rā ma te ’āueue ’ore i roto i tōna ti’ara’a pipi, ma te « ’eta’eta mai te mau pou o te ra’i ». ’Ua parau te Fatu :
« Inaha, tē parau atu nei au ia ’oe, ’e ia rātou ato’a ho’i o tei hina’aro i te fa’atupu ’e ’ia ha’amau ho’i i teie nei ’ohipa ;
« ’E ’aita e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia tauturu i teie nei ’ohipa maori rā ’ia ha’eha’a ’oia ’e ’ia ’ī roa ho’i i te here, ’ia vai iāna te fa’aro’o, te ti’aturi, ’e te aroha, ma te hitahita ’ore i te mau mea ato’a, noa atu te mea e tu’u-ti’aturi-hia iāna ra. »
Te arata’ira’a a te Fa’aora tei pāpa’ihia i roto i teie heheura’a mo’a, tē fa’aha’amana’o mai nei te reira ia tātou ē, te hitahita ’ore e ha’apāpūra’a faufa’a ïa nō te hō’ē niu ’āueue ’ore i roto ia Iesu Mesia. ’O te hō’ē te reira o te mau maita’i tītauhia, ’eiaha nō te feiā ana’e tei pi’ihia ’ia tāvini, nō te feiā ato’a rā tei rave i te mau fafaura’a mo’a ’e te Fatu ’e tei fa’ari’i ’ia pe’e iāna ma te fa’aro’o. E fa’atū’ati ’e e ha’apūai te hitahita ’ore i te tahi atu mau huru mai tō te Mesia te huru, tei fa’ahitihia i roto i teie heheura’a : te ha’eha’a, te fa’aro’o, te ti’aturi, te aroha, ’e te here mau e hiti mai nā roto mai Iāna. Hau atu, te fa’ahotura’a i te hitahita ’ore, e rāve’a pāpū ïa nō te pāruru i tō tātou vaerua i te hāmani ’inora’a pae vārua tāmau ’o tē tupu mai nā roto i te mau fa’aurura’a o te ao nei, o tē nehenehe ho’i e ha’aparuparu i tō tātou niu i ni’a ia Iesu Mesia.
I rotopu i te mau huru maitata’i o te mau ’āpōsetolo mau a te Mesia, e au te hitahita ’ore, mai te ’ana’ana o te Fa’aora, e hotu faufa’a rahi nō te vārua, e roa’a ho’i te reira i te feiā ato’a e pūpū ia rātou iho i te fa’aurura’a nō te ra’i mai. ’O te huru maita’i ïa e fa’atupu i te auhō’ēra’a i roto i te māfatu, ma te fa’a’una’una i te mau hina’aro ’e te mau mana’o ma te pa’ari ’e te hau. I roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, tē parauhia ra ē, e tuha’a faufa’a te hitahita ’ore o te haerera’a i mua i roto i tō tātou tere pae vārua, ma te arata’i ia tātou i roto i te fa’a’oroma’i, te ha’apa’o maita’i, ’e te aroha, ma te ha’amaita’i roa i tō tātou mau mana’o, tā tātou mau parau ’e tā tātou mau ’ohipa.
’Ia fa’aitoito te mau pipi a te Mesia ’ia fa’ahotu i te reira huru Mesia, e riro mai rātou ’ei mau ta’ata hau atu i te ha’eha’a ’e te ’ī i te here. E tupu mai te hō’ē pūai hau i roto ia rātou, ’e e hau atu tō rātou ’aravihi ’ia ha’avī i tō rātou riri, ’ia fa’atupu i te fa’a’oroma’i ’e ’ia fa’a’ite i te tahi atu mau ta’ata i te fa’a’oroma’i, te fa’atura, ’e te tura, noa atu te pūai o te fifi. E fa’aitoito rātou ’eiaha e rave i te hō’ē mea ma te mana’o ’ore, e mā’iti rā rātou ’ia rave i te hō’ē mea nā roto i te pa’ari pae vārua, arata’ihia ma te marū ’e te fa’aurura’a marū a te Vārua Maita’i. Nā roto i te reira, e iti a’e rātou i te ro’ohia i te fifi pae vārua, inaha, mai tā te ’āpōsetolo Paulo i ha’api’i, ’ua ’ite rātou ē, e nehenehe rātou e rave i te mau mea ato’a nā roto i te Mesia, o tē fa’aitoito ia rātou tae roa atu i mua i te mau tāmatara’a ’o tē nehenehe e ha’ape’ape’a i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a iāna.
I roto i tāna episetole ia Tito, ’ua hōro’a ’o Paulo i te mau parau a’o mo’a nō ni’a i te mau huru maita’i e tītauhia i te feiā e hina’aro e mono i te Fa’aora ’e e rave fa’aoti i tōna hina’aro ma te fa’aro’o ’e ’ā’au tae. ’Ua parau ’oia ē, e tītauhia ia rātou ’ia riro ’ei mau ta’ata ’ite maita’i i te ta’ata ra, ’e te ha’apa’o maita’i ’e te parau ti’a ’e te mo’a—e mau huru e fa’a’ite pāpū ra i te mana o te hitahita ’ore.
Terā rā, ’ua fa’aara ’o Paulo ia rātou ē, « ’eiaha ’ei ta’ata mārō i tōna hina’aro, ’eiaha te riri ’oi’oi […] [’e] ’eiaha ’ei ta’ata ’aro ». ’E’ita te reira mau huru e au i te hina’aro o te Fa’aora ’e e ha’afifi te reira i te tupura’a i te pae vārua. I roto i te bibilia, « ’eiaha ’ei ta’ata mārō i tōna hina’aro » ’o te hō’ē ïa ta’ata e pāto’i ’ia rave i te hō’ē mea ma te te’ote’o ’e te ’ā’au teitei ; « ’aita i riri ’oi’oi » ’o te hō’ē ïa ta’ata e ’ape i te hina’aro ’ia riro ’ei ta’ata fa’a’oroma’i ’ore ’e te riri ; ’e « ’aita e ta’ata ’aro » ’o te hō’ē ïa ta’ata e pāto’i te haere’a mārō, te ’ino, i roto te parau, i te pae tino ’e i te pae ferurira’a. ’Ia fa’aitoito tātou i te taui i tō tātou huru ma te fa’aro’o ’e te ha’eha’a, e nehenehe tātou e niuhia ma te pa’ari i ni’a i te papa pa’ari o tōna aroha ’e ’ia riro mai ’ei mau mauha’a vi’ivi’i ’ore ’e te hinuhinu i roto i tōna nā rima mo’a.
’A feruri ai au i te faufa’a ’ia aupuru i te maita’i o te hitahita ’ore, tē ha’amana’o nei au i te mau parau a Hana, te metua vahine o te peropheta Samuela, e vahine fa’aro’o fa’ahiahia, noa atu i muri a’e i te mau tāmatara’a rahi, ’ua pūpū ’oia i te hō’ē hīmene ha’amāuruuru i te Fatu. ’Ua parau ’oia, « ’Ātīrā te parau fa’aahaaha faufa’a ’ore noa ; ’eiaha te te’ote’o ’ia puroro mai roto mai i tō ’outou vaha ; e Atua ’ite ho’i Iehova, ’e ’o ’oia tei fa’aau i te mau mea e tupu nei. » Hau atu tāna hīmene i te hō’ē pure—e anira’a iāna iho ’ia rave ma te ha’eha’a, te ha’avīra’a iāna iho ’e te au noa. Tē fa’aha’amana’o mai nei ’o Hana ia tātou ē, e’ita te pūai pae vārua mau e ’itehia nā roto i te mau pāhonora’a ’oi’oi ’aore rā te mau parau fa’ateitei, nā roto rā i te mau mana’o hitahita ’ore ’e te ferurihia, ’ia au i te pa’ari o te Fatu.
Tē fa’ateitei pinepine nei te ao nei i te mau huru nō roto mai i te ’ino, te te’ote’o, te fa’a’oroma’i ’ore, ’e te matatūtū, ma te fa’ati’a pinepine i taua mau huru ra ’ei mea au i te mau huru fifi o te orara’a ’e te hina’aro ’ia auhia mai ’e ’ia mātau-maita’i-hia. ’Ia fāriu ’ē ana’e tātou i tō tātou mata i te huru maita’i o te hitahita ’ore ma te tāu’a ’ore i te fa’aurura’a marū ’e te ha’iha’i a te Vārua Maita’i i roto i tō tātou huru, ravera’a ’e te paraparaura’a, e topa ’ōhie noa tātou i roto i te here pata a te ’enemi, ’ei reira ïa tātou e fa’ahiti ai i te mau parau ’e ’a rave ai i te mau peu tā tātou e tātarahapa hōhonu, i roto ānei i tō tātou mau aura’a sōtiare, ’utuāfare ’e ’oia ato’a i te pae ’ēkālesia. Tē ani manihini mai nei te ’evanelia a Iesu Mesia ’ia fa’a’ohipa i te reira huru maita’i i roto iho ā rā i te mau taime fifi, nō te mea i taua mau taime mau ra e fā mai ai te huru mau o te ta’ata. Mai tā Martin Luther King Jr. i parau ra, « Te fāito hope’a o te hō’ē ta’ata e ’ere tōna ti’ara’a i roto i te mau taime tāmarūra’a, i te taime rā e ti’a ai ’oia i roto i te mau taime fifi ’e te ’aimārōra’a ».
’Ei nuna’a nō te fafaura’a, ’ua pi’ihia tātou ’ia ora ma tō tātou ’ā’au tei fa’atumu-pāpū-hia i roto i te mau parau fafau mo’a tā tātou i rave ’e te Fatu, ma te pe’e pāpū maita’i i te hōho’a tāna i ha’amau nā roto i tōna hi’ora’a maita’i roa. ’Ua fafau mai ’oia, « ’Oia mau, tā’u e parau atu ia ’outou, ’o tā’u ture teie, e ’o tē patu i tōna i ni’a iho i te reira ra tē patu ra ïa i ni’a iho i tā’u nei papa, ’e e ’ore roa rātou e noa’a i te mau ’ūputa o hade ra ».
Let Not Your Heart Be Troubled [’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au], nā Howard Lyon, hō-mai-hia e Havenlight
I roto i te tau ’ohipara’a a te Fa’aora i ni’a i te fenua nei, ’ua ’itehia te hitahita ’ore i roto i te mau fāito ato’a o tōna huru ta’ata. Nā roto i tōna hi’ora’a ti’a mau, ’ua ha’api’i mai ’oia ia tātou « ’a fa’a’oroma’i i roto i te mau ’ati, ’eiaha e fa’a’ino atu i tei fa’a’ino mai ra ». ’A ha’api’i mai ai ’oia ia tātou ’eiaha e fati i roto i te riri nō te mau tama’ira’a parau ’e te mau ’aimārōra’a, ’ua parau ’oia, « E ti’a ia ’outou ’ia tātarahapa ’e ’ia riro mai te hō’ē tamari’i ri’i te huru. » ’Ua ha’api’i ato’a ’oia ē, te feiā ato’a e hina’aro e haere iāna ra ma te ’ā’au hina’aro mau, e ti’a ia rātou ’ia fa’atupu i te hau ’e te feiā tā rātou e riri ra, ’aore rā i te feiā e ’ino’ino mai ra ia rātou. Nā roto i te marū ’e te ’ā’au aroha, ’ua ha’apāpū mai ’oia ia tātou ē, mai te mea ē, e hāmani-’ino-hia tātou, e fa’atura-’ore-hia, ’aore rā e ha’apa’o-’ore-hia, e’ita tōna maita’i e fa’aātea ’ē ia tātou, ’e e’ita te fafaura’a nō tōna hau e ’īriti ’ē-hia i tō tātou orara’a.
Tau matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua fa’ari’i māua tā’u vahine i te fāna’ora’a ta’a ’ē mo’a ’ia fārerei i te mau melo ha’apa’o maita’i nō te ’Ēkālesia i roto i te ’oire nō Mehiko. E rave rahi o rātou, nā roto ia rātou iho, ’aore rā nā roto i tō rātou mau fēti’i, ’ua fārerei rātou i te mau fifi rahi, mai te harura’a ta’ata, te taparahira’a ta’ata, ’e te tahi atu mau ’ati fifi rahi.
’A hi’o ai māua i te hōho’a mata o taua feiā mo’a ra, ’aita māua i ’ite i te riri ’ū’ana, te ’ino’ino, ’aore rā te mana’o tāho’o. Te mea rā tā mātou i ’ite, ’o te ha’eha’a ’ite-’ore-hia ïa. Noa atu tē ’itehia ra te ’oto i roto i tō rātou hōho’a mata, tē fa’a’ite ra rā te reira i te hina’aro mau ’ia ora ’e ’ia tāmāhanahanahia. Noa atu tē ’oto ra tō rātou māfatu, ’ua tāmau noa taua feiā mo’a ra i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ma te mā’iti ’eiaha e vaiiho i tō rātou ’oto ’ia ha’ape’ape’a i tō rātou fa’aro’o, ’eiaha ato’a ’ia ha’aparuparu i tō rātou ’itera’a pāpū i te ’evanelia.
I te hope’a o taua ha’aputuputura’a mo’a ra, ’ua aroha māua ia rātou pā’āto’a. ’Ua riro te arohara’a rima tāta’itahi, te tauahira’a tāta’itahi, ’ei fa’a’itera’a pāpū ’ite-’ore-hia ē, nā roto i te tauturu a te Fatu, e nehenehe tātou e mā’iti ’ia pāhono ma te hitahita ’ore i te mau ha’ape’ape’ara’a ’e i te mau fifi o te orara’a. ’Ua riro tō rātou hi’ora’a ’ite-’ore-hia ’e te ha’eha’a ’ei anira’a manihini here ’ia pe’e i te ’ē’a o te Fa’aora ma te hitahita ’ore i roto i te mau mea ato’a. Mai te huru ra ē, tei mua māua i te mau melahi.
Iesu Mesia, tei hau i te rahi i te mau ta’ata ato’a, ’ua māuiui ’oia nō tātou, ma te tahe te toto nā roto mai i te i’o, ’aita roa atu rā ’oia i vaiiho i te riri ’ū’ana ’ia fa’a’ahu i tōna māfatu, ’aita ato’a i fa’ahiti i te mau parau ’iriā, te fa’a’ino ’aore rā, te vi’ivi’i, noa atu te māuiui rahi. Ma te hitahita ’ore hope ’e te marū faito ’ore, ’aita ’oia i ha’apa’o iāna iho, i te mau tamari’i tāta’itahi rā a te Atua, i muta’a iho ra, i teienei, ’e a muri a’e. ’Ua fa’a’ite pāpū te ’āpōsetolo Petero i te huru fa’ahiahia o te Mesia ’a parau ai ’oia ē, « ’o tei ’ore i fa’a’ino atu, ’ia fa’a’inohia mai ’oia ; ’e ’ia pohe ’oia ra, ’aore ’oia i parau tāho’o atu ; ’ua pūpū rā ’oia iāna iho nōna tē ha’avā ti’a ra. » Noa atu tōna māuiui rahi roa a’e, ’ua fa’a’ite te Fa’aora i te hitahita ’ore hope ’e te hanahana. ’Ua parau ’oia, « ’Āre’a rā, ’ei hanahana tō te Metua, ’e ’ua inu vau ’e ’ua fa’aoti ho’i i tā’u mau fa’aineinera’a i te tamari’i a te ta’ata nei ».
E au mau taea’e ’e au mau tuahine here, tē ani manihini pāpū atu nei au ia ’outou pā’āto’a ’ia fa’a’una’una i tō ’outou ferurira’a ’e tō ’outou māfatu i te hitahita ’ore mai tō te Mesia te huru, ’ei pāhonora’a mo’a i te pi’ira’a a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson. ’Ia fa’aitoito ana’e tātou ma te fa’aro’o i te fa’atupu i te hitahita ’ore i roto i tā tātou mau ’ohipa ’e tā tātou mau parau, tē fa’a’ite pāpū atu nei au ē, e ha’apūai ’e e ha’amau pāpū tātou i tō tātou orara’a i ni’a i te niu o tō tātou Fa’aora.
Tē fa’a’ite pāpū hanahana nei au ē, te tītau-tāmau-ra’a i te hitahita ’ore, e tāmā te reira i tō tātou vaerua ’e e ha’amo’a ho’i i tō tātou māfatu i mua i te Fa’aora, ma te ha’afātata marū noa atu ia tātou iāna ra ’e ma te fa’aineine ia tātou, ma te ti’aturi ’e ma te hau, i taua mahana hanahana ra e fārerei ai tātou iāna i tōna tae-piti-ra’a mai. Tē parau nei au i teie mau parau mo’a i te i’oa ’o tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’āmene.