Te mana o te aupurura’a i te ta’ata hō’ē
’Ia aupuru ana’e tātou i te ta’ata hō’ē, e ani manihini tātou i te ta’ata hō’ē ’ia haere mai i te Mesia ’e ’ia ha’amori i roto i te fare o te Fatu.
E a’u mau tuahine e a’u mau taea’e, māuruuru nō tō ’outou ’ā’au tae mau ’e te fa’aro’o i te haerera’a mai ia Iesu Mesia i roto i teie nei tau fifi. E mea fa’ahiahia ’outou ; e mea nehenehe ’outou ; e tamari’i nā te Atua ’outou tāta’itahi. ’O teie tā’u pure, ’ia hāro’aro’a tātou i te arata’ira’a a te Vārua Maita’i ’a riro ai tātou ’e ’a tauturu ai tātou te tahi i te tahi ’ia riro ’ei pipi fa’afāriu-mau-hia nā Iesu Mesia ’e ’ia fa’ari’i i tōna ’oa’oa ’a ha’amori ai tātou i roto i te fare o te Fatu.
’Ua fa’a’ite mai te peresideni Russell M. Nelson: « Teie te taime nō ’outou ’e nō’u nei, nō te fa’aineine nō te tae-piti-ra’a mai o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu te Mesia. Teie te taime nō tātou ’ia fa’ariro i tō tātou ti’ara’a pipi ’ei mea faufa’a roa a’e nō tātou. Nāhea tātou ’ia rave i te reira i roto i te hō’ē ao tei ’ī i te mau ’ōnevanevara’a fa’atānīnītō ? »
’Ua hōro’a mai ’oia i te pāhonora’a : « Nā te ha’amori-pinepine-ra’a tātou e tauturu ». I roto i te fare o te Fatu, e fa’atumu tātou i ni’a ia Iesu Mesia […] E ha’amātau tātou iāna.[…] Te mau ta’ata ato’a ’o tē tītau ia Iesu Mesia ma te hina’aro mau, e ’itea ïa iāna i roto i te hiero ».
Nō reira, nāhea tātou e riro ai ’e e tauturu ai te tahi i te tahi ’ia riro ’ei pipi fa’afāriu-mau-hia ia Iesu Mesia ? E aupuru tātou i te ta’ata hō’ē. E fa’a’ohipa te aupurura’a mai tā te Fatu e rave i te aumihi, te aroha, te fa’a’oroma’i, ’e te here ma te ha’avā ’ore. ’Ia aupuru ana’e tātou i te ta’ata hō’ē, e ani manihini tātou i te ta’ata hō’ē ’ia haere mai i te Mesia ’e ’ia ha’amori i roto i te fare o te Fatu nō te fa’ari’i i tōna mana fa’aora. I te tahi atu parau, e tauturu tātou te tahi i te tahi ’ia riro ’ei pipi fa’afāriu-mau-hia ’a aupuru ai tātou i te ta’ata hō’ē ’ia arata’i iāna i te fare o te Fatu.
E ha’api’i atu Iesu Mesia ia tātou i te mana o te aupurura’a i te ta’ata hō’ē ma te here ’e te ha’avā ’ore. E ha’amana’o ’outou i te vahine samaria i te ’āpo’o pape. Tē fa’aruru ra paha teie vahine i te mau huru mana’o o te faufa’a ’ore, te vai ’ōtahi, te ’aravī, ’e te ’ite-’ore-hia. Tē mana’o ra paha ’oia ē e mea au ’ore ’oia. I te roara’a o tōna orara’a e pae tāne fa’aipoipo tāna, ’e i terā taime tē fa’aea noa tāna tāne ’e ’aita rāua e fa’aipoipohia. Tē tu’u ra paha vetahi ’ē i ha’avāra’a parauti’a-’ore i ni’a iāna ma te ’ite-’ore i te ’ā’amu o tōna orara’a. Penei a’e hō’ē tumu teie nō tōna haere-’ōtahi-ra’a mai i te ’āpo’o pape i te hora ve’ave’a roa a’e o te mahana. Noa atu rā, nō roto ’oia i te mau ta’ata mātāmua ’o tā Iesu e fa’a’ite ē ’o ’oia te Mesia. Nōna, e hō’ē tamāhine nā te Atua teie vahine.
’Ua ha’api’i atu Iesu Mesia i taua vahine ē nā roto iāna e fa’ati’ahia ’ia fa’ari’i i te ora mure ’ore nā te inura’a i te pape ora. ’Ua fa’a’ite ’oia, « ’O ’oia ’o tē inu i te pape e hōro’ahia atu e au nei […] e ’ore roa ïa ’oia e po’ihā fa’ahou ; e riro rā taua pape e hōro’ahia atu e au […] ’ei ’āpo’o pape ’o tē piha’a i ni’a ē tae noa atu i te ora mure ’ore ra ».
’Ua fa’ari’i te vahine nō Samaria i te here o te Fa’aora ’e te ’itera’a nā roto i te Vārua ē ’o ’oia te Mesia. Nā muri i teie ’itera’a, ’ua ho’i ’oia i te ’oire ’e ’ua ani manihini ia vetahi ’ē ’ia haere mai ’e hi’o, ’e e rave rahi ’o tei ti’aturi ē ’o Iesu « te Mesia mau, te Fa’aora nō tō te ao ». ’Ua aupuru te Mesia i te ta’ata hō’ē ma te here ; ’e te hope’a, ’ua riro ïa te tahi atu mau ta’ata ’ei pipi fa’afāriu-mau-hia.
E ha’api’i mai tātou nō ni’a i te mana o te aupurura’a i te ta’ata hō’ē ma te aroha nā roto i tō te Mesia nā ’āpōsetolo Petero ’e ’o Ioane. E ha’amana’o ’outou i te hō’ē tāne, fānau-piri’o’i-hia, ’o tei pārahi i pīha’i iho i ’ūputa o te hiero i te mau mahana ato’a, ma te ’aiani i te moni. Tē fa’aruru ra paha teie tāne i te mau huru mana’o o te faufa’a ’ore, te vai ’ōtahi, te ’aravī, ’e te ’ite-’ore-hia. Tē mana’o ra paha ’oia ē e mea au ’ore ’oia.
« ’Ua parau atu rā Petero, ’aita e ’ārio ’e te ’auro tā’u, ’e tā’u rā e vai nei, ’o tā’u ïa e hōro’a atu nā ’oe : I te i’oa o Iesu Mesia nō Nazareta ra ’a ti’a ’oe i ni’a ’e ’a haere ».
’Ua rave Petero iāna nā te rima ’atau ’e ’ua huti i ni’a, ’e ’ua fa’aorahia te tāne. I muri iho i te semeio, ’ua tomo te tāne i roto i te hiero nā muri ia Petero ’e ’o Ioane, ma te « haere, te ’ōu’a, ’e te ’ārue. » ’Ua aupuru Petero ’e ’o Ioane ma te arata’i i te fare o te Fatu, ’e ’ua riro te tāne ’ei pipi fa’afāriu-mau-hia nā te Mesia.
E a’u mau hoa, tē vai ra te tahi mau taime i tō’u nei orara’a i fa’aruru ai au i te mau huru mana’o o te faufa’a ’ore, te vai ’ōtahi, te ’aravī, ’e te ’ite-’ore-hia. Tē mana’o ra vau ē e mea au ’ore au. ’Ua bāpetizohia ’e ’ua ha’amauhia vau ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te ’ahuru-ma-ivara’a o tō’u matahiti. Hō’ē matahiti i muri iho, ’ua fa’ari’i au i te pi’ira’a ’ia tāvini ’ei misiōnare tāmau, e rave rahi mau mea rā ’aita ā vau i ha’api’i mai nō ni’a i te ’ā’amu o te ’Ēkālesia.
I te ha’amatara’a o tō’u tāvinira’a ’ei misiōnare, ’ua ha’api’i mai au ē tē vai ra te tau i ’ore ai i ti’a i te feiā mo’a ma te ’iri ’ere’ere nō ’Āfirika ’ia fāna’o i te tā’āto’ara’a o te mau ha’amaita’ira’a nō te ha’amorira’a i roto i te fare o te Fatu. ’Ua ’āfa’i mai te ha’api’ira’a mai i te reira nō te taime mātāmua i te riri, te ’āhuehue, te fē’a’a, ’e te mata’u. ’Ua pūai roa teie mau huru mana’o ē tae noa atu ’ua mo’e nō te hō’ē tau tō’u ’aravihi nō te hāro’aro’a i te Vārua Maita’i.
’Aua’a a’e rā, e hoa misiōnare fa’ahiahia tō’u, ’o Kevin Vick, ’o tei aupuru iā’u ma te here, te fa’a’oroma’i, ’e te aroha. I te mau pō tāta’itahi, i ’ite ai ’oia i tō’u mau huru mana’o nō te fē’a’a ’e te pāpū ’ore, ’ua parau noa ’oia i te Elder Johnson ’āpī, « ’ua here au ia ’oe ». Fātata e piti hebedoma i ma’iri a’era, ’e ’ua fa’ati’a vau iā’u iho ’ia fa’ari’i i tō Kevin here. ’Ua fa’aitoitohia vau ’ia pure i te Metua i te ao ra nā roto i te i’oa o Iesu Mesia. I pure ai au, ’ua fa’auruhia vau i te tuha’a 6 nō Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a, nā ’īrava 21-23, ’o tē fa’ati’a ē :
« Inaha, ’o vau nei ’o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua […] ’O vau nei te māramarama ’o tē ’ana’ana mai nei i roto i te pōuri […]
« […] ’a fa’aho‘i i tō ’oe mana‘o i te pō tā ’oe i ti‘aoro mai iā’u i roto i tō ’oe ’ā’au, ’ia noa’a ia ’oe te ’ite i te huru mau o teie nei mau mea.
« ’Aore ānei au i parau fa’ahau i tō ’oe ’ā’au nō ni’a i teie nei ’ohipa ? E aha atu ā te ’ite hau a’e i tei nō ’ō mai i te Atua ra ? »
I tai’o ai au, ’ua ha’amana’o vau. Tē ha’amana’o ra vau i te mahana i ha’apae ai au i te mā’a ’e i pure ai ’ia ’ite ē e parau a te Atua te Buka a Moromona ’e ’o Iosepha Semita te peropheta nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. Tē ha’amana’o ra vau i tā’u mau fafaura’a i ravehia i te fare o te Fatu ’o tē tā’amu iā’u ia Iesu Mesia i te hō’ē aura’a ta’ata iho ’e te piri. ’Ua fa’ari’i au i te here o te Fa’aora, tōna fa’a’ore-’ōhie-ra’a i te hara, ’e tāna ha’apāpūra’a ē ’o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei tōna bāsileia i ni’a i te ao nei ’e ’ia fa’aineine tātou nō tōna tae-piti-ra’a mai e ti’a ai. Nō tā’u ha’amana’ora’a, ’ua ti’a fa’ahou iā’u ’ia hāro’aro’a i te Vārua Maita’i ’e ’ia ta’a maita’i a’e ē ’o Iesu te Mesia ’e e pipi au nāna.
I te tahi mau taime, e noa’a ia tātou te tahi mau uira’a pāhono-’ore-hia ’e te mau huru mana’o o te faufa’a ’ore, te ’aravī, te vai ’ōtahi, ’e te ’ite-’ore-hia. ’Āre’a rā, e a’u mau hoa, ’ia haere tātou i mua ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’ia ha’amana’o i tāna mau parau e ti’a ai :
« ’Eiaha e horuhoru tō ’outou ’ā’au ».
« E ’ati tō ’outou i teie nei ao : ’a fa’aitoitohia rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».
E ’itera’a vau i teie parau mau ’e i te ha’amaita’ira’a tā te Fatu i fafau.
Nō reira e aha tā tātou e rave nō te ha’apāpū ē e mea maita’i roa tā tātou aupurura’a i te ta’ata hō’ē ? E tauturu te orara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ia tātou. E tātara te peresideni Nelson ē « e nehenehe te orara’ai te ha’api’ira’a tumu a te Mesia e fa’atupu mai i te ’ohura’a maita’i pūai roa a’e, ma te fa’atupu i te hō’ē itoito pae vārua i roto i tō tātou orara’a.
’A tūtava ai tātou i te ora i te mau ture teitei a’e a Iesu Mesia […] e fa’ateitei ïa te Fa’aora ia tātou i ni’a i te hutira’a mai o teie nei ao hi’a nā te ha’amaita’ira’a ia tātou ’ia noa’a te hō’ē fāito rahi a’e o te aroha, te ha’eha’a, te hōro’ara’a atu, te maita’i, te ha’avī iāna iho, te hau, ’e te fa’afa’aeara’a. »
« Teie itoito pae vārua, e tupu mai nā roto i te orara’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia »,, e fa’ata’a Elder Dale G. Renlund ē, « e fa’atupu te reira ’eiaha i te taui-noa-ra’a o tō tātou natura hanahana ’ei hope’ara’a mure ’ore, ’e fa’aitoito ato’a rā te reira ia tātou ’ia tauturu [’ia aupuru] ia vetahi ’ē nā roto i te mau rāve’a tano. » ’Ua fa’aha’amana’o Elder Renlund ia tātou ē « nā te Fatu te ’ohipa nō te fa’aora. Tā tātou ’ohipa ’o te herera’a ïa—te herera’a ’e te aupurura’a ’ia arata’ihia vetahi ’ē ia Iesu Mesia ra. »
E ha’amaita’ihia tō tātou ’aravihi ’ia ora i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia e te tuatāpapa-tāmahana-ra’a i te Buka a Moromona ’e te rave-tāhebedoma-ra’a i te ’ōro’a mo’a. ’Ua fa’a’ite te peresideni Nelson ē « e ha’api’i atu te Buka a Moromona nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia […] ’e e hōro’a i te ta’ara’a ’ī roa a’e ’e te [māramarama roa a’e] nō ni’a i te tara’ehara a Iesu Mesia ’o tē nehenehe e ’iteahia i te mau vāhi ato’a ». E mea au roa nā’u teie buka. ’E e fa’arahi te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te hebedoma tāta’itahi ma te pure i tō tātou ta’ara’a i te tara’ehara a Iesu Mesia ’e e hōro’a i te fa’a’āpīra’a pae vārua, te tāmāhanahanara’a, ’e te mana nō te parauti’a i tō tātou mau orara’a. ’A ha’amana’o, « nā roto i te mau ’ōro’a [o te autahu’ara’a], e fa’a’itehia te mana nō te parauti’a », ’e e ha’apūai teie mana nō ’ō mai ia Iesu Mesia i tō tātou hina’aro ’e tō tātou ’aravihi nō te aupuru i te ta’ata hō’ē.
Tā’u tuatāpapara’a i te Buka a Moromona ’e tā’u ravera’a i te ’ōro’a mo’a, e fa’aiti ïa i tō’u ’aravī, e ha’apūai i tō’u ’ā’au tae mau ’ia aupuru i te ta’ata hō’ē mai tā te Fatu e rave, ’e e tauturu te reira ’ia fa’arirohia tā’u pipira’a ’ei hina’aro mātāmua nō’u.
E a’u mau hoa, tē fafau atu nei au ia ’outou ē ’ia ora ana’e tātou i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ’e ’ia aupuru ana’e i te ta’ata hō’ē ma te arata’i i te fare o te Fatu, e nehenehe tātou e haere i mua ma te fa’aro’o ia Iesu Mesia noa atu ā te mau uira’a pāhono-’ore-hia ’e te mau huru mana’o o te faufa’a ’ore, te vai ’ōtahi, te ’aravī, ’e te ’ite-’ore-hia. E ani manihini tātou i te ta’ata hō’ē ’ia haere mai ia Iesu Mesia ’e ’ia ha’amori i roto i te fare o te Fatu ’ia fa’ari’i i tōna mana fa’aora ’e here. I roto i te fare o te Fatu, e « ’oa’oa tātou i [tō te Fa’aora] fa’a’ore-’ōhie-ra’a i te hara. E ’itehia ia [tātou] te mau pāhonora’a i tā [tātou] mau uira’a fifi roa. ’E e hāro’aro’a maita’i a’e [tātou] i te ’oa’oa o tāna ’evanelia. » I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.