E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra
E ha’amata ā te ’ohipa fa’atupu hau i te vāhi tumu mau—tō tātou ’ā’au. I muri iho i roto i te fare ’e te ’utuāfare.
Mānava i te ’āmuira’a rahi. ’Auē tō mātou māuruuru i te putuputu-fa’ahou-ra’a.
’A tīa’i noa ai tātou i teie mau fa’anahora’a nō te ’āmuira’a, ’ua ta’a roa ia mātou te ’ohipa i tupu i te mau hepetoma i ma’iri a’enei. ’Ua ’ite mātou ē tē ’oto nei tō tātou ’ā’au nō te mo’era’a vetahi, ’e tē vai nei tō vetahi pāpū-’ore-ra’a i mua i te ’āhitahita ’e te ’ati nā te ao nei. I pohe ato’a ho’i te feiā paieti, ’aore rā tei herehia, i te mau vāhi mo’a—mai tō tātou fare purera’a i Michigan. E poro’i teie mai roto atu i tō’u ’ā’au, ’ua ’ite ho’i au ē tē teimaha nei tō ’outou mau ’ā’au e rave rahi nō te mea tā ’outou ’e tā tō ’outou mau ’utuāfare ’e tō tātou ato’a nei ao e fa’aruru nei mai te ’āmuira’a rahi i ma’iri.
Kaperenaumi i Galilea
’A feruri na nā muri iā’u ē e taure’are’a ’outou i Kaperenaumi, piri i te Roto nō Galilea, i te tau tāvinira’a a Iesu Mesia. ’Ua ’atutu te parau nō te hō’ē rabi—e ’orometua—e ’ume mai tāna poro’i i te naho’a rahi. Tē fa’aineine ra te veutupu i te tere atu i te hō’ē mou’a i te hiti o te roto, nō te fa’aro’o iāna.
’Ua ’āmui ’outou ia rātou nā ni’a i te mau purūmu repo puehu nō Galilea. I te tāpaera’a ’outou, ’ua hitimahuta ’outou i te naho’a rahi tei putuputu nō te fa’aro’o i teie Iesu. Tē vai ra tei muhumuhu ē ’o te « Mesia. »
E fa’aro’o ’outou. Putapū tō ’outou ’ā’au i tāna mau parau. I ni’a i te tere ho’ira’a roa, ’ua mā’iti ’outou e vai māmū noa ’eiaha e paraparau.
Tē feruri ra ’outou i te mau mea māere—e mau mea tei hau a’e i te ture a Mose. ’Ua parau ’oia e hōro’a i te tahi atu pāpāri’a ’e e here i tō ’enemi. ’Ua parau fafau ’oia : « E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra : E parauhia rātou, ’o te tamari’i nā te Atua. »
I roto i tō ’outou orara’a, nō te teimaha o te mau mahana fifi—te pāpū ’ore ’e te mata’u—e mea huru mo’emo’e te hau.
Tē vitiviti ra te ’āvae ; ’ua tae i te fare, paupau te aho. Putuputu a’era te ’utuāfare ; ani mai nei tō ’outou metua tāne : « ’A parau mai na i tā ’oe i fa’aro’o ’e i putapū. »
Fa’a’ite atu ’outou ē ’ua ani mai ’oia ’ia vaiiho i tō ’outou māramarama ’ia ’ana’ana i mua i te ta’ata, ’ia ’imi i te parauti’a noa atu te hāmani-’ino-ra’a. Rūrū te reo ’a fa’ahiti ai ’outou : « E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra : E parauhia rātou, ’o te tamari’i nā te Atua. »
Ui a’era ’outou : « E ti’a mau ānei iā’u ’ia riro ’ei ta’ata fa’atupu hau ’ua ’ārepurepu ho’i te ao, ’ua ’ī tō’u ’ā’au i te mata’u ’e tei te vāhi mo’emo’e roa te hau ? »
’Apetahi atu ra te metua tāne i te metua vahine, pāhono mai nei : « ’Oia mau. E ha’amata i te vāhi tumu mau—tō tātou ’ā’au. I muri iho i roto i tō tātou fare ’e te ’utuāfare. ’A ha’api’ipi’i ai tātou i reira, e nehenehe te ’ohipa fa’atupu hau e parare i roto i tō tātou mau aroā ’e mau ’oire iti. »
’Ōu’a i teienei e 2 000 matahiti i muri mai
’Ōu’a i teienei e 2 000 matahiti i muri mai. ’Aita e faufa’a e feruri fa’ahou—’o tō tātou nei orara’a. Noa atu e mea ’ē te mau nē’ira’a i ni’a i te u’i ’āpī nō teie ’anotau, i terā i ni’a i te taure’are’a nō Galilea—te hi’o-pae-ra’a, te ha’apaera’a fa’aro’o, te tāho’o, te hae i ni’a i te purūmu, te fa’a’inora’a ’e te tūpa’i-tāpupu-ra’a nā ni’a i te rāve’a tūreiara’a tōtiare—terā nā u’i e piti tē fa’aruru i te peu nō te umeumera’a ’e nō te nē’ira’a.
’Aua’a a’e maoti, tē ’ume-ato’a-hia nei tō tātou feiā ’āpī tamāroa ’e tamāhine ’ia haere i tā rātou Ha’api’ira’a i ni’a i te mou’a : te Séminaire, te mau ’āmuira’a JSF ’e te Mai, pe’e mai. I’ō nei e fa’ari’i rātou i terā ato’a mau anira’a vai maoro a te Fatu : ’ia vaiiho i tō rātou māramarama ’ia ’ana’ana i mua i te ta’ata, ’ia ’imi i te parauti’a noa atu te hāmani-’ino-ra’a, ’e ’ia here i tō rātou ’enemi.
E fa’ari’i ato’a rātou i te mau parau fa’aitoito a te mau peropheta ora nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a : « Hina’arohia te feiā fa’atupu i te hau. » E fa’a’ite i tō mana’o tū’ati ’ore ’eiaha rā ma te au ’ore. Mono i te mārō ’e te te’ote’o i te fa’a’orera’a hapa ’e te here. Patu i te ’ē’aturu nō te ’ohipa ’āmui ’e te māramaramara’a, ’eiaha te patu nō te ha’avā na ’e te fa’ata’a-’ē-ra’a. ’E terā hō’ē ā parau fafau ē : « E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra : E parauhia rātou, ’o te tamari’i nā te Atua ».
’Ua ’ī te ’ā’au o te u’i ’āpī nō teie ’anotau i te ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e i te tīa’ira’a i te ananahi. Tē ui ato’a nei rā rātou : « E ti’a mau ānei iā’u ’ia riro ’ei ta’ata fa’atupu hau ’ua ’ārepurepu ho’i te ao nei, ’ua ’ī tō’u ’ā’au i te mata’u ’e tei te vāhi mo’emo’e roa te hau ? »
E ’ē pūai fa’ahou ïa te pāhonora’a ! E ’apo tātou i te parau a te Fa’aora : « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou […] ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e mata’u. »
I teie mahana, e ha’amata ā te ’ohipa fa’atupu hau i te vāhi tumu mau—tō tātou ’ā’au. I muri iho i roto i te fare ’e te ’utuāfare. ’A ha’api’ipi’i ai tātou i reira, e parare te ’ohipa fa’atupu hau i roto i tō tātou veutupura’a ’e te huira’atira.
E hi’o fa’ahou na i teie nā vāhi e toru i reira te feiā mo’a nō teie ’anotau e fa’atupu i te hau.
Te ’ohipa fa’atupu hau i roto i tō tātou ’ā’au
’A tahi i roto i tō tātou ’ā’au. E ’ohipa ’ite-’ōhie-hia nō te tāvinira’a a te Mesia te huru o tō te tamari’i herera’a iāna. E mana’o e tāpe’a mai i reira. E fa’aurura’a nō tō tātou ’ā’au te hi’ora’a i roto i te ’ā’au ateate ’e te hara ’ore ’e te fa’atupu hau o te hō’ē tama. Teie te tahi mau pāhonora’a a te tamari’i Paraimere i te uira’a « E aha te hi’ora’a nō te hō’ē ta’ata fa’atupu hau ? »
Fa’a’ite au i tā rātou mau pāhonora’a ’āfaro, mai roto mai i tō rātou ’ā’au ! ’Ua nā ’ō Luka : « Tauturu ia vetahi ’ē i te mau taime ato’a. » ’Ua fa’a’ite mai ’o Grace i te faufa’a rahi ’ia fa’a’ore i te hapa a te tahi ’e te tahi, noa atu e au ē, e pau tō ’oe i reira. ’Ua nā ’ō Anna : « ’Ua ’ite au i te hō’ē tamāhine ’aita e ta’ata nō te ha’uti, ’ua haere ïa vau. » ’Ua parau Lindy ē, e fa’atupu i te hau, e tauturu ïa i te tahi. « E haere ai i tō muri iho. E haere noa tō muri iho ’e tō muri iho. » ’Ua parau Liam : « ’Eiaha tātou ’ia ’ino i ni’a i te ta’ata, noa atu e mea ’ino rātou i ni’a ia ’oe. » ’Ua pi’i ’o London : « Mai te mea e ’a’a te ta’ata ia ’oe, ’aore rā e mea ’ino, e parau atu : ‘E fa’aea na.’ » ’Ua nā ’ō Trevor : « Mai te peu hō’ē noa firifiri toe ’e ’ua hina’aro ’oe, e ’ōpere ïa. »
Nō’u nei, e fa’a’itera’a teie mau pāhonora’a a te tamari’i ē, tātou pā’āto’a tei fānauhia ma te huru hanahana nō te marū ’e te aumihi. E ’atu’atu ’e e ha’une te ’evanelia a Iesu Mesia i teie nau huru hanahana, mai te ’ohipa fa’atupu hau, i roto i tō tātou ’ā’au, ma te ha’amaita’i ia tātou i roto i teie orara’a ’e i tō muri iho.
Te ’ohipa fa’atupu hau i te fare
Te piti, e patu i te ’ohipa fa’atupu hau i tō tātou fare nā roto i te fa’a’ohipara’a i te hōho’a a te Fatu nō te ha’amaita’ira’a i tō tātou mau tā’amura’a te tahi i te tahi : te tāparura’a, te fa’a’oroma’i, te marū ’e te ha’eha’a, ’e te here mau.
Teie te tahi ’ā’amu fa’auru mau nō te huru te hō’ē ’utuāfare i te fa’arirora’a i te ’ohipa fa’atupu hau ’ei ’ōpuara’a nā te ’utuāfare, ma te fa’a’ohipa i teie nau parau tumu.
E mea fifi mau nō te mau tamari’i o teie ’utuāfare te hō’ē ta’ata pa’ari tei ha’amaea pinepine ia rātou, ’e te fa’ati’o ’e te tuhi. E mea pēpē ’e te ’ino’ino te mau tamari’i, ha’amata a’era rātou i te feruri ē terā noa paha ïa te rāve’a nō rātou, e fa’aho’i atu i te ’ino.
I te hō’ē pō, ’ua paraparau hua te ’utuāfare nō te nē’ira’a ’e te fāito huru rahi o te reira. Puta mai nei te hō’ē mana’o—e ’ere i te rāve’a noa, e tāmatara’a.
’Ei monora’a i te māmū-noa-ra’a ’e i te tāho’o, e rave te mau tamari’i i te ’ohipa tīa’i-’ore-hia : e pāhono atu rātou ma te marū. E ’ere i te fa’a’oroma’i-noa-ra’a i te peu maita’i, e mani’ira’a hina’aro mau rā ’e te ’ā’au tae o te parau maita’i ’e o te ’ohipa aupuru, noa atu te huru e ravehia rātou i muri iho. ’Ua fa’ari’i pā’āto’a rātou e tāmata i te reira nō te hō’ē tau, ’e i muri mai e putuputu fa’ahou ai nō te mātutu.
Tē vai ra tei tūtāperepere ri’i te mana’o i te mātāmua, ’ua fa’ari’i rā i te ’ōpuara’a ma tō rātou ’ā’au ato’a.
Te mea i tupu i muri mai, e’ita ïa e nehenehe e fa’ahiti i te fa’ahiahia.
’Ua ha’amata te parau tuhi i te ’ō’ore. E mata ’ata’ata tei mono i te mata tu’atu’a. ’Ua ha’amata terā ta’ata pa’ari, e hi’o ātea noa ’e te ’eta’eta, i te taui. ’Itehia mai i te mau tamari’i, tei ha’apūaihia e tā rātou mā’itira’a ’ia fa’atere nā roto i te here, te ’oa’oa i roto i terā tauira’a. Nō te rahi roa ’ino te tauira’a, ’aita roa atu ra i tītauhia te rurura’a mātutura’a. ’Ua rave te marū i tāna ’ohipa māniania ’ore.
’E ’ua tae i te hō’ē taime, ’ua tupu te mau tā’amura’a mau nō te hoara’a, tei fa’aitoito i te mau ta’ata ato’a. Te fa’atupu hau, e fa’a’ore ïa i te hapa a vetahi ’ē ma te patu ia vetahi ’ē ma te hina’aro mau, ’eiaha rā ma te vāvāhi.
Te ’ohipa fa’atupu hau i roto i tō tātou huira’atira
Te toru, te ’ohipa fa’atupu hau i roto i tō tātou huira’atira. I te mau matahiti ti’arepu nō te Tama’i Rahi II o te Ao nei, ’ua ha’api’i Elder John A. Widstoe : « Te rāve’a ana’e nō te patu i te huira’atira hau, ’o te patura’a ïa i te mau tāne ’e te mau vahine ’o tē here ’e ’o tē fa’atupu i te hau. Nō terā ha’api’ira’a tumu a te Mesia […] tei roto i te rima o te ta’ata tāta’itahi te hau o te ao tā’āto’a nei. »
Tē fa’ahōho’a nehenehe nei te ’ā’amu i muri nei i terā a’o.
’A tau matahiti i teienei—e fa’atere pure mahometa ’e te ’orometua keresetiano nō Nītēria—tei ti’a i te hō’ē pae ’e i te tahi o te hō’ē ’āmahara’a pae fa’aro’o māuiui mau. To’opiti tei mamae rahi roa ’ino. Terā rā, nā roto i te mana fa’aora māuiui nō te fa’a’orera’a hapa, ’ua mā’iti rāua e haere ’āmui i ni’a i te ’ē’a.
Riro mai nei te fa’atere pure Muhammad Ashafa ’e te ’orometua James Wuye ’ei hoa ’e ’ei ’āpiti mana’o-’ore-hia nō te hau. ’Ua ha’amau ’āmui rāua i te hō’ē pū āraira’a nō te mau ha’apa’ora’a fa’aro’o. I teienei, tē ha’api’i nei rāua i te ta’ata ’ia mono i te riri rahi i te tīa’ira’a. E piti taime rāua i te nōminora’ahia nō te fa’ari’i i te Perapeio Nobel nō te hau, nō fa’ari’i a’enei rāua i te Perapeio mātāmua nō te hau a te Commonwealth.
I teienei, tē rātere ’āmui nei teie nā ’enemi tahito nō te patu-fa’ahou-ra’a i tei vāvāhihia, e mau ’ite ora ē e ’ere te anira’a a te Fa’aora nō te feiā fa’atupu hau i te hō’ē noa ’ohipa e tupu—e mea pūai rahi rā.
’Ia tae tātou i terā ’ite nō te hanahana o te Atua, ’ei reira « e’ita te mana’o e tupu i roto ia [tātou] nō te hāmani ’ino i te tahi, e hina’aro rā [tātou] ’ia ora noa ma te hau. » I roto i tā tātou mau ’āmuira’a ’e i tō tātou mau huira’atira, ’ia mā’iti tātou ’ia hi’o i te tahi ’e te tahi ’ei tamari’i nā te Atua.
E fa’anahora’a hō’ē hepetoma nō te ta’ata fa’atupu hau
’Ei ha’apotora’a, tē pūpū nei au i teie tītaura’a manihini. E tītauhia ’ia ha’a nō te fa’autupu i te hau—e aha ra ïa, nō tātou tāta’itahi, ma te ha’amata ananahi ? E hi’o na i teie fa’anahora’a hō’ē hepetoma ’e toru tuha’a ’ohipa fa’atupu hau ?
-
Te hō’ē vāhi i te fare ’aita e mārōra’a : ’Ia ha’amata te mārōra’a, ’a fa’afa’aea ri’i ’e ha’amata fa’ahou ai ma te parau ’e te ’ohipa marū.
-
Te patura’a ’ē’aturu nūmeri : Hou ’a pia ai, ’a pāhono ai ’e ’a fa’a’ite ai i te mana’o i ni’a i te natirara, e ui : « E patu ānei te reira i te ’ē’aturu ? ’Aita ra, e fa’aea ïa. ’Eiaha e hāpono atu. E mono atu ma te mana’o maita’i. Ha’aparare i te hau nō te mono i te riri rahi.
-
Tātā’i ’e tāhō’ē : E nehenehe te melo tāta’itahi o te ’utuāfare e ’imi mai i te tahi tā’amura’a mi’omi’o nō te tātarahapatu atu, nō te aupuru, nō te tātā’i ’e nō te tāhō’ē.
Pū’ohura’a
E ma’a ’āva’e i teienei te taera’a mai te mana’o nō teie poro’i, e’ita e nehenehe e fa’atati : « E ao to tei faatupu i te parau hau ra. » ’Ei pū’ohura’a, e fa’a’ite atu vau i te mau mana’o i tae mai ’o tei fa’ateimaha noa i tō’u ’ā’au mai terā taime.
E tuha’a nō te hīro’a o te Mesia te ’ohipa fa’atupu hau. I te tahi mau taime ’o Ti’aturi hānoa ’aore rā Paruparu te i’oa pi’i o te fa’atupu hau—nā te mau pae ato’a. Terā rā, e ’ere te fa’atupu hau i te paruparu, e fāito pūai rā ’aita tō te ao e māramarama nei. E tītau te ’ohipa fa’atupu hau i te itoito ’e te fa’aau, ’eiaha rā te fa’aru’era’a i tāna mau peu mōrare. Te ’ohipa fa’atupu hau, ’o te fa’aterera’a ïa ma te ’ā’au māhorahora, ’eiaha rā te ferurira’a ’eta’eta. ’O te ha’afātatara’a te tahi i te tahi ma te rima fa’ari’i, ’eiaha rā te poro rima. E ’ere te ’ohipa fa’atupu hau i te ’ohipa ’āpī nō matara noa mai. ’Ua ha’api’ihia te reira e Iesu Mesia iho, i roto i te Bibilia ’e i te Buka a Moromona. Mai reira atu ’ua ha’api’ihia te parau nō te ’ohipa fa’atupu hau e te mau peropheta nō teie ’anotau, mai te ’ōmuara’a roa o te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a ē tae roa mai i teienei.
Tē fa’atupu nei tātou i tō tātou ti’ara’a hanahana e tamari’i nā te Metua here i te ao ra ’a tūtava ai tātou i te riro ’ei feiā fa’atupu hau. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō Iesu Mesia, ’o ’oia te Ari’i nō te hau, te Tamaiti a te Atua ora, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.