Vairua ha’eha’a e tūturi i te fata
’A rave ai tātou ’e ’a fa’atura ai i tā tātou mau fafaura’a, e ru’uru’u tātou ia tātou i te Fa’aora, e rahi atu ā ïa i te noa’a mai tōna aroha, te pāruru, te ha’amo’ara’a, te fa’aorara’a māuiui ’e te fa’afa’aeara’a.
Māuruuru ia ’outou, te pupu hīmene, nō tō ’outou ’itera’a pāpū nā roto i teie hīmene ’āpī.
E mea putapū nō tō’u vairua te hīmene ’ōro’a ’āpī ra « Pāne ora, pape ora ». Tē nā ’ō ra te hō’ē ’īrava o te hīmene : « Tē haere nei au i te fata, ma te pūpū iāna i tō’u ’ā’au tātarahapa. »
’Ua hōhonu atu ā tō’u māramaramara’a i teie mau parau ’aita noa iho i maoro tō mātou ’utuāfare i te tāpaera’a i Newbury Park (California), nō te tāvini i roto i te misiōni nō Utah Ogden, i te matahiti 2015. I fa’ari’i au i te hō’ē tītaura’a manihini ’ia tere māta’ita’i i te taura’a manureva fa’ehau Hill Air Force Base piri ia Layton (Utah, Marite). ’Aita vau i haere a’enei i te hō’ē taura’a manureva fa’ehau, ’aita a’enei i fārerei i te hō’ē ’ōmōnie fa’ehau ’aore rā i te mau tāne ’e i te mau vahine e ’ohipa ra nō te ataata ’ore ’e te pāruru o tō rātou fenua.
’Ua fa’auru mau ’e ’ua fa’aitoito te ’ōmōnie Harp iā’u, mai te tauatinira’a ta’ata e hōro’a i tō rātou taime, ’e rātou ’o terā tō rātou tōro’a, ’o tē tāvini nei i tō tātou mau fare tāpe’ara’a, te mau fare ma’i ’e te mau ’āua fa’ehau nā te ao nei. Te mea hope’a tā mātou i tere, ’o te nao ïa. ’Ua ui au i te ’ōmōnie mai te peu tē fa’atere nei ’oia i te mau purera’a nō te mau ta’ata ato’a tei hina’aro e feruri, e pure, e mānavanava ’e ha’amori. Haere atu ra ’oia i terā papa’i nō mua, huti mai nei i te tahi sātauro mai muri mai i te pāruru. Parau mai nei ē e fa’a’ohipa ’oia i te sātauro nō te mau purera’a porotetani ’e katorika. Ani atu ra vau e aha tāna e fa’a’ohipa nō tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine ’āti Iuda, haere atu ra i te tahi atu pae o te papa’i mua ’e huti mai ’oia i te hō’ē Feti’a nō Davida.
Ui atu ra vau : « E aha tā ’oe e rave nō te purera’a nō te feiā mo’a ? » Tu’u a’era i terā mau tāpa’o i te hiti, toro atu ra tōna rima i ni’a i te fata rā’au rahi i rōpū o te nao. Parau mai nei ē e fa’aineine ’e e ha’amaita’i te mau melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te pāne ’e te pape i ni’a i te fata. Ui a’era vau ē e fa’aātea-ānei-hia terā fata ’ā’ano huru mau pāpū, hou te mau purera’a a tō tātou nau taea’e ’e te mau tuahine ’āti Iuda, fa’aro’o Mahometa, katorika ’aore rā porotetani. Parau mai nei ē e fa’aea noa te fata i tōna vāhi, e rave rahi ho’i o terā mau fa’aro’o e mea huru fa’a’ohipa ato’a nei i te fata.
I patu Aberahama i te hō’ē fata, ’ua ru’uru’u ia Isaaka ’e ’ua ineine roa nō te fa’atūsia i tāna tamaiti ’ōtahi, ’ua tāpe’ahia rā tōna rima, i parau mai nei ’oia mai tā te Fatu i parau : « Teie au ! » E hia taime tō te ’O vau rahi, ’aore rā te hō’ē o tāna mau peropheta i pūpū ai ia rātou : « Teie au » ?
I roto i tāna A’ora’a i ni’a i te mou’a, ’ua ani te Fa’aora ia tātou ’ia fa’afaite ’e tō tātou mau taea’e ’e te mau tuahine hou ’a haere mai ai i te fata. ’Ua ha’api’i Paulo ē e « mo’a » tātou i te fata nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia.
’Ua fa’aru’e te peropheta Lehi « i tōna fare […] ’e tāna mau tao’a faufa’a rahi […] [’Ei reira] patu ihora ’oia i te hō’ē fata […] pūpū ihora ’oia i te hō’ē tusia […] ’e ’ua ha’amāuruuru atu ra ho’i ’oia i te Fatu. »
Tē ha’api’i nei te Bibilia ’e te Buka a Moromona ia tātou ’ia ha’amori i te Tamaiti a te Atua i te mau fata. Nō te aha ra ?
’Ua patu tō tātou metua mātāmua, Adamu ’e Eva, i te fata ’e ’ua ha’amori i reira. I muri iho i tō rāua ti’avarura’ahia i rāpae i te ’ō i Edene, ’e ’ua ha’amori « i te mau mahana e rave rahi », ’ua haere mai te hō’ē merahi ’e ’ua ui i te hō’ē uira’a pūai rahi e nehenehe e ui ia tātou tāta’itahi : « Nō te aha ’oe i pūpū ai i te mau tusia i te Fatu ? »
Pāhono atu ra Adamu : « ’Aita vau i ’ite. »
E mea fa’ahiahia te pāhonora’a a te melahi i te parau ha’eha’a a Adamu : « E hōho’a teie mea nō te tusia a te Fānau tahi a te Metua […] Nō reira, e rave ’oe i te mau mea ato’a tā ’oe e rave ra nā roto i te i’oa o te Tamaiti, ’e e tātarahapa ’oe ma te ti’aoro atu i te Atua nā roto i te i’oa o te Tamaiti ē a muri noa atu. »
E tāpa’o te ’aira’amā’a nō te ’ōro’a ’e te mau fata o te hiero nō te tūsia a Iesu Mesia ’e nō tāna tāra’ehara hope ’ore.
’A rave ai tātou ’e ’a fa’atura ai i tā tātou mau fafaura’a, i te fa’ari’ira’a i te mau ’ōro’a o te ’ōro’a mo’a i te fare purera’a, ’e i te ’ōro’a hiero ’e i te tā’atira’a i te hiero, e ru’uru’u tātou ia tātou i te Fa’aora, e rahi atu ā ïa i te noa’a mai tōna aroha, te pāruru, te ha’amo’ara’a, te fa’aorara’a māuiui ’e te fa’afa’aeara’a.
Te aroha ’e te pāruru nā roto i te mau fafaura’a
I te 15ra’a o tō’u matahiti, ’ua ani au i tō’u pāpā e nehenehe ānei tā’u e ’ore e haere i te purera’a ’ōro’a—i terā noa Sābati nō Tēnuare, nō te tahi ha’utira’a fa’ahorora’a pōpō marite ta’a ’ē. Parau mai nei ’oia ē ’ua nava’i tō’u pa’ari nō te rave ’o vau iho i terā mā’itira’a, ’e ’ua ani mai ’ia feruri i teie ri’i parau a’o. ’Ua nā ’ō ’oia : « ’Ia mā’iti ’oe i te ma’iri i te purera’a ’ōro’a i te hō’ē taime, e ’ōhie roa atu ā ïa nō te mā’iti ’ia ma’iri fa’ahou ā. »
Mai te mea ’o te Fa’aora te ta’ata fa’atū’ati rahi, ’o te ’enemi ïa te ta’ata fa’ata’a ’ē. E fa’ahema ’oia, ’o Sātane ia tātou ’ia fa’ata’a ’ē ia tātou i tō tātou mau vāhi ha’amorira’a ha’amo’ahia ’e i te pāruru o Iesu Mesia. ’Ia ha’amori tātou i te Fa’aora, e fa’ari’i tātou i « te mana nō te fa’aū i te tahera’a nātura ta’ata o te ao nei. » ’Ia tu’u tātou i te taime i roto i te auhō’ēra’a iāna, e parau fafau tā tātou « ’ia fa’aorahia [tātou] mai ia Sātane mai. » « I muri iho, ’a ha’apa’o ai tātou i tā tātou mau fafaura’a, e hōro’a mai ’oia ia tātou i tōna mana […] ha’apūai. » ’Auē tō’u poihere i te ’ohipa auhō’ēra’a i te Fa’aora nā roto i te mau fafaura’a e ravehia i te mau fata mo’a.
Nā te patura’a i te tahi māramaramara’a i te tāra’ehara mure ’ore a te Fa’aora, te rēni nā ni’a i te rēni, te a’o nā ni’a i te a’o e fa’afāna’o i te pātia ārai pae vārua nō te mau rāmā a te ’enemi. Nō Elder Jaggi taure’are’a i Mēhiko, ’o Zuster Jaggi i Peretita ’e te tahi atu mau misiōnare nā te ao ato’a nei, e riro roa ē, e ’ite rātou i tō rātou mau hoa i te tītau i te mau ha’amaita’ira’a nō te bāpetizora’a ma te fa’ari’i i te hōro’a nō te Vārua Maita’i mai te mea e haere tō rātou mau hoa i te purera’a ’ōro’a i te hepetoma mātāmua rātou e honohia ai.
Nō te hō’ē taure’are’a i Tona ’aore rā i Hāmoa, e riro roa ē, e tā’atihia ’oia i roto i te fare o te Fatu mai te mea e fa’aineine ’oia ’e e fa’ari’i ’oia i tōna ’ōro’a hiero ’aita noa iho i maoro i te manuiara’a i te ha’api’ira’a tuarua. I roto i te ’ōro’a hiero, e anihia i te mau melo ’ia ora, ’ia ha’apa’o ’e ’ia fa’atura e pae ture ’o tē fa’a’ī i tō rātou orara’a i te mana ’e te pāruru. ’Ia rave tātou i te mau fafaura’a ’e te Fatu, e tupu te tahi tā’amura’a paerua. E fa’a’ite tātou i tō tātou atati’a ’e tō tātou here iāna. E tupu rahi tō tātou pūai ’e tō tātou mana ma te parau fafau tāta’itahi i ravehia ’e i fa’aturahia.
Te ferurira’a ’e te ha’amo’ara’a
’Ia tūturi tātou, ma te ha’eha’a ’e mai te tahi taipe, i te mau fata a te Fatu, e taime ïa nō tātou nō te feruri, nō te hi’opo’a ē « ’ua tāpe’ahia […] i te te’ote’o o tō [tātou] ’ā’au [ma te fa’aha’eha’a ia tātou] i mua i te Atua. » Hou vau ’a haere ai nā muri i tō’u mau hoa i tō’u ’āpīra’a, pinepine tō’u metua vahine i te parau mau : « ’A ha’amana’o ’o vai ’oe, ’e ’a fa’aara mai ’ia ho’i mai ’oe i te fare. » I te tahi mau pō, ’ua mo’e iā’u e fa’aara atu, ’ua maoro roa pa’i au i te ho’ira’a. Tātarahapa roa vau i te ma’irira’a i terā mau fārereira’a ’e tō’u Māmā.
I teie mahana e tīa’i māite au i tō’u mau tū’atira’a ’e te Metua i te ao ra. I roto i tā’u hōho’a ha’amorira’a tāmahana, e tūturi au nō te pure, i tō’u ro’i ’aore rā ’āmui ’e tō’u ’utuāfare, e hi’o mana’o vau iā’u i te fata tē tūturi ra, tē feruri ra ’e tē hi’opo’a ra i tō’u orara’a. E feruri au i te ’ōro’a mo’a, i te mau tāpū faraoa, tei ’ōfatihia ’e tei hahaehia nō tātou, e tāpa’o te reira tāta’itahi nō te tino fati o te Fa’aora. Tē ha’amana’o nei au i te ha’api’ira’a a te peresideni Dallin H. Oaks ē « e mea ta’a ’ē te tuha’a pāne tāta’itahi, mai te ta’ata iho te ta’a ’ē ’ia rave ana’e i te reira. » ’Ia tūturi au nō te pure, e feruri au e nāhea vau e hōro’a ai i te Atua i tō’u hina’aro.
’Ua ha’api’i Elder David A. Bednar ē « ’ua riro te ’ōro’a nō te pāne ’e te pape ’ei anira’a tāmau ’ia tātarahapa mau ’e ’ia fa’a’āpīhia i te pae vārua. E’ita te rave-noa-ra’a i te ’ōro’a tīrārā atu ai, e ha’amatara i te mau hara. ’Ia fa’aineine māite rā tātou nō te haere mai i roto i teie ’ōro’a mo’a ma te ’ā’au tātarahapa ’e te vārua marū, ’ei reira e tupu ai te parau fafau ē, e vai noa te Vārua o te Fatu ia tātou nei. ’E nā roto i te mana ha’amo’ara’a o te Vārua Maita’i ’ei hoa tāmau nō tātou e vai matara noa ai tā tātou mau hara. »
’Ia hi’o hu’ahu’a māua Amy i tō māua nei orara’a, e fa’ahanahana māua i te hōro’a nō te here ’e nō te tūsia a Iesu Mesia. Tē ’ite ato’a nei māua i te tu’ura’ahia te riri rahi o hade. Nāhea tātou e upo’oti’a ai i te mata ha’avā, te ahoaho, te fa’aturumara’a, te mariri ’aita’ata, te ma’i tihota, te hāmani ’ino nā ni’a i te natirara, te ihota’ata tei ’eiāhia, te maruara’a tamari’i, te mo’era’a te tahi tamari’i, te tahi taea’e ’e te tahi metua tāne ? Nō te mea ’ua inu Iesu i te ’āu’a maramara nō te rurutaina, te ’āu’a nō te riri—nō’u nei, nō tō’u ’utuāfare ’e nō tātou pā’āto’a nei !
Gethsemane [Getesemane], nā Adam Abram, hō-mai-hia e altusfineart.com © 2025
Maoti te « ’āu’a maramara » tāna i inu i te ’ō nō Getesemane ’e tōna mama’e « tei fa’a’ū’anahia » i ni’a i te sātauro i Kalavary Keranio e ti’a ai ia tātou ’ia tu’u i te mea pa’ari, i te mea iripa, i te mea ’āhitahita ’e i te mea rurutaina i ni’a i te mau fata a te Fatu ’e « ’ia ha’amo’ahia ’outou nā roto i te fāri’ira’a i te Vārua Maita’i », i te mau taime ato’a.
’Ua parau te tuahine Patricia Holland : « Tā’u pure hōhonu roa a’e nō ’outou ’e nō’u iho nei i teie mahana, ’oia ho’i, ’ia hōro’a hope tātou, ’ia tu’u ia tātou iho i te fata o te mau parau fafau ’e o te hau a te Atua, noa atu ā te vāhi tei reira tātou ’e te mea tā tātou i rave. »
E vāhi nō te fa’aorara’a māuiui ’e te fa’afa’aeara’a
’Ia haere mai tātou i te fata, e ’ere i te utu’a maita’i nō tā tātou ’ohipa ; tē ’apo nei tātou i te parau nō te Hōro’a ō. I roto i terā ’apora’a ’e te fafaura’a tā’amu e tae mai ai te fa’aorara’a māuiui. ’Ua parau Nephi : « ’Ua fa’a’ī ’oia iā’u i tōna ra aroha, ē tae noa atu i te paruparura’a tō’u nei tino. » ’Ua ani tō tātou Fa’aora here : « ’Aita ānei ’outou e fāriu mai iā’u i teienei, ’e ’ia tātarahapa ho’i i tā ’outou mau hara, ’e ’ia fa’afāriuhia mai, ’ia fa’aorahia ’outou e au ra ? »
I te na’ina’ira’a tā māua e piti tamāhine pa’ari a’e, ’o Mackenzie ’e ’o Emma, ’o Te pāpa’a parau o Narnia : Te liona, te vahine tahutahu ’uo’uo ’e te ’āfata ’ahu te tahi ’ā’amu au roa nā rāua. Mātou pauroa tei au i te liona ra, ’o Aslan. Te hō’ē pō tā mātou e ha’amana’o roa nei nō te tai’ora’a i te buka, ’o te taime ïa ’ua hōro’a te liona rahi ra i tōna ora nō Edmund. E ha’amana’o roa mātou nō te mea ’ua tahe te roimata o te metua ’e o te tamāhine i te ravera’ahia te ora o te liona i ni’a i te Papa ’ōfa’i e te vahine tahutahu. E ha’amana’o roa mātou nō te mea ’ua vai noa te tīa’ira’a, noa atu te ’ati rahi, ē tae roa i terā ’ohipa fa’ahiahia i tupu. E hurō ’oa’oa iti rahi tei tupu i roto i terā piha iti ra ’a ti’afa’ahou mai ai Aslan ma te parau ē : « ’Āhani [te vahine tahutahu i ’ite i te aura’a mau nō te tūsia] […] e [’ite] ïa ’oia ē [mai te peu] e [pohe] te tāpena mana’o fa’ari’i, tei ’ore i rave i te ’ohipa ha’avare, ’ei mono nō te ta’ata ha’avare, e ’afā te Papa [’ōfa’i], ’a ha’amata ato’a ai te Pohe [i te matara mai]. »
E fa’aora Iesu Mesia i te mau pēpē ato’a. Maoti Iesu Mesia e ti’a fa’ahou ai ’ia ora fa’ahou.
I roto i tāna a’ora’a i te ’āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021, ’ua fa’ati’a te peresideni Russell M. Nelson nō te tahi pupu tei haere i te ’ōpani ’īriti o te hō’ē hiero. Tei roto te hō’ē tamaiti iti. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson :
« I te tomora’a te pupu ta’ata i roto i te piha ’oro’a hiero, ’ua fa’atoro te tamaiti i te fata, i reira te ta’ata e tūturi ai nō te rave i te mau fafaura’a ’e te Atua, ē, nā ’ō a’era : « ’Auē, e mea au roa. Teie te hō’ē vāhi nō te ta’ata ’ia fa’afa’aea i roto i tō rātou tere i te hiero.’
« […] E mea pāpū ē, ’aita roa ’oia i ’ite i te tā’amura’a ’āfaro ti’a i rotopū i te ravera’a i te hō’ē fafaura’a ’e te Atua i roto i te hiero, ’e te parau fafau maere a te Fa’aora :
« E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e [hōro’a i te fa’afa’aeara’a].
« ’A rave mai i tā’u zugo i ni’a ia ’outou, ’e ’ia ha’api’ihia ’outou e au […] ’e e nōa’a ho’i te [fa’afa’aeara’a] i tō ’outou [vairua].
« Tē marū nei ho’i tā’u zugo ’e tē māmā nei tā’u hōpoi’a » [Mataio 11:28–30 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia]. »
« Te Tamaiti a te ta’ata nei ’aita ’ōna tuāro’i », Noa atu rā ’ua ani ’oia i tāna mau pipi, ’outou ’e ’o vau, i te ’aira’amā’a ’ōro’a nō te fa’afa’aea ’e ana ra. I te taime e « vairua ha’eha’a e tūturi i te fata », e rahi te hau. Tē toro hua nei te rima o tō tātou Fa’aora ; ’ua nahonaho tāna ’aira’amā’a. Haere mai e ha’amori i te Tamaiti a te Atua i tāna mau fata mo’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.