’Āmuira’a rahi
Te here tāra’ehara a Iesu Mesia
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2025


14:34

Te here tāra’ehara a Iesu Mesia

E ’itehia te ’īra’a o te fa’aorara’a māuiui ’e o te fa’aorera’a hara i roto i te here tāra’ehara a Iesu Mesia.

Tē fa’a’ite nei au i tō’u here nō te peresideni Russell M. Nelson, ’e i tō’u māuruuru nō tāna fa’aurura’a fa’ahiahia i ni’a ia tātou tāta’itahi. ’E nō tātou pā’āto’a, tē ha’amāuruuru nei au i te Atua nō te fa’ahereherera’a ’e nō te fa’arahira’a i te orara’a hanahana o te peresideni Dallin H. Oaks.

I te matahiti tāta’itahi e he’e ra, tē putapū nei au i te here rahi atu nō tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’e nō tāna tāra’ehara aroha. ’O tāna tūsia hope, tei ha’apāpū i te rē i ni’a i te pohe ’e te hara, te tauturu rahi roa ’ino i roto i te tua’ā’ai o te ta’ata nei. Te māramaramara’a i tāna hōro’a hanahana, e buka ha’api’ira’a hanahana hope ’ore ïa nō’u, ’o tē tāmau noa i’ō atu i te mēnema.

Te Fatu Iesu Mesia

Te aumihi mana rahi o te Fa’aora nō te fa’a’ore i te hara ’e nō te fa’aora i te pēpē i tupu nā roto i te hara a vetahi ’ē, e fa’a’itera’a temeio ïa nō te here o te Atua.

Tō’u nei hia’ai, ’o te pūpūra’a i te tīa’ira’a ïa ia rātou e ’imi nei i te fa’a’orera’a hara nō te hara teimaha mau, ’e i te tāmāhanahanara’a ia rātou e ’imi nei i te fa’aorara’a nō te pēpē māuiui rahi tei fa’atupuhia e te hara teimaha a vetahi ’ē.

E ’itehia te ’īra’a o te fa’aorara’a māuiui ’e o te fa’aorera’a hara i roto i te here tāra’ehara a Iesu Mesia.

Fa’aro’o ia Iesu Mesia

Mai te mea ’ua rave ’outou i te hara teimaha ’e tē ’ohipa ra ’aore rā tē vai nei te hia’ai ’ia tātarahapa hope roa ’e ’ia putapū i te ’oa’oa e’ita e nehenehe e parau o te fa’aorera’a hara, ’ia ’ite ’outou ē, tē tīa’i noa ra terā temeio ia ’outou. Tē pi’i tāmau nei te Fa’aora : « E haere mai ’outou iā’u nei. »

Nā te ha’apūaira’a i tō ’outou fa’aro’o i tō tātou Fa’aora ia Iesu Mesia e fa’a’āvarivari i te hia’ai rahi o tō ’outou vāirua ’ia ’ite iāna, ’ia ti’aturi iāna ’e ’ia hō atu i tō ’outou ’ā’au iāna ra. ’Ua ui atu Enosa nō ni’a i tōna iho fa’aorera’a hara : « E te Fatu, e mea nāheahia te reira ? » Pāhono mai nei te Fatu : « Nō tō ’oe fa’aro’o i te Mesia, ’o tei ’ore i fa’aro’ohia e ’aore ho’i i hi’ohia e ’oe na i te mātāmua. »

E ’ua parau ato’a Moroni : « ’E mai te mea e ha’apae ’outou i te mau mea paieti ’ore ra, ’e ’a here atu ai i te Atua ma tō ’outou mana ato’a, tō ’outou mana’o ato’a ’e te pūai ato’a, ’ei reira e nava’i ai tōna ra maita’i nō ’outou. »

Te fāriu-’ē-ra’a i te hara, te fāriura’a i ni’a i te Atua ’e te ha’apūaira’a i tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia, e ha’amatara’a nehenehe roa ïa. Tei roto i te aurarora’a ma te ha’eha’a i te hina’aro o te Atua te fā’ira’a i te mau hara teimaha i tō ’outou ’episekōpo ’aore rā te peresideni ’āma’a, te fa’a’orera’a hara hope rā, e nā roto mai ïa i te Fa’aora. E hōro’a hanahana te fa’a’orera’a hara tei pūpūhia maoti te maita’i rahi o Iesu Mesia.

Ha’avare ’ore

E ’āpe’ehia te hia’ai e ho’i mau i te Atua e te fa’aotira’a ’ia ha’avare ’ore roa i tō ’outou Metua i te ao ra, ia ’outou iho, ia rātou tei pēpē ’e i tō ’outou ato’a ti’a fa’atere o te autahu’ara’a. Tē ’oa’oa nei tō ’outou Metua i te ao ra i tā ’outou fa’aotira’a e haere mai iāna ra ma te ’ā’au ’oto ’e te vārua ha’eha’a. Te vārua ha’eha’a ’o te tu’ura’a ïa ia ’outou ma te ha’eha’a i roto i te rima o te Atua ; te ’ā’au ’oto, e hōpoi mai ïa i tā te ’āpōsetolo Paulo i parau « te ’oto e au i te Atua » e hia’ai hōhonu a te vairua ’ia ho’i iāna noa atu ā te ho’o.

Fa’aho’i i te mea i fati

I terā hia’ai rahi tō ’outou, e hina’aro ’outou e tātā’i i te mea tā ’outou i vāvāhi. Tē ’ite nei rā ’outou ē e mau mea ’aita tō ’outou mana nō te tātā’i, e pure ’ū’ana ïa ’outou ’ia tauturu mai te Fatu, nā roto i tōna maita’i rahi, ’ia fa’aora i te māuiui o tei pēpē, nō tā ’outou mau ’ohipa.

Te mau hope’ara’a nō te hara teimaha i ni’a i te ta’ata, pinepine ïa i te mea māuiui ’e te pa’ari ’ia upo’oti’a. Tē pe’e ra ānei ’outou i te hi’ora’a a te mau tamaiti a Mosia, i te « ’imi-māite-ra’a ’ia fa’a’ore i te mau ’ino tā rātou i rave » ? ’A paraparau i te feiā tā ’outou e fa’atura, i te mea tā ’outou e ’ore paha e ’ite ra.

I te fa’aineinera’a vau i teie a’ora’a, ’ua fa’ari’i au i te rata uira tīa’i-’ore-hia a te hō’ē ta’ata i roto i tāna tātarahapara’a ’e te hia’ai ’ia ho’i mai i te ’Ēkālesia. Tē māmae noa ra tāna vahine tahito nō te mo’era’a « tō [rāua] fa’aipoipora’a mure ’ore, [nō te mau fifi ’e te mau tamari’i], nō te mo’era’a te pāruru pae faufa’a […] e mea fifi ’ia amo i te mau ha’amāu’ara’a, [’e] nō te mau mana’o ihuihu roa ’ua ha’avarehia ’oia. »

’Ua fa’ati’a mai ’oia ’ua nāhea tōna ti’a fa’atere autahu’ara’a i « umehia ia [ani iāna] ’ia feruri nā roto i te pure e aha [atu ā tāna e nehenehe e rave nō tāna vahine tahito ’e tāna mau tamari’i]. » Mai tāna parau fa’ati’a, e fa’a’ite au i te tahi tuha’a o tāna rata uira :

« [Nā mua roa] ’ua feruri au i te [moni] tā’u i hōro’a i roto i te ha’avāra’a fa’ata’ara’a, e hau i te rima hōro’a, ’ua fa’aitoito mai rā tō’u peresideni ’āma’a ’ia ha’apae i te mā’a ’e ’ia pure nō te reira […]

« I te ’ōmuara’a, ’ua tāfifi au i terā mana’o e fa’aho’i rahi atu ā. Nō te mea ē e ’ere tā’u hara i te hara moni, ’ua uiui tō’u mana’o e aha mau ïa te ‘fa’aho’ira’a rima hōro’a’ […] ’oi’oi au i te ’itera’a ē e ’ere i te ’ohipa moni noa.

« ’Ua fārerei tō’u feiā fa’atere autahu’ara’a i [tā’u vahine tahito] ’e i tā’u mau tamari’i, ’e ’ua ’itehia mai ē tē tāfifi noa nei ā rātou ’e ’aita te māuiui i ora […]

« Tā’u fā ’āpī, e haere ïa i mua ma te fa’aro’o […] ’Ua parau noa atu vau i tō’u hia’ai ’ia tauturu atu ’aita e taura pāruru […] ’Ua fa’aoti au e [hāpono atu i tā’u vahine tahito i te tahi tuha’a] o tā’u moni ’ohipa, e ’ere i te tuha’a na’ina’i o tā’u moni. Nā mua noa i te ’aufaura’a mātāmua, ’ua [tu’u te Fatu i roto i tō’u ferurira’a ē e tītauhia ’ia tāta’ipiti] i te tino moni.

« I ha’api’i au ē te fa’aho’ira’a e ’ere i te moni noa. ’O te pūpū-ha’eha’a-ra’a i tō’u ora i te Fatu […] Te moni nō te tauturu ïa i te mono i te mea tā’u i tātara mai roto mai i tō’u ’utuāfare nō tā’u mau mā’itira’a paruparu. ’O te ravera’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau parau fafau ma te tīa’i ’ore roa i te hō’ē fa’aho’ira’a, ’e ’o te tauturura’a iāna ’ia ’ore e ha’ape’ape’a nō te mau tārahu, ’ia ti’a iāna ’ia ’imi i te Vārua. »

Pēnei a’e tā ’outou mau tauto’ora’a nō te fa’aho’i i te mea tā ’outou i vāvāhi e ’ere roa atu i te moni, ’ia paraparau rā ’outou ma te ha’eha’a i te Fatu, e ’ite mai paha ’outou ē e rahi a’e tā ’outou e nehenehe e rave.

Te parau fa’ari’i tei hōro’a-ri’i-hia mai

’Ia ’imi ’outou i te fa’aorera’a hara a te Fatu, ’a fa’a’oroma’i i te tīa’ira’a i tāna parau fa’ari’i hope. ’A hi’o na i teie ’īrava :

« ’Ua fa’aha’eha’a […] rātou ia rātou iho i raro i te ha’eha’a rahi roa ; ’e ’ua ti’aoro māite atu rātou i te Atua ; ’oia ïa […] i te mahana tā’āto’a […] ’Ua fa’atāere [rā] te Fatu i te fa’aro’o atu i tā rātou ti’aorora’a nō tā rātou mau ’ohipa ’ī’ino. »

« Noa atu rā ’ua fa’aro’o te Fatu i tā rātou mau ti’aorora’a, ’e ’ua ha’amata ’oia i te […] ha’amāmā ri’i […] i tā rātou mau hōpoi’a […] ’ua ha’amata ri’i rātou i te manuia. »

E fa’a’oroma’i ’a hōro’a ri’i noa ai te Fatu ia ’outou i tāna ha’amaita’ira’a ’e i tāna parau fa’ari’i.

’Ia au i te taime a te Fatu, e putapū ’outou i tōna reo i te paraura’a mai : « ’Eiaha ’oe e vaiiho i teie mau mea ’ia ha’ape’ape’a fa’ahou ia ’oe. » ’Ia tae i te hō’ē mahana, ’ia tāmau ’outou i te fāriu i ni’a i te Fa’aora, e « ’īriti ’ē atu [tō ’outou Metua i te ao ra] i te hara i tō [’outou] ’ā’au, nā roto i te mau maita’i rahi o tāna ra Tamaiti. »

’Ua ha’apēpēhia ’e ’ua mamae

’Outou tei ha’apēpē-ti’a-’ore-hia e te hara teimaha a te tahi atu, ’o tō’u nei hia’ai ’ia fa’a’ite atu i te here ’e te aumihi o te Fa’aora, tāna tāmāhanahana ’e te hau.

Te ’oto tā ’outou i putapū, te auma’i, te mo’era’a, te mana’o ihuihu nō te ha’avarera’ahia mai, te ta’ahurira’a te orara’a e ’ere mai tei mana’ohia—tē hōro’a nei au ia ’outou i tā’u ha’apāpūra’a fati ’ore ē, ’ua ’ite te Fa’aora ia ’outou ’e ’ua here ia ’outou. ’A toro i te rima iāna ra. ’O ’oia tō ’outou tāmāhanahana ’e te pūai ; e tono ’oia i tāna mau melahi nō te turu ia ’outou. Ahea tō ’outou mamae e ’ore ai, tō ’outou māuiui e tāmarūhia ai, te mau ha’amana’ora’a hina’aro-’ore-hia e ’aramōinahia ? ’Aita vau i ’ite. Teie rā tā’u i ’ite : E mana tōna nō te fa’atupu i te ’una’una mai roto i te rehu auahi o tō ’outou mamae.

Nō tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine nō Grand Blanc i Michigan, maoti tō rātou fa’aro’o fati ’ore ia Iesu Mesia, maoti tō rātou itoito ’e te piripiri ’ore, ’ua fa’ari’i rātou ’e e fa’ari’i ā rātou, i te mau hepetoma ’e i te mau ’āva’e i muri nei, i te here ’e te maita’i fa’aau ’ore o te Fa’aora, ma te rahi roa ’ino.

’A tāmau ai ’outou i te tu’u i tō ’outou ti’aturi i ni’a iāna, e tauihia tā ’outou mau ata pōiri ’e tō ’outou autā ’ā’au fāfati i te pō ’ei roimata hītāpere nō te ’oa’oa ’e te hau i te māramarama ’ā’ahiata. « Tō ’outou mihi, e fa’arirohia ïa ’ei ’oa’oa […] ’E e ’ore roa tō ’outou ’oa’oa e riro ia vetahi ’ē. » E tae mai terā taime. Tē parau pāpū nei au e tae mai te reira.

Peresideni Dallin<nb/>H. Oaks

E nehenehe te here tāra’ehara a Iesu Mesia e ’itehia i roto i te mau vaira’a fifi roa ’ino, e tītau-tāmau-hia rā te maita’i rahi tāra’ehara o tō tātou Fa’aora. ’Ua ha’api’i te peresideni Dallin H. Oaks : « Nā roto i tāna tāra’ehara i te tāhuti nei, ’ua ti’a ïa i tō tātou Fa’aora ’ia tāmahanahana, ’ia fa’aora, ’e ’ia ha’apūai i te mau tāne ’e te mau vahine ato’a i te mau vāhi ato’a, terā rā, tē ti’aturi nei au ē, e rave ’oia i te reira nō te feiā ana’e e ’imi iāna ’e ’o tē ani i tāna tauturu. ’Ua ha’api’i te ’āpōsetolo Iakobo ē : ‘’A fa’aha’aha’a na ’outou i mua i te aro o te Atua, ’e nāna ’outou e fa’ateitei’ (Iakobo 4:10). ’Ua ti’a ia tātou ’ia fa’ari’i i te reira ha’amaita’ira’a mai te mea ē tē ti’aturi nei tātou iāna ’e tē pure nei tātou nō tāna tauturu. »

Elder Robert E. Wells ’e Elder Neil L. Andersen

Elder Robert E. Wells

’Ua fa’ari’i au i te parau fa’ati’a a tō’u hoa iti nō te Hitu ’Ahuru Huimana fa’atere rahi fa’aturahia, ’o Elder Robert E. Wells, i teienei e 97 matahiti, nō te fa’a’ite i te ’ohipa i tupu nōna ’ua hau atu i te 60 matahiti i teienei :

I te fenua Paratue i te matahiti 1960, ’a ’ohipa ai ’oia ’ei rave ’ohipa nō te tahi fare moni nā te ara, ’ua pairati ’o Robert Wells, 32 matahiti, ’e tāna vahine, ’o Meryl, e piti manureva, e tere ho’ira’a mai Urutue i Paratue. Nō te tahi rā ata me’ume’u, ’aita fa’ahou Robert ’e Meryl i ’ite ia rāua, ’e ’aita fa’ahou te rātio nō te paraparau i te tahi ’e te tahi. ’Oi’oi Robert i te taura’a, i reira tōna fa’aro’ora’a ē ’ua topa te manureva o tāna vahine. ’Aita tāna vahine ’e nā hoa tei rere nā muri iāna i ora mai. Tei te fare tāna mau tamari’i i Asunción, e hitu, pae ’e piti matahiti.

Te ’utuāfare Wells

’Ua paraparau Elder Wells nō teie māuiui :

« E’ita roa atu e nava’i te mau parau nō te fa’a’ite i te mamae tei ’ō’oru i roto iā’u, ma te ’a’ai i tō’u mau mana’o manava ’e ma te fa’ateiaha i tō’u mau ’aravihi. ’Aita te roimata ’oto rahi i fa’aea i te tahe. E te ’ino roa atu, ’a tāmata noa ai tō’u ferurira’a i te ’ā’apo i te parau fa’a’ino rahi nō te mo’era’a tā’u vahine, tē huru ’ite ra vau i te mana’o fa’ahapa iā’u iho nei ē, nō’u te hape i te tupura’a terā ’ati. »

Tē fa’ahapa ra Robert iāna iho nō te ’orera’a i hi’opo’a hōhonu atu ā i te manureva, ’e nō te ’orera’a i hōro’a i tāna vahine i te mau arata’ira’a maita’i a’e nō te mau mātini rerera’a. ’Ua puta mai tōna mana’o hapa nō te tāu’a-’ore-ra’a.

Tē parau ra Robert :

« ’Ua tae tō’u ferurira’a i roto i te ta’a ’ore pōiri […] E vai noa vau mai terā —[nō te tamari’i] ’aita atu ā. »

« […] Mo’e roa tō’u hina’aro e haere i mua. »

’E i te hō’ē taime, ’ua ha’amaita’ihia Robert i te ’ohipa ha’aputapūra’a pae vārua hōhonu mau. Tē fa’ati’a nei ’oia :

« I te hō’ē pō, hō’ē matahiti mai terā i muri mai, tei ni’a vau i tō’u turi ’āvae i te purera’a, ’ua tupu te tahi temeio. ’A pure ai au ’e ’a tāparu ai i tō’u Metua i te ao ra, mai te huru ē ’ua haere mai te Fa’aora i tō’u pae ’e ’ua fa’aro’o roa vau i te reo i te paraura’a i teie mau parau i tō’u vairua ’e i tō’u tari’a : ‘Robert, ’ua ’aufau tā’u tūsia tāra’ehara nō tā ’oe mau hara ’e mau hapehape. Tē fa’a’ore nei tā ’oe vahine i tā ’oe hape. Tē fa’a’ore nei tō ’oe nā hoa i tā ’oe hape. E ha’amāmā vau i tā ’oe hōpoi’a […]’

« Mai terā taime, ’ua ha’amāmāhia te hōpoi’a nō te mana’o fa’ahapa [’e nō te tapineva], mai ni’a atu iā’u, e mea māere mau. ’Ua fa’aorahia vau i te ’ati ! I reira ra vau i te māramaramara’a i te mana pūaihope o te tāra’ehara a te Fa’aora […] ’e ’ua ’ohipa ’āfaro mai i ni’a iā’u […] […] E māramarama ’e te ’oa’oa tā’u i ’ite, ’aita mai te reira a’enei […] E hōro’a teie e ’ere ’aua’a a’e au—te hōro’a nō te maita’i rahi a te Fatu […] E ’ere nō tō’u maita’i—’Aita roa atu tā’u ’ohipa e au ’ia hōro’ahia mai te reira, teie rā, ’ua hōro’a mai ’oia. »

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ia « ha’amo’ahia [tātou tāta’itahi] i te Mesia nā roto i te maita’i o te Atua, nā roto ho’i i te ha’amani’ira’a toto o te Mesia ra […] ’ia riro […] ’ei feiā mo’a, ma te pōra’o ’ore. »

Tē parau pāpū nei au nō te here, te aroha ’e te maita’i rahi o tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara. Tē ora nei ’oia. Nōna tātou ; e mau tamari’i tātou nō te fafaura’a. ’A fa’aro’o ai tātou iāna, ’a pe’e ai iāna ’e ’a ti’aturi ai iāna, e huti mai ’oia ia tātou mai roto mai i tō tātou mau ’oto ’ tā tātou mau hara. ’E i’ō atu i tō tātou orara’a tāhuti nei, i roto i te fare o tō tātou Metua, e ora tātou iāna ra a muri ē a muri noa atu. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.