Priviți spre Dumnezeu și trăiți

În luna iunie a acestui an, un accident teribil a avut loc în Lesotho, în sudul Africii. Un autobuz mic care transporta 20 de tinere fete din Ramura Maputsoe a Bisericii și șapte dintre conducătorii lor se îndrepta spre capitala Maseru pentru o adunare a tinerelor fete din districtul lor. În timp ce se deplasau pe autostrada cu două benzi la orele dimineții, o mașină care venea din sens opus, încercând să depășească un alt vehicul, a intrat pe banda ocupată de autobuz. Nu a fost loc sau timp pentru a se evita coliziunea frontală și, în câteva secunde, vehiculele s-au ciocnit, s-au rostogolit de pe șosea și au fost cuprinse de flăcări.

În total, 15 persoane au murit în accident, inclusiv șase tinere fete, două conducătoare ale Tinerelor Fete, președintele ramurii și soția sa. Supraviețuitorii, membrii familiei și prietenii au manifestat diferite sentimente, inclusiv momente de mânie, depresie și chiar vinovăție. În pofida acestor sentimente și întrebări fără răspuns, ei s-au alinat reciproc și s-au întors către Dumnezeu prin muzică sacră, scripturi și rugăciune, unde au găsit consolare. Setso’ana Selebeli, o supraviețuitoare în vârstă de șaptesprezece ani, a depus mărturie: „Isus Hristos ne iubește și este cu noi, chiar dacă avem inimile îndurerate”.

O tânără fată și o conducătoare care erau spitalizate pentru tratarea arsurilor au studiat împreună din Cartea lui Mormon. Una dintre ele a spus: „În ultima vreme, am citit din Moroni, iar Moroni spune exact ceea ce am simțit eu… Când vorbește, este ca și cum ar spune: «Trebuie să înveți aceste cuvinte pentru că sunt scrise pentru tine ca să te ajute să treci prin aceasta»”.

În cadrul unei ceremonii funerare comune pentru cei care au decedat, vârstnicul Siyabonga Mkhize, autoritate a zonei-Cei Șaptezeci, a sfătuit: „Noi, toți, ar trebui să ne întoarcem către Domnul în acest moment și să-L rugăm să ne aline inima și… să ne liniștească durerea pe care o simțim”. Președinta Tinerelor Fete din Ramura vecină Leribe, Mampho Makura, a îndemnat: „Întoarceți-vă către Domnul și găsiți tăria de a accepta voia Sa. Isus Hristos este «Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre» (Evrei 12:2). Nu vă întoarceți privirea, priviți spre El!”.

Priviți spre El! Cuvintele dânsei reiterează sfatul pe care Alma l-a dat fiului său, Helaman: „Vezi să [privești spre] Dumnezeu și să trăiești”. Alma a citat experiența lui Lehi și a poporului său cu Liahona drept semn: „Căci iată, este tot atât de ușor să dai atenție cuvântului lui Hristos, care îți va indica drumul drept către fericirea veșnică, pe cât a fost pentru strămoșii noștri să dea atenție acestei busole, care le indica lor calea dreaptă către țara făgăduită”. Alma a spus: „Dacă ei [ar privi], atunci ei ar putea trăi… Și, dacă noi [privim], atunci noi putem trăi în veșnicie”.

Cu altă ocazie, Alma a citat exemplul cu șarpele de alamă înălțat de Moise când israeliții din vechime au suferit din cauza unor șerpi înfocați. Domnul i-a spus lui Moise să facă un șarpe și să-l înalțe pe o prăjină, promițându-i: „Oricine este mușcat, și va privi spre el, va trăi”. Alma a explicat că șarpele de alamă era un simbol al lui Hristos, care avea să fie înălțat pe cruce. Mulți au privit și au trăit, dar alții au fost, în cuvintele lui Alma, „atât de împietriți” încât pur și simplu nu au privit și au pierit.

Alma a întrebat:

„Dacă voi ați putea fi vindecați numai prin aruncarea privirii ca să fiți vindecați, nu v-ați uita voi repede, sau v-ați împietri voi mai degrabă inimile în necredință și ați fi voi leneși într-atât, încât să nu vă aruncați privirea și să pieriți?…

Atunci aruncați-vă privirile și începeți să credeți în Fiul lui Dumnezeu, în faptul că El va veni ca să mântuiască poporul Său și că El va suferi și va muri ca să ispășească [pentru] păcatele lor; și că El Se va ridica iarăși din morți, ceea ce va face să se înfăptuiască învierea pentru ca toți oamenii să stea în fața Lui ca să fie judecați în ultima zi de judecată, după faptele lor”.

Desigur, sfatul „să [privești spre] Dumnezeu și să trăiești” are, pentru noi, atât însemnătate privind eternitatea, cât și o influență foarte mare asupra felului și calității vieții noastre muritoare. Vă amintiți cuvintele tinerei surori Selebeli din Lesotho menționate deja: „Isus Hristos ne iubește și este cu noi, chiar dacă avem inimile îndurerate”.

Este în firea unei lumi decăzute – în care diavolul se dezlănțuie și în care toți sunt imperfecți – să existe dezamăgiri și jigniri, suferință și tristețe, eșec și pierdere, persecuție și nedreptate. Doar privind spre Dumnezeu pot persoanele, familiile și chiar națiunile să înflorească. Președintele Russell M. Nelson ne-a învățat: „Deoarece Salvatorul, prin ispășirea Sa infinită, ne-a mântuit pe fiecare dintre noi de slăbiciune, greșeală și păcat și deoarece El a trecut prin toată durerea, îngrijorarea și a purtat toată povara pe care dumneavoastră ați avut-o vreodată (vedeți Alma 7:11-13), atunci când vă pocăiți cu adevărat și căutați ajutorul Său, vă puteți ridica deasupra acestei lumi nesigure din prezent”.

Nicio promisiune nu este repetată mai des în scriptura Cartea lui Mormon decât aceasta: „În măsura în care veți ține poruncile Mele, voi veți prospera în țară; iar în măsura în care nu veți ține poruncile Mele, veți fi alungați din prezența Mea”. Experiența trăită de oamenii din Cartea lui Mormon de-a lungul secolelor demonstrează adevărul acestor cuvinte. „A prospera” însemna să se bucure de îndrumarea și binecuvântările cerului în viața lor. „A prospera” însemna atingerea unui nivel de bunăstare economică ce le permitea să se căsătorească, să întemeieze familii și să se îngrijească de nevoile altora. „A prospera” includea capacitatea de a se ridica deasupra greutăților și încercărilor. Prin harul lui Hristos, „toate lucrurile [au lucrat] împreună spre binele [lor]”, i-au purificat și le-au întărit relația cu El.

Alma a explicat că a privi spre Dumnezeu înseamnă a ține poruncile Sale, a-L implora continuu pentru a primi ajutorul Său, a te sfătui cu El în toate faptele tale și a-ți lăsa inima, zi și noapte, să fie plină de mulțumiri către El. Poruncile și sfaturile lui Dumnezeu se găsesc în scripturi și în cuvintele slujitorilor Săi. Principiile și idealurile menționate în „Familia: proclamație către lume” sunt un exemplu elocvent. Un altul este îndrumarea din broșura Pentru întărirea tineretului. Tema Tinerilor Băieți și Tinerelor Fete pentru acest an este „Privește spre Hristos”, inspirată din îndrumarea alinătoare oferită de Domnul lui Joseph Smith și Oliver Cowdery: „[Privește spre] Mine în fiecare gând; nu te îndoi, nu te teme”. Broșura Pentru întărirea tineretului abordează unele dintre cele mai stringente porunci și standarde și ne învață cum să privim spre Domnul pentru a lua hotărâri bune. Ea este un îndrumar nu doar pentru tineri, ci pentru noi toți.

Ca exemplu foarte important, broșura Pentru întărirea tineretului conține îndrumări esențiale în capitolul intitulat „Trupul vostru este sacru”. Ea ne instruiește: „Tratați-vă trupul – și tratați trupul altora – cu respect. Când luați hotărâri cu privire la îmbrăcămintea, frizura sau coafura și înfățișarea voastră, adresați-vă întrebarea: «Îmi cinstesc trupul ca pe un dar sacru de la Dumnezeu?»”.

În Pentru întărirea tineretului se mai afirmă: „Păstrați sexul și sentimentele sexuale sacre. Acestea nu trebuie să fie subiectul glumelor sau divertismentului. În afara căsătoriei dintre un bărbat și o femeie, este greșit să atingeți părțile intime, sacre ale trupului unei alte persoane, chiar dacă sunt îmbrăcate. În alegerile voastre legate de ceea ce faceți, ce priviți, ce citiți, ce ascultați, la ce vă gândiți, ce publicați sau ce mesaje text trimiteți, evitați orice lucru care stârnește, în mod intenționat, sentimente trupești în alții sau în voi înșivă”.

Aceasta ne amintește de recenta avertizare din partea președintelui Nelson:

„Puține lucruri vă vor complica viața mai repede decât încălcarea acestei legi divine [a castității]. Pentru aceia care au făcut legăminte cu Dumnezeu, imoralitatea este una dintre cele mai rapide căi de a vă pierde mărturia…

Puterea de a crea viață este singurul privilegiu al Dumnezeirii pe care Tatăl Ceresc le permite copiilor Săi muritori să-l exercite. Astfel, Dumnezeu a stabilit îndrumări clare cu privire la folosirea acestei puteri vii, divine. Intimitatea fizică este doar pentru un bărbat și o femeie care sunt căsătoriți unul cu celălalt.

O mare parte a lumii nu crede acest lucru, dar opinia publică nu reprezintă un punct de referință pentru adevăr. Domnul a declarat că nicio persoană care a încălcat castitatea nu va intra în împărăția celestială… Și, dacă ați încălcat castitatea, vă rog să vă pocăiți. Veniți la Hristos și primiți promisiunea iertării totale pe măsură ce vă pocăiți pe deplin de păcatele dumneavoastră (vedeți Isaia 1:16-18; Doctrină și legăminte 58:42-43)”.

Vă rog să vă amintiți că, în promisiunea din Cartea lui Mormon, opusul prosperității nu era sărăcia – ci faptul de a fi alungat din prezența Domnului. Prezența Sa se referă la influența Spiritul Său în viața cuiva. Toți sunt plini cu lumina lui Hristos pe măsură ce vin pe lume. Mai mult, unii hotărăsc să fie botezați și primesc darul și lumina suplimentară a Duhului Sfânt. El aduce inspirație și îndrumare, îmbunătățește și perfecționează darurile și capacitățile native ale unei persoane și ajută la evitarea influențelor negative, a hotărârilor greșite și a obstacolelor.

Asemenea dumneavoastră, cunosc oameni care, odată, s-au bucurat de darul Duhului Sfânt, dar care, deoarece au eșuat să țină poruncile lui Dumnezeu, au pierdut această binecuvântare. Îmi vine în minte, în mod special, un om căruia i s-a retras calitatea de membru al Bisericii din cauza unei încălcări. El a spus că prima sa reacție a fost să se simtă jignit. S-a simțit judecat de conducători imperfecți. Știa că propria conduită fusese greșită, dar a justificat-o indicând greșelile și eșecurile altora. După un timp, a început să se simtă confortabil într-un stil de viață în afara Bisericii, fără obligația de a îndeplini chemări și fără așteptări privind participarea la adunările de preaslăvire și de a-i păstori pe alții.

Acest lucru a continuat un timp, dar el a început să simtă tot mai acut absența Spiritului Sfânt – prezența lui Dumnezeu – în viața sa. Din experiență, el știa cum este să ai, zi de zi, alinarea, îndrumarea și încrederea oferite de Spirit, și îi lipseau. În cele din urmă, el a făcut ceea ce era necesar pentru a se pocăi și a fi din nou pregătit pentru botezul cu apă și cu Spirit.

Se pare că nu există limite în ceea ce privește sursele diferite către care oamenii privesc pentru a găsi sens, fericire și ajutor. Cei mai mulți „[privesc] dincolo de limite”. Dar noi nu trebuie să fim „copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură [sau de modă]”. Privind spre Dumnezeu, putem găsi pace în momentele grele, iar credința noastră poate continua să crească inclusiv în momente de îndoială și încercare spirituală. Putem primi tărie când ne confruntăm cu opoziție și izolare. Putem împăca idealul cu realitatea actuală. Într-adevăr, nu există altă cale decât cea pe care Dumnezeu Însuși a rânduit-o: „[Priviți spre] Mine, și veți fi mântuiți toți cei ce sunteți la marginile pământului! Căci Eu sunt Dumnezeu, și nu altul”.

A privi spre Dumnezeu înseamnă că El nu este doar una dintre prioritățile noastre; înseamnă, de fapt, că El este prioritatea noastră cea mai mare. Revin la acel accident îngrozitor care a avut loc în Lesotho în luna iunie a acestui an. De pe patul de spital, una dintre conducătoarele Tinerelor Fete care a supraviețuit, care nu a crezut în Dumnezeu înainte de a se alătura Bisericii, a spus că scopul ei este acum să descopere de ce i-a fost cruțată viața. „Slujindu-I constant lui Dumnezeu este modul în care voi ajunge la un răspuns, dacă va fi să ajung la un răspuns”, a declarat dânsa. „Obișnuiam să cred că Îl iubesc pe Dumnezeu, dar acum chiar Îl iubesc pe Dumnezeu cu adevărat. Acum, El este prioritatea [numărul unu] în viața mea.”

Depun mărturie despre Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt care, în unitate perfectă în cuvânt, gândire, scop și faptă, sunt unicul Dumnezeu spre care putem privi pentru toate lucrurile bune. Depun mărturie despre ispășirea lui Isus Hristos, din care provine puterea de a împlini această minunată promisiune: „Priviți [spre] Mine și îndurați până la capăt și atunci voi veți trăi; căci aceluia care îndură până la capăt îi voi da Eu viață veșnică”. În numele lui Isus Hristos, amin.