Isus Hristos și noul dumneavoastră început

Isus „umbla din loc în loc, făcea bine”. Citim această afirmație simplă în cartea Faptele apostolilor. Ce subestimare enormă este aceasta! Cu siguranță, Isus umbla din loc în loc și făcea bine. El este însăși esența – și sursa – bunătății! El Și-a dedicat întreaga viață muritoare facerii de bine. El este „plin de îndurare și milostiv, încet la mânie, plin de [blândețe]” având o bunătate infinită și o îndurare nepieritoare.

Orice încercare de a descrie sau rezuma bunătatea și îndurarea Sa ar fi o subestimare! Cu adevărat, așa cum a încercat apostolul Ioan să exprime, dacă am încerca să consemnăm fiecare manifestare a bunătății Salvatorului, „chiar în lumea aceasta n-ar fi putut încăpea cărțile care s-ar fi scris”.

Exemplele concrete pe care le avem imortalizate în scripturi despre Isus umblând din loc în loc „[făcând] bine” trezesc o profundă uimire și admirație, mai ales când ne gândim cu adevărat cum ar fi fost să fim acolo, să fim martori la miracolele Sale, să primim învățăturile Sale și să avem parte de vindecarea Sa. El a vorbit cu cei marginalizați social, i-a atins pe cei bolnavi și necurați, i-a alinat pe cei obosiți, a propovăduit adevărul eliberator și i-a chemat pe cei păcătoși la pocăință. Fiecărui lepros, orb și fiecărei femei prinse în preacurvie; celor șchiopi, surzi și muți; fiecărei mame îndurerate, fiecărui tată disperat și fiecărei văduve îndurerate; celor condamnați, celor rușinați și celor aflați în suferință; celor morți în trup și celor morți în spirit, ceea ce El a făcut a fost să le ofere un nou început. Da, o altă subestimare uluitoare!

Tot ceea ce a spus și a făcut a oferit un nou început fiecăruia dintre cei pe care i-a vindecat, binecuvântat, învățat și eliberat de păcat. El nu S-a îndepărtat de ei și, cu siguranță, nu Se va îndepărta de dumneavoastră. Imaginați-vă în acest moment că auziți oricare dintre aceste cuvinte dătătoare de viață rostite de El.

„Fiule, păcatele îți sunt iertate.”

„Fetițo, scoală-te, îți zic.”

„Fii curățit.”

„Nici Eu nu te osândesc. Du-te, și să nu mai păcătuiești.”

„Îndrăznește, fiică; credința ta te-a mântuit, du-te în pace.”

Cuvintele Salvatorului adresate acestor persoane au fost scurte, dar prin ele El a creat noi orizonturi vaste de iertare, vindecare, restaurare, pace și viață eternă. Iar vestea glorioasă este că El ne oferă același nou început dumneavoastră și mie. Cu toții putem avea un nou început prin și datorită lui Isus Hristos. Inclusiv dumneavoastră. Noile începuturi sunt în centrul planului Tatălui pentru copiii Săi. Aceasta este Biserica noilor începuturi! Aceasta este Biserica în care o putem lua de la capăt!

Prin botezul cu apă și Spirit, suntem „[născuți] din nou” și putem „să trăim o viață nouă”. Câtă speranță aduce acest nou început cuiva care a dus povara păcatului sau a suferit din cauza consecințelor unei vieți tulburi și a unor relații disfuncționale? Isus nu a avut nevoie de iertarea păcatelor sau de un nou început în viață și, totuși, El a fost botezat, arătându-ne în mod clar calea spre noul început pe care El a croit-o pentru fiecare dintre noi.

Și noul nostru început nu are loc o singură dată. Tindem să credem că botezul nostru este singura noastră șansă la un nou început. Nu este așa. Nu avem doar o singură șansă. Aceste noi începuturi pot avea loc în fiecare zi! Și, cu siguranță, în fiecare săptămână, când mâncăm o bucată mică de pâine și bem un păhăruț mic de apă în amintirea darului Salvatorului nostru perfect, care a murit cu scopul clar de a ne oferi cât de multe noi începuturi avem nevoie! Isus ne dă cât de multe noi începuturi avem nevoie.

Fiind devotați și bucurându-ne de o viață nouă în Hristos, putem deveni o „făptură nouă”, unde lucrurile vechi se duc și toate lucrurile devin noi. Ce răgaz aduce acel nou răsărit unui suflet care continuă să încerce, continuă să aleagă credința în puterea Mântuitorului nostru de a vindeca și restaura, în pofida obstacolelor zdrobitoare cauzate de faptul de a trăi într-o lume decăzută? Salvatorul nu a renunțat niciodată la angajamentul Său de a împlini voia Tatălui și de a-Și îndeplini misiunea divină ispășitoare, chiar și prin durerea care L-a făcut să tremure, să sângereze din fiecare por, să sufere în trup și în spirit și să Se roage ca paharul amar să fie îndepărtat. Mai mult, El ne-a demonstrat cum arată îndurarea plină de credință alături de Dumnezeu.

Cu fiecare legământ pe care îl facem și cu fiecare efort pe care îl depunem pentru a-l ține, putem primi o „inimă nouă” și o măsură mai deplină a unui „duh nou”. Puțin câte puțin, cu cât invităm mai mult bunătatea Sa în inima noastră și alungăm, din mintea noastră, glasurile care ne descurajează, devenim poporul Său, deoarece Îl facem cu adevărat Dumnezeul nostru. Isus dorește atât de mult să fie Împăratul nostru și Păstorul nostru și Domnul nostru al păcii, iar noi putem să alegem să facem ca El să fie astfel în inima și mintea noastră.

Pocăința deschide calea către noi începuturi, noi șanse și posibilitatea de a o lua de la capăt. Învățăturile dragului nostru președinte Russell M. Nelson ne-au clarificat concepții greșite despre darul divin al pocăinței și cred că, în sfârșit, începem să-l înțelegem.

Este emoționant să-i auzim pe tinerii noștri descriind ce înseamnă pocăința pentru ei. Recent, am auzit o tânără fată spunând, zâmbind: „Când mă gândesc la pocăință, pocăință zilnică, simt o bucurie incredibilă și speranță. Simt dragostea și fericirea Tatălui meu Ceresc și ale Salvatorului meu. Nu mi-e teamă să mă adresez Tatălui Ceresc în rugăciune și să-I cer ajutorul pentru orice problemă cu care mă confrunt. Știu că Ei nu încearcă să mă prindă făcând ceva greșit. Brațele Lor sunt larg deschise. Aceasta este pocăința pentru mine”, a spus ea. Această tânără fată înțelege că, datorită lui Isus Hristos, poate avea noi începuturi!

Aveți nevoie de un nou început? Puteți să o luați de la capăt, chiar și dumneavoastră? Gândiți-vă la oamenii cărora le-a slujit Salvatorul – oamenii cărora El le-a propovăduit, pe care i-a vindecat, i-a ridicat din morți, i-a iertat și i-a făcut întregi. Îi selecta El dintr-o anumită clasă economică sau dintr-un anumit mediu? Făcea El deosebire între cei drepți și cei păcătoși? Îi alegea El pe oameni pentru că erau mai merituoși sau mai iubiți? Nu.

Unii au venit la El cu o credință mare, crezând în puterea Sa de a vindeca – precum femeia cu o scurgere de sânge, sutașul roman al cărui slujitor era pe moarte, leprosul, Iair și orbul Bartimeu. Fiecare dintre ei și-a exprimat direct credința, sperând că bunătatea și puterea învățătorului din Nazaret aveau să le schimbe viața și perspectivele. Iar El a făcut aceasta. El a lăsat ca vindecarea Sa să se reverse.

Dar Isus i-a binecuvântat și pe cei care aveau o credință nesigură, precum tatăl copilului bolnav care a strigat, poate la fel ca dumneavoastră: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele”. Și El a avut compasiune chiar și față de cei care nu-L căutaseră deloc, cum ar fi femeia prinsă în preacurvie, văduva din Nain, bărbatul cu dizabilități de la scăldătoarea Betesda și bărbatul născut orb. L-ați simțit umblând din loc în loc făcând bine în viața dumneavoastră chiar și atunci când nu L-ați căutat sau nu L-ați urmat?

Fiecăreia dintre aceste persoane din scripturi și tuturor celor care ascultă și răspund, El le-a oferit un nou început, fie că a fost vorba de o nouă viață după iertarea de păcat, de o nouă viață după vindecarea de boală sau de o nouă viață după învierea din morți.

Ce înseamnă aceasta pentru dumneavoastră și pentru mine? Bunătatea, mila și îndurarea Sa nu cunosc limite. Noile începuturi sunt în centrul planului Tatălui! Posibilitatea de a o lua de la capăt este misiunea Fiului! Noile răsărituri, noile capitole și noile șanse sunt esența simplă a veștilor bune ale Evangheliei!

Așadar, ați stat departe de legămintele dumneavoastră prea mult timp pentru a primi un nou început? Nu. Ați făcut una sau alta de prea multe ori pentru a vi se mai acorda o altă șansă? Nu. V-ați îndepărtat prea mult de Hristos pentru ca El să vă ajute să scrieți o nouă poveste de acum înainte? Nu. Dușmanul este singurul care are de câștigat din ideea că sunteți pierdut. Nu sunteți.

Iar noile începuturi nu sunt doar pentru păcatele și greșelile noastre. Prin bunătatea și harul Salvatorului, putem avea noi începuturi care determină schimbarea vechilor moduri de gândire, a obiceiurilor proaste, a firii morocănoase, a atitudinilor negative, a sentimentelor de neputință și a tendințelor de a da vina pe alții și de a evita responsabilitatea personală. De fapt, puteți schimba lucruri la dumneavoastră care v-au epuizat ani de zile. Puteți începe din nou prin puterea Stăpânului noilor începuturi. El nu obosește niciodată în a ne oferi începuturi noi.

Pentru cei care se luptă cu același păcat sau cu același obstacol din nou și din nou, continuați să mergeți înainte. El nu a pus niciun obstacol în calea dumneavoastră. El nu a stabilit nicio limită pentru a doua dumneavoastră șansă. Mergeți înainte. Continuați să vă străduiți. Căutați ajutor de la cei din jurul dumneavoastră. Și aveți încredere în noul început care este acolo pentru dumneavoastră de fiecare dată când vă întoarceți la Tatăl dumneavoastră cu inima sinceră. Lăsați în urmă păcatele săvârșite în mod deliberat, repetările neglijente și răzvrătirea plină de mândrie acolo unde le este locul. Nu trebuie să fiți cine ați fost înainte. Acceptați noul dumneavoastră început, a doua, a treia sau a patra – sau a suta – șansă care vi se oferă prin sângele ispășitor al lui Isus Hristos.

Sunt nespus de recunoscător pentru noile începuturi care mi-au fost oferite și pentru cele care urmează să-mi fie oferite.

Salvatorul nostru a rostit o ultimă afirmație modestă fără de care nu ar fi existat niciun motiv de speranță sau bucurie în această zi. După agonia din Ghetsimani și la sfârșitul torturii de pe cruce, El a spus simplu: „S-a isprăvit”. Profeția mesianică fusese împlinită și plata integrală a datoriei pentru păcatele și suferințele omenirii fusese plătită. El a declarat „isprăvit” sacrificiul Său infinit și etern. Totuși, ispășirea Sa nu avea să fie completă până când, în cea de-a treia zi, El Însuși nu a avut parte de o nouă viață, un nou început ca ființă glorificată și înviată prin puterea Tatălui.

Deoarece El a făcut mereu acele lucruri care Îi sunt plăcute Tatălui Său și deoarece El a „împlinit voința Tatălui în toate lucrurile de la început”, dumneavoastră și cu mine putem avea noi începuturi. Vă rog să primiți noul dumneavoastră început chiar astăzi, chiar acum. Isus Hristos este Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, scriind nenumărate capitole noi împreună cu noi. El este Începutul și Sfârșitul – sfârșitul rușinii și suferinței noastre și începutul unei vieți noi în El, permițându-ne să primim harul Său, să lăsăm trecutul în urmă și să începem din nou cu un nou răsărit ori de câte ori avem nevoie. Cu adevărat, „fericirea și îndurarea [Sa ne] vor însoți în toate zilele vieții [noastre]”. În numele lui Isus Hristos, amin.