Domnul grăbește lucrarea Sa

Charles Dickens și-a început romanul clasic Poveste despre două orașe cu afirmația că „era cea mai bună dintre vremi, era cea mai năpăstuită dintre vremi”. Într-un fel, cuvintele acestea sunt adevărate în zilele noastre.

Trăim în vremuri agitate în care „întreg pământul [este] tulburat”. Îndemnul președintelui Russell M. Nelson, de a fi împăciuitori în calitate de ucenici ai lui Isus Hristos, a fost subliniat frumos în această dimineață de vârstnicul Gary E. Stevenson. Acesta este un element esențial pentru a crea unitate, pace și vindecare în „cea mai năpăstuită dintre vremi”.

Dar, de asemenea, trăim în „cea mai bună dintre vremi”, iar eu mă voi concentra pe aceasta. Domnul a declarat, în prefața cărții Doctrină și legăminte, în secțiunea 1, că plenitudinea Evangheliei va fi „proclamată… până la marginile pământului”. Domnul, într-adevăr, grăbește lucrarea Sa în vremurile noastre. Ar trebui să fim profund recunoscători pentru grăbirea lucrării Sale, care a avut și are loc în pofida acestor vremuri de încercare. Trăim într-o perioadă în care ucenicii Domnului au privilegiul să-I audă glasul și să răspundă cu inima și mintea deschise. Membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă care sunt devotați Salvatorului și poruncilor Sale își găsesc un scop și au parte de pace personală profundă.

În diferite perioade din istoria Bisericii, a existat o creștere semnificativă a numărului celor care au intrat pe cărarea legămintelor. O astfel de perioadă a fost între anii 1837 și 1850. Unii dintre primii apostoli din Biserica restaurată a Domnului au slujit în misiuni în Marea Britanie. Datorită acestor misiuni, mii de persoane s-au alăturat Bisericii și, până în anul 1850, în Marea Britanie erau mai mulți membri ai Bisericii decât în Statele Unite. La acea vreme, Domnul i-a îndrumat pe acești sfinți să se adune în Utah. A avut loc o emigrare în masă, unele persoane primind împrumuturi prin Fondul Permanent pentru Emigrare.

Îmi place mult relatarea despre sosirea în Valea Salt Lake a unui număr mare de convertiți din Anglia și din Țara Galilor în anul 1852. Grupul a fost întâmpinat la intrarea în Emigration Canyon de membrii Primei Președinții, dar și de grupul de muzicieni ai căpitanului Pitt. Deseret News i-a descris ca fiind „un grup de pelerini [incluzând] surori și copii, mergând pe jos, arși de soare și bătuți de vreme, dar nu oropsiți; inimile lor erau luminoase și vioaie, lucru care se vedea clar pe fețele lor fericite și pline de bucurie”.

Pe când „treceau de cvartalul templului… mii de bărbați, femei și copii se adunau din diferite părți ale orașului, pentru a se alătura primirii glorioase și pline de bucurie”. Președintele Brigham Young le-a vorbit, spunând: „Domnul, Dumnezeul lui Israel să vă binecuvânteze… Ne-am rugat pentru voi fără răgaz; mii de rugăciuni au fost înălțate pentru voi, zi de zi, către Cel care ne-a poruncit să-l adunăm pe Israel, să-i salvăm pe copiii oamenilor prin predicarea Evangheliei și să-i pregătim pentru venirea lui Mesia”.

În spiritul acelei ocazii pline de bucurie, permiteți-mi să-i asigur încă o dată pe toți noii convertiți și pe cei care se întorc în Biserica Domnului: Vă iubim; avem nevoie de dumneavoastră; Domnul are nevoie de dumneavoastră. Poate că nu vă întâmpinăm cu fanfare, dar ne rugăm ca binecuvântările cerului să vă însoțească în eforturile dumneavoastră de a progresa pe cărarea legămintelor, care duce la Dumnezeu Tatăl și la Isus Hristos în împărăția celestială.

Există dovezi clare că, în zilele noastre, credința în Isus Hristos sporește. În Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, a avut loc o creștere remarcabilă a convertirilor și a participării membrilor convertiți. În ultimele 36 de luni, aproape 900.000 de convertiți s-au alăturat Bisericii. Acești convertiți reprezintă aproximativ 5% din numărul total de membri ai Bisericii. Le urăm bun-venit noilor membri cu brațele deschise și cu profundă apreciere pentru calea pe care au ales-o.

Acești 900.000 de convertiți din ultimele 36 de luni depășesc numărul total de membri ai Bisericii de la cea de-a 110-a aniversare a sa din anul 1940, când erau puțin peste 860.000 de membri. Acesta este anul în care vârstnicul Jeffrey R. Holland, vârstnicul Dieter F. Uchtdorf și cu mine ne-am născut.

Acești noi convertiți minunați vin din toate colțurile lumii. În primele șase luni ale acestui an, convertirile au crescut cu peste 20% față de anul precedent în Europa, Africa, Asia, Pacific și America Latină. În America de Nord, a avut loc o creștere de 17%. Lucrarea Domnului continuă să progreseze puternic. Aceste numere în creștere sunt o mărturie clară că Evanghelia atinge inimi și schimbă vieți pretutindeni.

În zilele noastre, acești convertiți prețioși nu se mai adună într-un loc central. Datorită credinței și consacrării membrilor Bisericii, sunt disponibile resurse pentru a sprijini congregațiile din întreaga lume prin construirea de capele și temple. Având cheile necesare ale preoției și resursele asigurate, rânduielile necesare salvării sunt acum disponibile în cele mai multe părți ale lumii.

Indiferent unde locuim, membrii actuali trebuie să primească sutele de mii de membri noi așa cum i-am primit pe sfinții englezi și galezi, pe care i-am descris, din istoria noastră de la începuturi. Mi-a plăcut mult cuvântarea vârstnicului Gerrit W. Gong din această sesiune, în care ne-a învățat că nimeni nu trebuie să stea singur, nici emoțional, nici spiritual.

Îndatorirea noastră sacră este să-i acceptăm și să-i primim pe membrii noi și pe cei care se întorc. Pe măsură ce Domnul grăbește lucrarea Sa, noi trebuie să-i iubim, să-i hrănim spiritual și să-i slujim pe cei care acceptă Evanghelia Sa. Noi putem clădi un popor al Sionului, în care să fim „într-o singură inimă și într-un singur gând și [să trăim] în dreptate”. Pentru a fi una cu Domnul, trebuie să fim una înaintea Domnului. Toți membrii, indiferent de data botezului, au responsabilitatea de a-i primi cu bucurie pe ceilalți.

Sfatul meu către membrii Bisericii este să-i strângem în brațele noastre pe acești oameni prețioși și aleși care au acceptat Evanghelia lui Isus Hristos.

Președintele Gordon B. Hinckley ne-a învățat că un nou convertit are nevoie de „un prieten, o responsabilitate și să fie hrănit de «cuvântul bun al lui Dumnezeu»(Moroni 6:4)”. Noi putem fi printre prietenii care îi asigură pe acești noi convertiți că locul lor este aici și că nu sunt doar oaspeți. Îi putem ajuta să înțeleagă că sunt ucenici ai lui Isus Hristos care pot sluji altora și pot accepta chemări de a sluji. Tinerii convertiți ar trebui să aibă în vedere slujirea unei misiuni cu timp deplin. Cu toții ar trebui să fie hotărâți să se străduiască să trăiască o viață asemănătoare celei a lui Hristos.

Mulți se alătură Bisericii făcând mari sacrificii personale și având nevoie disperată de dragostea și sprijinul semenilor lor sfinți.

Pentru cei dintre dumneavoastră care sunteți noi sau vă întoarceți la credință, probabil există încercări cu care vă confruntați. Aveți răbdare cu dumneavoastră. Misionarii v-au învățat doctrina esențială și v-au explicat legămintele și rânduielile împărăției, care sunt prezentate în scripturi și în Predicați Evanghelia Mea.

Primirea rânduielilor și a legămintelor și trăirea potrivit poruncilor sunt esențiale. Concentrați-vă asupra legămintelor necesare exaltării. Evanghelia face posibilă exaltarea, care necesită să facem și să ținem legăminte sacre cu Dumnezeu. Cu excepția botezului, confirmării și conferirii Preoției lui Melhisedec pentru bărbați, legămintele pe care le facem sunt efectuate în templu. Pentru cei morți, toate aceste rânduieli necesare salvării sunt înfăptuite doar în templu. De aceea, pregătirea dumneavoastră de a intra în templu ar trebui să fie un obiectiv imediat.

Uneori, veți simți că nu aveți suficiente cunoștințe. Cunoașterea Evangheliei este o mare binecuvântare obținută treptat, de-a lungul timpului, dar nu este o rânduială necesară salvării. Evanghelia nu este un test al cunoștințelor. Totuși, președintele Russell M. Nelson a promis: „Pe măsură ce studiați Cartea lui Mormon, rugându-vă, în fiecare zi, veți putea lua decizii mai bune – în fiecare zi… Pe măsură ce cugetați asupra a ceea ce studiați, ferestrele cerului se vor deschide și veți primi răspunsuri la întrebările dumneavoastră și îndrumare pentru propria viață”.

În plus, în fiecare an, programa de învățământ a Bisericii de la adunările de duminica acoperă, prin rotație, Vechiul Testament, Noul Testament, Cartea lui Mormon și Doctrină și legăminte. Cu timpul, veți deveni mai încrezători pe măsură ce vă veți aprofunda cunoașterea despre Evanghelie. Studiul constant din scripturi vă va binecuvânta și îmbogăți viața prin aprofundarea convertirii dumneavoastră la Evanghelia lui Isus Hristos.

Învățarea doctrinei pure a lui Isus Hristos durează toată viața, în ce privește atât înțelegerea doctrinei, cât și trăirea unei vieți asemănătoare celei a lui Hristos. Legămintele esențiale oferă un cadru pe care îl descriem drept calea legămintelor. Președintele Nelson ne-a învățat cu putere despre aceste principii. Toți membrii, în special cei noi și cei care se întorc, pot fi binecuvântați dacă studiază și adoptă mesajele sale profetice despre legăminte și cărarea legămintelor.

Dacă vă stabiliți obiectivul de a primi, fiind demni, fiecare legământ necesar pentru exaltare, veți fi pe cărarea care duce către împărăția celestială. Templul și rânduielile din templu ar trebui să fie preocuparea noastră principală. Majoritatea legămintelor sunt disponibile pentru fiecare persoană în parte. Unul dintre legăminte, căsătoria eternă, implică unirea eforturilor dumneavoastră cu un partener sau o parteneră. Obiectivul nostru trebuie să fie de a găsi acel partener etern sau acea parteneră eternă.

Totuși, nu vă descurajați dacă, în acest moment, căsătoria eternă nu este posibilă. Profeții ne-au învățat că nicio binecuvântare nu le va fi refuzată membrilor credincioși care țin poruncile. Un profet din Cartea lui Mormon, regele Beniamin, a spus acest lucru într-un mod frumos: „[cei] care țin poruncile lui Dumnezeu… sunt binecuvântați în toate lucrurile… și dacă ei [au] credință până la sfârșit… [pot] locui cu Dumnezeu într-o stare de fericire fără de sfârșit”.

Veți descoperi, dacă nu ați făcut-o deja, că membrii nu sunt perfecți. Doctrina revelată ne indică clar faptul că, în călătoria noastră pe acest pământ, vom face greșeli. Trăim într-o lume imperfectă și decăzută, nu celestială. Această viață este o perioadă de încercare în care avem constant ocazii de a ne pocăi și de a ne dovedi demni.

Cu toții ne simțim imperfecți când ne străduim să devenim ca Isus Hristos. Ispășirea Sa ne permite să ne pocăim zilnic atunci când greșim. Cum a spus Nefi, un alt profet din Cartea lui Mormon: „Trebuie să [înaintăm] cu fermitate în Hristos, având o strălucire perfectă a speranței și o iubire de Dumnezeu și de toți oamenii. Prin urmare, dacă [înaintăm ospătându-ne] din cuvântul lui Hristos și [îndurăm] până la sfârșit, iată, astfel a spus Tatăl: Voi veți avea viață veșnică”.

Pe măsură ce ne gândim la încercările din zilele noastre, trebuie să ne amintim că și Salvatorul a trăit în vremuri tulburi și violente în timpul slujirii Sale pe pământ. El nu S-a concentrat pe dificultățile politice ale vremii, ci pe desăvârșirea sfinților.

Să-L urmăm pe Salvator și doctrina și învățăturile Sale nu a fost niciodată ușor într-o lume în continuă agitație. Nu a fost ușor nici pentru Salvator, în lumea nestatornică din timpul vieții Sale muritoare, nu a fost ușor pentru conducătorii și membrii noștri din perioada de început și nu este ușor nici pentru noi. Din fericire, profeți în viață ne oferă îndrumarea de care avem nevoie anume în zilele noastre. Președintele Dallin H. Oaks va continua această moștenire spirituală puternică.

Depun mărturie că doctrina Bisericii lui Isus Hristos este eternă și adevărată. Îmi depun mărturia certă și sigură că Isus Hristos trăiește și că, datorită ispășirii Sale, noi putem fi una cu El. În numele sacru al lui Isus Hristos, amin.