Fesoasoaniga mo Tusitusiga Paia
Kenese 37–41


“Kenese 37–41,” Fesoasoaniga mo Mau: Feagaiga Tuai (2025)

Fesoasoaniga mo Mau

Kenese 37–41

Sa alofagia Iosefa e le Alii ma lona tamā, o Iakopo, ae sa inosia ma matau’a i ai ona uso. Na faatau atu Iosefa e ona uso ia Potifara i Aikupito. Sa i ai le Alii ia Iosefa i ona puapuaga. Sa manuia o ia i le fale o Potifara seia oo ina tuuaia sese o ia ma auina atu ai i le falepuipui. Sa manuia Iosefa i le falepuipui ma faamatalaina miti a le tautu uaina ma le fai meaai a Farao. Ona faamatala lea e Iosefa miti a Farao lava ia, lea na lapatai mai e uiga i se oge o le a oo mai. Na faia e Farao ia Iosefa ma pule i Aikupito, ma na faia e Iosefa se fuafuaga e teu ai meaai e sauniuni ai mo le oge.

O Punaoa

Manatua: O le sii maia o se punavai e le‘i lolomiina e Le Ekalesia a Iesu Keriso o le Au Paia o Aso e Gata Ai e le faapea ai o le tusiga po o lona tusitala ua faamaonia e le Ekalesia pe o se sui o le tofiga aloaia o le Ekalesia.

Talafaasolopito ma le Talaaga

Kenese 37–45

Na faapefea ona tutusa Iosefa ma Iesu Keriso?

E tele vaega o le olaga o Iosefa e mafai ona faamanatu mai ai ia i tatou ia Iesu Keriso. O nisi nei o faataitaiga:

O fuaitau e uiga ia Iosefa

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:3

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

O i laua o ni atalii pele.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 3:17; Mose 4:2

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:4

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa teena i laua e nisi o fanau a o laua tamā.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Isaia 53:3; Ioane 1:11

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:18

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa tutufaatasi tagata taupulepule leaga e faasaga ia i laua.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 26:3–4

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:23

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa aveesea o laua lavalava.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 27:28

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:26

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa faalataina i laua e alii e igoa ia Iuta (O “Iuta” o le uiga Eleni o le igoa Eperu o Iuta).

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 27:3

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:28

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa faatauina atu i laua mo le tau o se pologa i o laua aso—o Iosefa mo le 20 tupe siliva ae o Keriso mo le 30.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 27:3

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 37:29

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa su’e e le uso matua o Iosefa o ia i se lua gaogao; sa su’e e le Aposetolo sinia a Keriso o ia i se tuugamau gaogao.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Ioane 20:3–6

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 39:10

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa laua faatoilaloina faaosoosoga tetele.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Eperu 4:15; Mataupu Faavae ma Feagaiga 20:22

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 39:12–18

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa tuua’ia sese i laua i le amioleaga.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 26:59

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 40:8; 41:16

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Na laua ave atu i le Atua le viiga mo mea lelei sa la faia.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Ioane 8:28–29

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 42:8; 45:3–5

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa le’i iloa i laua e i latou sa tatau ona iloaina i laua.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Ioane 6:42

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 45:1–5

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Na faaali atu e Iosefa o ia lava i ona uso ina ua latou o mai mo le taimi lona lua. O le a faaali mai e Iesu Keriso o Ia lava i le lalolagi i Lona Afio Mai Faalua.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mataio 24:30–31; Mataupu Faavae ma Feagaiga 45:51–53

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 45:3–5

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

Sa laua faamagaloina ma le loto i ai i latou o e na salamo.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Mosaea 26:30

O fuaitau e uiga ia Iosefa

Kenese 42:35; 45:7

O mea e tutusa ai Iosefa ma Iesu Keriso

O i laua o faaola i o la tagata ma tuuina atu ia i latou areto faaola.

O fuaitau e uiga ia Iesu Keriso

Ioane 4:42; 6:35, 51; Alema 5:34

Kenese 37:3

O le a le ofu talaloa na tuuina atu ia Iosefa?

O le upu Eperu ua faaliliuina o le “ofu talaloa” i le Lomiga a King James o le Tusi Paia e mafai foi ona faasino i se “ofusa,” po o le “ofu tele.” Ua fautua mai tagata atamamai e faapea o le fuaitau “ofu talaloa felanulanuai” e ono faamatala ai se ofu suilima e oo atu i alofilima ma vae. Atonu na maua e Iosefa lenei ofu talaloa e faatusa i lana matafaioi o le atalii ulumatua o Iakopo. O le ofu o Iosefa, faatasi ai ma ana miti ma le alofagia e lona tama, na saofagā i le lotoleaga o ona uso ia te ia.

Kenese 37:3, 23

O le a le mea ua aoao mai e le Tusi a Mamona e uiga i le ofu talaloa o Iosefa?

I le Tusi a Mamona, ua tuuina mai ai e Kapeteni Moronae ni faamatalaga faaopoopo e uiga i le ofu talaloa o Iosefa lea e le o tusi faamaumauina i le Tusi Paia. Sa ia faamatala mai na sasaeina e uso o Iosefa lona ofu talaloa i ni fasi ie ma e tasi le fasi ie na faasaoina. Na valoia mulimuli ane e le tamā o Iosefa o Iakopo e faapea, o le vaega na totoe o le ofu talaloa o Iosefa, o se faatusa o se vaega o totoe o le fanau a Iosefa o ē o le a faasaoina e le Atua. O sa Nifaē ma sa Lamanā i le Tusi a Mamona o se “vaega o totoe o le fanau a Iosefa.” Na folafola mai e le Alii o fanau a Iosefa “o le a le fano lava … ao tu pea le lalolagi.”

O uso o Iosefa ua aveina lona ofu talaloa

Atatusi o uso o Iosefa ua aveina lona ofu talaloa, saunia e Sam Lawlor

Kenese 37:34

Aisea na saeia ai e Iakopo lona ofu ae ofu i le ie talatala?

O tagata i le Feagaiga Tuai e masani ona faia ni faatinoga masani po o ni faailoga e faailoa ai le faavauvau. Sa saeia e Iakopo lona ofu talaloa ma ofu i le ie talatala ina ua ia talitonu ua oti Iosefa. O le ie talatala o se ie pa’aā na faia i fulufulu ’oti po o kamela lea sa ofuina i taimi o le faanoanoa po o le salamo. O le ofuina o le ie talatala sa masani ona o faatasi ma le saeia o lavalava o se tagata.

Kenese 38:6–30

O le ā se mea ua tatou malamalama i ai e uiga i le mea na tupu i le va o Iuta ma Tamara?

Sa mulimuli tagata Isaraelu anamua i se tu masani o le faaipoipoga lea na lauiloa o le “faaipoipoga i le uso o le tane ua maliu.” O le Levir o le faa-Latina mo le “uso o le tane.” E tusa ai ma lenei tulafono faaleatunuu, o se fafine ua oti lana tane e leai se fanau, sa agavaa e faaipoipo atu i le uso o lana tane e sosoo ai po o se tauaiga tama e sili ona vavalalata o loo soifua. O fanau e fananau mai i nei faaipoipoga i uso o tane ua maliliu o le a tausia e fai ma sui o le tane ua maliu a le fafine ma sa ta’ua o lana fanau, ae le o se fanau a lona uso o loo soifua. O faaipoipoga i uso o tane ua maliliu e faamautuina ai le lagolago manaomia mo le fafine ua oti lana tane ma se tofi i totonu o le aiga.

Ina ua maliliu tane muamua e toalua a Tamara—o atalii matutua o Iuta—, sa folafola atu e Iuta ia te ia o le a fai lona atalii lona tolu, o Sila, ma ana tane pe a matua o ia. Ina ua lē tausia e Iuta lenei folafolaga, sa faia e Tamara le taufaasese ina ia maua ai se tamaitiiti ia Iuta. O aganuu o le faaipoipo i le uso o le tane ua maliu na semanu e mafai ai e Iuta lava ia ona faaipoipo ia Tamara pe afai e le mafai ona faaipoipo o ia i se tasi o ona atalii.

E foliga mai na iloa e Tamara e ono iai ni taunuuga ogaoga o ana gaoioiga. Ina ua faatonuina e Iuta ia susunuina Tamara ina ua ia iloa ua maitaga o ia, sa faaaoga e Tamara le faamaufaailoga, asoa, ma le tootoo na tuuina atu e Iuta ia te ia e fai ma faamaoniga o ia o le tamā. Na tautino e Iuta lana agasala ma folafola atu, “Ua sili ona tonu lana amio i la’u.” Na faasaoina le ola o Tamara ma sa ia fanauina se masaga tama. E ala mai i lana tama tama o Faresa, o le a avea ai Tamara ma se tuaa o Iesu Keriso.

Kenese 41:1

O le a le umi na i ai Iosefa i le falepuipui?

Sa i ai Iosefa i le falepuipui mo le lua tausaga ina ua uma ona ia faamatala miti a le tautu uaina ma le fai meaai sili. Sa faatau atu o ia e fai ma pologa ina ua tusa ma le 17 ona tausaga, ma sa 30 ona tausaga ina ua tofia o ia e Farao e avea ma pule lua i Aikupito. O le aofaiga faatasi, na ia faaaluina le tusa ma le 13 tausaga i le fale o Potifara ma i le falepuipui. E lē o ta’ua i le talafaamaumau le umi na auauna ai Iosefa iā Potifara a o le’i faafalepuipuiina o ia, ae o le mea moni e faapea, sa galue o ia agai i luga ma avea ma pule o le falepuipui, ua faaalia se taimi a o le’i faatasi atu le tautu uaina ma le fai meaai. Atonu na iai Iosefa i le falepuipui mo le tolu tausaga pe sili atu.

o se ata tusi o Iosefa o Aikupito i le falepuipui

Iosefa o Aikupito i le Falepuipui, saunia e Jeff Ward

Kenese 41:2–5

O a ia povi ma saito?

O lekine o se isi upu mo “povi,” ma o le fuaitau “o ’au saito” e faaaoga e faatusa i le tele o ituaiga saito, e pei o sana ma karite.

Kenese 41:45

O le a le uiga o le igoa faa-Aikupito o Iosefa?

E le o manino le uiga faa-Aikupito o le igoa Sapena-paenea. O nisi o fautuaga mo le uiga e aofia ai “o ia o lē e faaali mai mea o loo natia” po o le “e fetalai mai le Atua ma soifua.”

Aoao Atili

Iosefa o se faatusa o Keriso

O le faamaoni o Iosefa i le lotolotoi o tofotofoga

O le tulafono o le ola mama

  • Autu ma Fesili, “Ola Mama,” Gospel Library

O le valoaga a Iosefa e uiga i le oge ma le mau

Ala o Faasalalauga

Ata

Ua filifili uso o Iosefa e faatau atu o ia i le au faatauoloa Aikupito

Ata o Iosefa na faatauina atu i Aikupito na saunia e William Brassey Hole (1846–1917) William Brassey Hole / Private Collection / © Look and Learn / Bridgeman Images

O uso o Iosefa o loo faatau atu o ia i le au faatauoloa Aikupito

Ua Faatau Atu Iosefa e Ona Uso, saunia e Ted Henninger.

o tamaitai e toalima i ofu talaloa, e faatusa ia Maria, Ruta, Patesepa, Raava, ma Tamara

Tamaitai i le Laina a Keriso, saunia e Sallie Clinton Poet

O Iosefa o loo faamatalaina miti a le tautu uaina ma le fai meaai

Iosefa ma le Tautu Uaina ma le Fai Meaai (Ua Faamatala e Iosefa Miti a Auauna a Farao), saunia e Del Parson

O Iosefa o loo faamatalaina miti a le tautu uaina ma le fai meaai

Iosefa o loo Faamatalaina Miti a le Tautu Uaina ma le Fai Meaai, saunia e François Gérard

O Iosefa o loo faamatalaina le miti a Farao

Iosefa, le Faamatala Miti, saunia e Kristi Kirisberg Harmon

Faamatalaga

  1. Tagai Paul Y. Hoskisson, “The Plan of Salvation in the First Six Books of the Old Testament,” in The Gospel of Jesus Christ in the Old Testament, ed. D. Kelly Ogden and others (2009), 55.

  2. O le luasefulu tupe siliva o le tau lea na faamaoti mai i le tulafono a Mose mo se pologa e i le va o le 5 ma le 20 tausaga (tagai Levitiko 27:5). E masani lava, o le tau mo se pologa e 30 tupe siliva (tagai Esoto 21:32).

  3. Tremper Longman III and Mark L. Strauss, The Baker Expository Dictionary of Biblical Words (2023), entry 3801, page 972.

  4. Tagai Carol Frogley Ellertson, “The Sanctifying Power of True Ritual Worship,” in The Gospel of Jesus Christ in the Old Testament, ed. Ogden and others, 103. Na ta’ua e Susan Easton Black, “O le fautuaga e faapea, o le ofutele e tele lanu e sau mai le faaliliuga faa-Eleni o le Kenese” (400 Questions and Answers About the Old Testament [2013], 57).

  5. E ui lava o Reupena o le atalii ulumatua o Iakopo, ae na aveesea lona tofi o le ulumatua ona o le agasala (tagai Kenese 49:3–4). “O le tofi o le ulumatua o Reupena na alu ia Iosefa ma ona atalii, ona o Iosefa o le atalii ulumatua o le avā lona lua a Iakopo, o Rasela” (O le Taiala i Tusitusiga Paia, “Reupena,” Gospel Library).

  6. Tagai i le Kenese 37:11.

  7. Tagai i le Alema 46:23–24.

  8. Alema 46:23; 3 Nifae 10:17; tagai foi Iakopo 2:25; 3 Nifae 15:12.

  9. 2 Nifae 25:21; tagai foi 2 Nifae 3:16.

  10. Tagai Richard Neitzel Holzapfel and others, Jehovah and the World of the Old Testament: An Illustrated Reference for Latter-day Saints (2009), 245; Longman and Strauss, The Baker Expository Dictionary, “Sackcloth,” 699.

  11. Tagai Bible Dictionary, “Levirate Marriage.”

  12. Camille Fronk Olson, “The Matriarchs: Administrators of God’s Covenantal Blessings,” i le From Creation to Sinai: The Old Testament through the Lens of the Restoration, ed. Daniel L. Belnap and Aaron P. Schade (2021), 413.

  13. Tagai i le Teuteronome 25:5–6.

  14. Tagai Olson, “The Matriarchs,” 412–13.

  15. Tagai Olson, “The Matriarchs,” 413.

  16. E ui o faamoemoega o Tamara ia maua sana fanau mai ia Iuta, o lē na i ai lona tiutetauave mo ia, atonu na lelei, ae sa sese auala taufaaoleole ma le ola lē mamā na sosoo ane ai.

  17. Kenese 38:26. O lenei tala ua tuuina mai ai se eseesega i le va o le ola lē mamā a Iuta ma le amiotonu a Iosefa i le teenaina o faatosinaga a le avā a Potifara o loo tusi faamaumauina i le Kenese 39.

  18. Tagai i le Mataio 1:3.

  19. Tagai i le Kenese 41:1.

  20. Tagai i le Kenese 37:2; tagai foi Kenese 41:46.

  21. Tagai Bible Dictionary, “Kine,” “Corn.”

  22. Bible Dictionary, “Zaphnath-paaneah.”

  23. Earl D. Radmacher and others, eds., NKJV Study Bible, 3rd ed. (2018), 70, faamatalaga i le Kenese 41:45.