Te mau ’api nō pātifita
’Ua tono ’oia ia māua i Tahaa nō te tāvini i tāna mau tamari’i
Nō te pāroita nō Montpellier i roto i te titi nō Toulouse, i Farāni, ’o Elder ’e te tuahine Baehrel, ’e tē tāvini nei ’ei misiōnare ta’ata fa’aipoipo i Tahiti. ’Ua fa’a’ite mai rāua i te mau ’ohipa fa’aitoito mau ’e te fa’auru mau i tupu i roto i te ’āua, e hi’ora’a teie nō taua mau ’ohipa ta’a ’ē ra.
E ’ohipa fa’ahiahia tei tupu i roto i tā mātou ’ohipa tauturura’a i te ao nei.
’Ua fa’ati’a mai te taea’e Eric Graffe, ’o tē tauturu nei ia māua, nō ni’a i te hō’ē fifi pape i ni’a i te motu nō Taha’a. ’Oi’oi roa mātou i te fa’aaura’a i te paraparaura’a video ’e Patricia Amaru vahine, te tāvana nō Taha’a.
’Ua māere roa māua i te ha’amatara’a ’oia nā roto i te hō’ē pure. I muri iho, ani atu ra māua e aha te mau hina’aro rū nō rātou. Ma te roimata, fā’i mai nei ’oia ē : « ’O ’ōrua paha te pāhonora’a i tā’u mau pure, inaha inanahi ra ’ua tupu te tahi fifi rū. ’E ’aita tā’u e rāve’a. »
Fa’ati’a mai nei ’oia ē, ’ua pē roa te mau tuiō pape inu, ’e e mea fifi i teienei ’ia fa’atae i te pape i te hō’ē tuha’a rahi o te motu.
Reva atu ra mātou i te Taha’a nō te hi’o i te reira. Nō te mea ho’i, ’o te pape te hō’ē o te mau ’ōpuara’a tauturura’a i te ao nei mātāmua roa, ’ua fa’aoti mātou e fa’aineine i te pu’e parau nō te fa’atae atu i te ’Episekōpo Fa’atere rahi. ’Ia manuia teie ’ōpuara’a, e ha’amaita’ihia ïa hau i te 2 000 ta’ata.
I te otira’a mātou i te hi’ohi’ora’a i terā vāhi patuhia, tātarahapa mai nei Amaru vahine nō te mea e rurura’a tāna e haere atu, « nō te hō’ē taure’are’a nō tā ’outou ’ēkālesia tē haere ra i te misiōni. »
’E ’oia mau, e rurura’a teie e ’īriti ai teie misiōnare i tōna pi’ira’a misiōni. Ui atu ra mātou, e fēti’i ānei nōna. Pāhono mai nei « ’Aita ! ». « E haere ra vau ’ia tītau-manihini-hia vau. »
« Nā reira ïa, hina’aro ato’a ïa māua e haere nā muri ia ’oe ! »
I te tāpaera’a mātou, e ’āma’a tā mātou i ’ite tei ’ī i te here nō teie misiōnare ’āpī tei mo’e te metua vahine i te matahiti nā mua atu. ’E hau roa atu, ’o ’oia te misiōnare mātāmua nō teie ’āma’a… ’a 40 matahiti i teienei !
’Ua ani te peresideni ’āma’a i te tāvana ’e tāna tāne fa’aipoipo ’ia parau i te tahi parau. To’opiti tei hōro’a i te parau fa’aitoito metua, ma te fa’aitoito iāna ’ia ha’apa’o i te ture ’e ’ia fa’atura i te ta’ata, ’ia vai ha’eha’a noa, ’e ’ia ho’i mai i muri iho, ’eiaha e fa’aea roa atu i’ō (misiōni nō Roto Miti).
Hou mātou ’a haere ai, ’ua parauhia mai ē i reira ato’a teie nā hoa fa’aipoipo i te tomora’ahia te fare purera’a, e mea piri mau rāua i te huira’atira o tō rāua ’oire. Hau atu, i roto i terā taime hitu ’āva’e patura’a, ’ua fa’ari’i rāua i te ’āma’a tā’āto’a i tō rāua fare (e ’ere te fare a te ’oire, tō rāua iho fare) nō te mau purera’a i te sābati !
E ’ā’au ’ī i te here ’e te māuruuru nō taua huru ta’ata rima here ’e te ha’eha’a māua i te fa’aru’era’a ia rāua.
’Aita e fē’a’ara’a, tē fa’a’ite nei māua ē tē hi’o marū nei tō tātou Metua i te ao ra i tāna mau tamari’i, ’e ’ua tono ’oia ia māua i Taha’a nō te tāvini ia rātou ; ’e ’o te ’Ēkālesia te rāve’a te reira e ravehia ai.