2025
E ’ohipa i tupu i te taime nō te hīmene ’ōro’a
Māti 2025


Te mau ’api nō pātifita

E ’ohipa i tupu i te taime nō te hīmene ’ōro’a

Te rahira’a o te mau hepetoma, e haere au i te purera’a ’ōro’a o tā mātou pāroita nō te rave i te ’ōro’a ’e nō te fa’a’āpī i tā’u mau fafaura’a nō te bāpetizora’a ’e nō te fa’ari’i i te fa’a’orera’a o tā’u mau hara. Pinepine au i te ’ite ē, e mea ’ōhie ’ia fa’ariro i teie ’ōro’a mo’a ’ei terera’a ’ohipa mātaro, e ’ohipa e haere noa ’aita e māna’ona’ora’a pāpū. Noa atu rā, i te tahi mau taime ri’i, e ha’amaita’i te Fatu iā’u i te ’ohipa pae vārua rahi ’o tē vai noa i roto iā’u.

’Ua tupu te hō’ē ’ohipa mai te reira i roto i te ’āmuira’a pāroita o te pāroita Park Ridge 1 nō te titi nō Australia Beenleigh. I taua taime ra, e tauturu pāpa’i parau nō te titi vau, nā’u te hōpoi’a e tāpa’opa’o i te mau parau nō te ’ā’amu o te titi. I tae mai au i te purera’a mai tā’u buka pāpa’i, ineine nō te rave i tā’u fa’auera’a ’ohipa, e mana’o fa’a’āpīhia rā nō te fā ’e te fa’aitoito tei noa’a mai.

I te hīmenera’a te ’āmuira’a i te hīmene 191, « Behold the Great Redeemer Die [Pohe atu te Fa’aora] », ’ua tae mātou i te mau parau :

« E te Metua, e rave ’ē na i teie ’āu’a.

Mai te mea rā ’o tō hina’aro, e inu pauroa ïa vau,

’Ua rave au i te ’ohipa tā ’oe i hōro’a mai,

’Ua rave au i te ’ohipa tā ’oe i hōro’a mai,

E fa’ari’i na i tō’u vārua ia ’oe na. »

Puta ihora teie mau parau i tō’u ’ā’au.

Fāriu a’era tō’u mana’o i ni’a i te mau fifi tā māua tā’u vahine i fa’aruru i te roara’a o te mau matahiti. Tau ’ahuru matahiti i ma’iri, ’ua fifi roa tōna ea i muri mai i te fātatara’a i te pohe, ē ’ua fa’aruru maoro i te mau fifi pae tino ē mau roa a’era i roto i te pārahira’a tūra’i i te hope’a. Te ’ahuru matahiti i ma’iri, nā’u i aupuru iāna i te mau taime ato’a, nō te tauturu i te rātere nā roto i teie mau fifi ’a fa’aruru ato’a ai i tō’u iho mau fifi pae ea. Māua to’opiti tei teimaha i te mau fifi e rave rahi, mai te ’ā’au māuiui i te ’itera’a i te tahi o tā māua mau tamari’i ’e mau mo’otua i te fa’aāteara’a i te ’evanelia. I te tahi taime, e mea huru ’ī roa tā’u « .

Tei puta mai i roto iā’u, ’o te mea ïa e ’ohipa tā tātou pā’āto’a e rave i roto i teie orara’a. Tātou tāta’itahi tei hōro’ahia te hō’ē ’āu’a ’ia inu. I ni’a ānei i tō tātou ti’ara’a metua tāne, metua vahine, tamari’i, ’aore rā i roto i tā tātou ’ohipa, te ha’api’ira’a, te mau pi’ira’a ’aore rā te mau hōpoi’a ’utuāfare, e fa’aruru tātou pā’āto’a i te mau fifi e tāmata i tā tātou fa’aotira’a. I te tahi mau taime, mai te huru ē e’ita roa atu e haere e inu i terā ’āu’a.

’Ua feruri au ia rātou tei fa’aruru paha i te mau fifi pae tino, te ’erera’a ’ohipa, te fifi i te ha’api’ira’a, te ma’i fa’atītī ’aore rā te hōpoi’a teimaha e aupuru i te hō’ē fēti’i ruhiruhiā ’e tei ma’ihia ’aore rā e huma. Noa atu te pa’ari o teie mau fifi, e tuha’a ïa nō te ’ohipa tā te Fatu i hōro’a ia tātou. E mau rāve’a te reira nō te fa’a’ite i tō tātou here iāna ’e ia rātou ’ati a’e ia tātou.

I taua taime ra, ’ua ui au iā’u i te hō’ē uira’a fa’aaraara : « ’Ua ineine ānei au nō te ‘inu pauroa’ i te reira ? »

Puta mai nei te hi’ora’a o te Fa’aora i roto i te ferurira’a. I te ’ō nō Getesemane, ’ua tāfifi ato’a ’oia i raro a’e i te teimaha o tāna ’āu’a, i te tāparura’a : « E ta’u metua ē, i ti’a ra, e hōpoi ’ē atu i teie nei ’āu’a. » ’E noa atu rā, ma te auraro hope, ’ua nā ’ō fa’ahou atu : « ’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u. »

I hōro’a mai teie fa’aotira’a i te itoito ’āpī nō te haere ti’a atu i mua ma te fa’aro’o. I feruri au i te mahana, maita’i ē e ti’a atu vau i mua i te Fatu ma te fa’aro’o i te mau parau : « ’Ua ti’a roa, e teie nei tāvini maita’i ’e te ha’avare ’ore. » ’Ia tae au i terā mahana, ’ua ’ite au ē, tītau-roa-hia iā’u ’ia inu i te ’āu’a tā te Fatu i hōro’a mai iā’u, noa atu te maramara o te reira.

’Ua ha’api’i mai te hi’ora’a o te Fa’aora ē, e ’ere te fā o te mau fifi tā tātou e fa’aruru nei te ha’afatira’a ia tātou, nō te ha’amaita’i rā ia tātou. I māramarama ai au ē, e ’ere te « ’āu’a » tā te Fatu e hōro’a nei ia tātou i te tāmatara’a fa’aro’o noa, e tītaura’a manihini ato’a rā ’ia tūru’i hope atu ā i ni’a i te Tāra’ehara ’e ’ia ti’aturi i tāna hi’ora’a mure ’ore. Mai ia Ioba nō te Faufa’a Tahito, ’ua noa’a mai tō’u itoito i roto i te ’ite ē, ’ua ’ite te Atua i tei tītauhia nō te ha’amaita’i iā’u, i te taime ato’a ’aita roa atu vau i ’ite. ’E noa atu ē, e au ē, pinepine tā’u mau hōpoi’a i te mea teimaha, e nehenehe au e parau ma te taiā ’ore ē ’aore re’a ’ia fa’aauhia i te mamae tā te Fa’aora i mamae nō tātou.

’Ua fa’ahōhonu atu ā teie mau ’ohipa i tō’u here i ta’u vahine, ’e ’ua ha’apūai i tā’u fa’aotira’a ’ia riro ’ei hi’ora’a maita’i a’e nō tā’u mau tamari’i. ’Ua ha’api’i ato’a mai te reira ’ia hi’o i te ’ōro’a ma te mata ’āpī, i tō’u ferurira’a i te tino fati ’e te toto o te Fa’aora, ’e ’ua ha’amana’o ē ’aua’a a’e te fāito maita’i roa ’oia i te ha’apa’ora’a, i ti’a ai iā’u ’ia fa’a’oroma’i i tō’u iho mau fifi. ’Ua tahe tō’u roimata, i te mau pō mo’emo’e iho ā rā, i taua mau taime rā, ’ua auraro ato’a atu vau ma te parau, noa atu tō’u māuiui : « ’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u. »

I te fāito 76 matahiti, ’ua oti tā’u ono ’ahuru ’e ’ahuru. ’Aita vau i ’ite e fea atu ā matahiti nō’u, maita’i rā ē e ha’apa’o maita’i noa vau ē tae roa i te hope’a. Noa atu ā te « ’āu’a » tā te Fatu i fa’aherehere nō’u, ’ua ineine au ’ia inu i te reira, ma te ’ite ē, ’ua oti te ’āu’a maramara roa a’e i te inuhia e te Fa’aora nō tātou pā’āto’a. Maoti ’oia, e’ita tātou e rave ’ōtahi i te reira.