« Te rirora’a ’ei melo i roto i te fa’anahora’a a te Atua ’e i roto i te hiero, » Liahona, Māti 2025.
Te rirora’a ’ei melo i roto i te fa’anahora’a a te Atua ’e i roto i te hiero
E toru parau tumu e fa’aha’amana’o mai nei ia tātou pā’āto’a ē e nehenehe tātou pā’āto’a e fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a tā te Atua e pūpū mai nā tāna mau tamari’i.
Hōho’a nō te hiero nō Barranquilla Toromepia nā Leslie Nilsson
’Ua pārahi au i roto i te tahi pupu nō te mau melo o te ’Ēkālesia. ’Aita mātou i fārerei a’enei te tahi i te tahi nā mua a’enei, hō’ē rā mea e ’āmui ra ia mātou pā’āto’a, ’oia ho’i : e mau melo ’ōtahi noa mātou.
I teienei, tē hina’aro nei au e ho’i fa’ahou i muri. I roto i te ’evanelia ’a Iesu Mesia, ’aita tātou i fa’ata’ahia ia au te mau tīteti. Tō tātou ihota’ata mau, ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson, ’oia ho’i ’ua riro tātou ’ei « mau tamari’i vārua mau nā te Atua. » ’Ua ta’a iā’u ē nō te mea e hina’arohia ia tātou i tē pi’i i te tahi mau melo o te ’Ēkālesia ’ei mau melo ’ōtahi. E rave rahi tumu pāpū nō te reira. I te tahi rā mau taime, i roto i teie huru tupura’a, e nehenehe te reira e fa’atupu i roto i te mana’o o te mau melo e mau ta’ata ’e’ē rātou. E nehenehe ato’a te reira e ha’afifi ia rātou ’ia ’ite ē tei roto ato’a rātou i te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua.
Tē ta’a ra ia ’outou, tē paraparau ra tātou nō te hiero—’e ’ua mana’o te tahi mau ta’ata i roto i te pupu ē nō tō rātou ’ōtahi-ra’a e’ita rātou e fa’ari’i i te ’īra’a o te mau ha’amaita’ira’a o te hiero. ’Ua ta’a iā’u ; mai te mea ’aita ’outou e fa’aipoipohia i roto i te tahi ’Ēkālesia tei ha’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare, e mea fifi roa ’ia hi’o nāhea ’outou i te fa’aō atu i roto. ’Ua ’ite ato’a rā vau ē e’ita te Fatu e ha’avā e mea ti’amā ānei te tahi ta’ata nō te fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia mai te au i te mau huru nō rāpae ’e ’aore rā te mau tīteti. E « hi’o [’oia] i te ’ā’au » (1 Samuela 16:7) ’e e hōro’a ’oia i tāna mau ha’amaita’ira’a i te feiā ato’a e mā’iti i te pe’e iāna. Tē ti’aturi nei au i te reira ma tō’u ’ā’au ato’a. Nō te ha’amana’o noa i te reira, teie e toru parau tumu nō te tauturu i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei ’o tē vai ’ōtahi nei ’ia ’ite ē tei roto rātou i te fa’anahora’a a te Atua ’e i te hiero.
1. ’Ua ’ōpua te Atua i tāna fa’anahora’a nō tāna mau tamari’i tāta’itahi.
Nō te mea e tītauhia te fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore o te fa’aipoipora’a nō te fa’ateiteira’a, e au ra ē ’aita te fa’anahora’a a te Atua i ravehia nō te feiā ’ōtahi (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 131:1–3). Terā rā ’ua ha’api’i ’o Elder Patrick Kearon : « Te fa’anahora’a nehenehe a tō tātou Metua, ’oia ho’i tāna fa’anahora’a ‘fa’ahiahia’, ’ua fa’ata’ahia īa nō te fa’aho’i ia ’outou i te fare, ’eiaha rā nō te tāpe’a ia ’outou i rāpae. ’Aita e ta’ata i patu i te hō’ē pāruru purūmu ’e i tu’uhia i reira nō te fa’aho’i ’e nō te ti’avaru ia ’outou. Inaha ho’i, e mea ta’a ’ē roa te reira. Tē tāpapa tu’utu’u ’ore nei te Atua ia ’outou. ’Ua ‘hina’aro ’oia ’ia mā’iti tāna mau tamari’i ato’a ’ia ho’i i pīha’i iho iāna,’ e tē fa’a’ohipa nei ’oia i te mau rāve’a ato’a nō te fa’aho’i mai ia ’outou. »
’Aita te Atua e ’ōpua nei e ti’avaru i te feiā ’ōtahi ’ia fāna’o i te mau ha’amaita’ira’a tāna e hōro’a mai nei. ’Ua ha’api’i te peresideni M. Russell Ballard (1928–2023), Mono peresideni nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’Āpōsetolo, « Tē ha’apāpū nei te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei ē, te feiā ato’a e ha’apa’o i te mau fafaura’a o te ’evanelia e fana’o īa rātou i te fa’ateiteira’a. » E faufa’a rahi tō te vārua ta’ata tāta’itahi i mua i te aro o te Metua i te ao ra—nō reira ’ua tono mai ’oia i tāna Tamaiti Fānau Tahi ’ia pohe ’e ’ia fa’aora ia tātou pā’āto’a i te hara ’ia noa’a ia tātou te hōro’a nō te ora mure ’ore (hi’o Ioane 3:16–17 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10–12).
Mai te mea e mea ta’a ’ē te orara’a tei mana’ohia, e nehenehe tātou e uiui i tā tātou ’ōpuara’a i roto i te fa’anahora’a a te Atua. Noa atu rā i te reira, ’aita roa atu tāna fa’anahora’a i ha’apāpū mai e hō’ē ā huru tō tātou orara’a. ’Aita tātou i ’ite e aha te mau ’oa’oa, te mau ’ino’ino, te mau manuiara’a ’e ’aore rā te mau māuiui ’oto tā tātou e fārerei. ’Ua parau te peresideni Dallin H. Oaks, Tauturu Mātāmua i roto i te Peresidenira’a Mātāmua ē : « Nō te rahi o te mau mea ’aita tātou i ’ite, nō reira, hō’ē noa iho rāve’a pāpū tā tātou maori rā, te ti’aturira’a i te Fatu ’e i tōna aroha i tāna mau tamari’i. »
E’ita paha tātou e ’ite nō te aha tō tātou ’ē’a e riro ai mai teie te huru i teienei. Terā rā, e nehenehe te ti’aturira’a i te Atua ’e i tōna aroha e hōpoi mai i te māramarama i ni’a i te huru o tāna fa’anahora’a nō tāna mau tamari’i ato’a—’oia ato’a nō ’outou.
Hoho’a i roto i te Pū Fa’ari’ira’a Rātere nō te Hiero nō Roma ’Ītālia nā Massimo Criscione
2. E hōro’a te hiero i te mau ha’amaita’ira’a nō te ta’ata tāta’itahi.
E mana’o paha tātou ē te ta’atira’a nō te hō’ē noa tāne ’e te vahine fa’aipoipo. Hau atu rā i te hō’ēra’a i te mau ta’ata fa’aipoipo ’e te Fatu, e āmuitahi te mau tā’atira’a i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu. Nā roto i te mau tā’atira’a, e nehenehe te mau tamari’i ato’a a te Atua e fāna’o i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore mai te mea e ha’apa’o rātou i tā rātou mau fafaura’a.
E ha’amana te mana nō te tā’atira’a i te mau ’ōro’a ato’a o te autahu’ara’a i te ra’i ’e i ni’a i te fenua. ’Ua ha’api’i o Elder D. Todd Christofferson nō te Pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’Āpōsetolo : « Tē ’ite ra tātou i ’ō nei i te hanahana ’e te mo’a o te mana nō te tā’ati—nā roto ho’i i te reira, e roa’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua te fa’aorara’a o te ta’ata hō’ē ’e te fa’ateiteira’a o te ’utuāfare, i te mau vāhi ato’a ’e i te mau taime ato’a a ora ai rātou i ni’a i te fenua nei. ’Aore e ha’api’ira’a fa’aro’o ’e ’aore rā mau ’ite hōhonu ’e ’aore rā e mana ’ē atu e nehenehe e faito i teie huru rāve’a rahi. Teie mana nō te tā’ati e fa’a’itera’a ti’a mau īa nō te parau ti’a, te aumihi, ’e te aroha o te Atua. » Nō te rahi o te mau ha’amaita’ira’a tā te Fatu e pūpū mai nei ē e roa’a te reira ia rātou ato’a tei rave ’e tei ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e o ’ōia.
E nehenehe tātou e māramarama maita’i atu e nāhea te fa’anahora’a a te Atua e riro ai ’ei mea faufa’a roa ’ia ha’amori ana’e tātou i roto i te fare o te Fatu. I roto i te hiero, ’ua ha’api’i te peresideni Nelson, e « tauturu te reira ia ’outou, ’ia feruri tiretiera ’e ’ia fa’ari’i i te tahi ’ōrama ’o vai mau ’outou, e ia riro mai ’outou mai ia vai, ’e i te huru o te orara’a tā ’outou e fa’ari’i e a muri noa atu. » ’Ua fa’ata’a ato’a mai ’oia ē e hōro’a mai te ha’amorira’a i roto i te hiero ia tātou i te pārurura’a, te tahi ’itera’a pāpū pūai atu ā, te tāmāhanahanara’a, te heheura’a a te ta’ata hō’ē, te ’ite ’e te mana rahi atu ā, ’e te hō’ē hāro’aro’ara’a rahi atu nō te fa’anahora’a a te Atua.
Noa atu ē ’ua fa’aipoipohia ’e ’aore rā ’ua ’ōtahi noa tātou, tē mau nei te hiero i tō tātou iho mau ha’amaita’ira’a pae vārua nō tātou pā’āto’a—e vahi te reira tei ha’apūai ’e tei hōro’a i te mana i te feiā ato’a e hina’aro e ha’afātata i te Atua. Nō te tahi atu ā, ’a hi’o i te fa’a’atira’a « Ha’apūaihia e te ha’amorira’a hiero. »
3. I roto i te hiero, e nehenehe tātou e fa’ahōhonu i tō tātou aura’a ’e ’o Iesu Mesia.
I roto i te hiero, te ha’atumura’a hō’ē roa ’o Iesu Mesia īa. ’O ’oia te pū nō te fa’anahora’a a te Atua ’e ’o te tumu tātou pā’āto’a e nehenehe ai e fa’ari’i i te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson : « Te fare o te Fatu o te fare īa nō te ha’api’ira’a. I reira te Fatu e ha’api’i ai nā roto i tāna iho ravera’a. I reira te ’ōro’a tāta’itahi e ha’api’i ai i ni’a i te Fa’aora. I reira tātou e ha’api’i ai ’ia tātara i te pāruru ’e ’ia paraparau mā te pāpū i te ra’i. I reira tātou e ha’api’i i te a’o i te ’ēnemi ’e ’ia fāna’o i te mana autahu’ara’a o te Fatu nō te ha’apūai ia tātou ’e i te feiā tā tātou i here. ’Auē ïa tō tātou hina’aro onoono ’ia ’imi i te ha’apūra’a i reira. »
E nehenehe tātou e ’ite i te ha’apūra’a ’e te rirora’a ’ei melo i roto i te hiero nā roto i te ’imira’a i te Fa’aora i roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a. Nā roto i te reira, e ’ite tātou i te fa’a’itera’a ē ’ua aroha ’oia ia tātou ’e « hō’ē ana’e rātou ato’a i mua i te Atua » (hi’o 2 Nephi 26:33). Nō tōna aroha ia tātou, tē hina’aro nei ’oia ’ia hāmani tātou i « te mau tā’amura’a mure ’ore » ē ’o ’ōia ’e ’ia fa’ari’i i te tahi « huru aroha ’e te aumihi ta’a ’ē » nā roto i tā tātou mau fafaura’a. Mai te mea e rave ’e e ha’apa’o tātou i te mau fafaura’a o te hiero, e nehenehe tātou e ha’apūai i tō tātou aura’a ’e ’ōia, ma te hōpoi mai ia tātou « te ti’aturi, te ’oa’oa ’e te mana’o ’ana’anatae i roto i tō tātou orara’a »—noa atu te huru o tō tātou orara’a.