Dragostea lui Dumnezeu

Într-o vară, în timp ce călătoream într-o zonă izolată, familia noastră a petrecut o seară dormind sub cerul senin, în aer liber. Deasupra noastră se vedea clar minunata Cale Lactee, plină de nenumărate stele și, din când în când, câte o stea căzătoare. În timp ce ne minunam de măreția creației lui Dumnezeu, am simțit o legătură plină de pioșenie cu El. Copiii noștri mici, care crescuseră în Hong Kong, nu trăiseră niciodată o astfel de experiență. Ei au întrebat cu inocență dacă locuiam sub același cer și acasă. Am încercat să le explic că era același cer, dar poluarea aerului și a luminii din zona în care locuiam ne împiedica să vedem aceste stele, chiar dacă ele erau acolo.

Scripturile ne învață că „credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se vad”. Deși distragerile amețitoare și ispitele pământești ne încețoșează vederea spirituală, atunci când exercităm credință în Dumnezeu și în Fiul Său, Isus Hristos, primim o asigurare clară a realității Lor și a grijii pe care o au pentru noi.

În Cartea lui Mormon, profetul Lehi a văzut „un pom al cărui fruct era vrednic de dorit pentru a face pe oricine fericit” și era „mai dulce decât orice”. Când a gustat din fructul acela, sufletul i s-a umplut de mare bucurie și a dorit ca și familia lui să ia din el. Învățăm că acest pom reprezintă „dragostea lui Dumnezeu” și că, asemenea lui Lehi, și noi putem primi o mărturie plină de bucurie despre Dumnezeu când Îl invităm în viața noastră.

Isus Hristos este întruchiparea dragostei Tatălui Ceresc pentru noi. Prin sacrificiul Său ispășitor, El a luat asupra Sa păcatele noastre și a fost zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a purtat supărările noastre, a dus durerile noastre și a luat asupra Sa suferințele și bolile noastre. El trimite Duhul Sfânt să ne aline, iar roadele Spiritului includ bucurie, pace și credință, care ne umplu de speranță și dragoste.

Deși dragostea lui Dumnezeu este accesibilă tuturor, mulți o caută cu sinceritate, în timp ce alții doresc să o simtă, dar nu cred că o merită. Alții se străduiesc cu disperare să se agațe de ea. Scripturile și profetul Domnului ne învață că putem simți dragostea lui Dumnezeu în mod constant atunci când, prin harul lui Isus Hristos, ne pocăim mereu, iertăm din toată inima, ne străduim să ținem poruncile Sale și îi slujim pe ceilalți cu altruism. Simțim dragostea lui Dumnezeu când facem lucruri care ne apropie de El, cum ar fi să vorbim cu El zilnic prin rugăciune și studierea scripturilor, și când încetăm să facem lucruri care ne îndepărtează de El, cum ar fi mândria, cearta și răzvrătirea.

Președintele Russell M. Nelson ne-a invitat să „[îndepărtăm], cu ajutorul Salvatorului, molozul din viața noastră” și să „[punem] deoparte amărăciunea”. El ne-a încurajat să ne consolidăm temelia spirituală, concentrându-ne viața asupra Salvatorului și asupra rânduielilor și legămintelor din templul Său. El a promis că, „pe măsură ce ne ținem legămintele făcute în templu, dobândim acces mai mare la puterea întăritoare a Domnului… Simțim dragostea pură a lui Isus Hristos și a Tatălui nostru Ceresc din belșug!”.

Am un prieten care a fost binecuvântat cu o familie minunată și o carieră promițătoare. Totul s-a schimbat atunci când, din cauza unei boli, nu a mai putut lucra, după care a urmat un divorț. Anii care au urmat au fost dificili, dar dragostea lui pentru copiii săi și legămintele pe care le-a făcut cu Dumnezeu l-au sprijinit. Într-o zi, a aflat că fosta lui soție se recăsătorise și ceruse anularea pecetluirii lor în templu. El a fost tulburat și confuz. A căutat pace și înțelegere în casa Domnului. A doua zi după ce a mers la templu, am primit următorul mesaj de la el:

„Am trăit o experiență minunată în templu, aseară. Cred că era evident că încă aveam ceva resentimente… Știam că trebuie să mă schimb și m-am rugat pe parcursul întregii săptămâni să pot face asta… Aseară, în templu, am simțit la propriu cum Spiritul a îndepărtat resentimentele din inima mea… A fost o adevărată ușurare să fiu eliberat de acestea… O povară fizică apăsătoare, care mă trăgea în jos, a fost ridicată”.

Deși încă se confruntă cu încercări, prietenul meu prețuiește acea experiență în casa Domnului, unde puterea eliberatoare a dragostei lui Dumnezeu l-a ajutat să se simtă mai aproape de El, să fie mai optimist în privința vieții și mai puțin îngrijorat de viitor.

Când simțim dragostea lui Dumnezeu, ne putem purta poverile cu ușurință și ne putem supune cu răbdare și bucurie voinței Sale. Avem încrederea că Dumnezeu Își va aminti legămintele făcute cu noi, ne va vizita în necazurile noastre și ne va elibera din robie. De asemenea, vom dori să împărtășim familiei și celor dragi bucuria pe care o simțim. Așa cum a fost și în cazul familiei lui Lehi, fiecare persoană are libertatea de a alege să ia sau nu din fruct; însă noi avem ocazia de a iubi, de a împărtăși și de a invita într-un mod în care cei dragi nouă să poată simți dragostea lui Dumnezeu.

Pentru a-i ajuta pe alții să simtă dragostea lui Dumnezeu, trebuie să cultivăm în noi înșine însușiri asemănătoare celor ale lui Hristos, precum umilință, caritate, compasiune și răbdare și să-i ajutăm să se întoarcă spre Salvator, urmând cele două mari porunci: să-L iubim pe Dumnezeu și să ne iubim aproapele.

Unul dintre fiii noștri s-a confruntat cu dificultăți legate de integrare și stimă de sine în anii adolescenței. Soția mea și cu mine ne-am rugat să știm cum să-l ajutăm și eram dispuși să facem orice ne-ar fi cerut Domnul. Într-o zi, am simțit îndemnul de a-l întreba pe președintele cvorumului vârstnicilor dacă știa pe cineva aflat la nevoie, pe care l-am putea vizita împreună cu fiul meu. După ce a reflectat puțin, ne-a rugat să vizităm o femeie cu probleme grave de sănătate și, cu permisiunea președintelui de ramură, să-i ducem împărtășania în fiecare săptămână. Eram încântat, dar și îngrijorat de cum va reacționa fiul meu la această responsabilitate săptămânală.

La prima noastră vizită, inimile ni s-au întristat pentru această femeie dragă, deoarece avea mereu dureri. Ea a fost foarte recunoscătoare pentru împărtășanie, iar nouă ne-a făcut plăcere să stăm de vorbă cu ea și cu soțul ei. După câteva vizite, într-o duminică am fost plecat și nu am putut merge cu fiul meu, dar i-am amintit de însărcinarea noastră. Când am ajuns acasă, abia așteptam să aflu cum a decurs vizita. Fiul meu mi-a răspuns că nu credea că cei din clasa lui au ocazia de a face lucruri atât de minunate ca acesta. Și a spus că l-a luat cu el pe fratele lui ca să-l ajute și că împărtășania a decurs bine, dar sora aceasta dragă fusese tristă în acea săptămână, deoarece invitase prieteni la ea acasă să vizioneze filme, dar dispozitivul ei de redare video nu funcționa. Fiul meu a spus că a căutat pe internet, a găsit problema și a rezolvat-o pe loc. S-a simțit util, fericit și încrezător să facă ceva care să-i însenineze ziua. El a simțit dragostea lui Dumnezeu pentru el.

Dacă, în pofida tuturor eforturilor dumneavoastră, viața este mohorâtă, dacă simțiți că rugăciunile dumneavoastră nu sunt ascultate sau dacă nu puteți simți dragostea lui Dumnezeu, vă rog să știți că fiecare efort contează și că, la fel de sigur cum stelele strălucesc deasupra noastră, Tatăl Ceresc și Isus Hristos vă cunosc, vă aud și vă iubesc.

Odată, când ucenicii Săi se aflau într-o corabie „tulburată de valuri”, Salvatorul a mers spre ei pe apă și i-a liniștit spunând: „Îndrăzniți, Eu sunt; nu vă temeți”. Când Petru a vrut să meargă pe apă către Salvator, Isus l-a chemat, spunând: „Vino”. Și, când Petru și-a pierdut concentrarea și a început să se scufunde, Salvatorul îndată Și-a întins mâna ca să-l prindă și l-a dus la loc sigur, spunând: „Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?”.

Când vânturile ne sunt potrivnice în viață, suntem dispuși să fim plini de curaj și să îndrăznim? Cum ne putem aminti că Salvatorul nu ne părăsește și că El este aproape de noi, poate în moduri pe care încă nu le recunoaștem? Suntem dispuși să mergem la El cu credință, mai ales atunci când cărarea din fața noastră pare imposibilă? Și în ce moduri ne ridică El pentru a fi în siguranță când ne clătinăm? Cum putem privi către El cu credință în fiecare gând, fără să ne îndoim sau să ne temem?

Dacă doriți să simțiți dragostea lui Dumnezeu mai abundent în viața dumneavoastră, vă rog să aveți în vedere cele ce urmează.

• În primul rând, faceți des pauze pentru a vă aminti că sunteți un copil al lui Dumnezeu și gândiți-vă la lucrurile pentru care sunteți recunoscători.

• În al doilea rând, rugați-vă zilnic, rugându-L pe Tatăl Ceresc să vă ajute să aflați cine, din jurul dumneavoastră, are nevoie să simtă dragostea Sa.

• În al treilea rând, întrebați cu sinceritate ce puteți face pentru ca acea persoană să simtă dragostea lui Dumnezeu.

• Și în al patrulea rând, acționați cu promptitudine potrivit inspirației pe care o primiți.

Dacă ne rugăm în mod constant pentru alții, Dumnezeu ne va arăta persoanele pe care le putem ajuta. Și, dacă acționăm cu promptitudine, putem deveni mijlocul prin care El răspunde la rugăciunile lor. Făcând aceste lucruri, cu timpul, vom primi răspunsuri la rugăciunile noastre și vom simți dragostea lui Dumnezeu în viața noastră.

Acum câteva luni, în timp ce călătoream în Vietnam, soția mea și cu mine eram într-un avion care a decolat în timpul unei furtuni puternice. Turbulențele erau intense, iar de la fereastră se puteau vedea nori întunecați, ploaie torențială și fulgere. După o ascensiune lungă și zbuciumată, avionul nostru a reușit în cele din urmă să se ridice deasupra norilor furtunii și a ieșit într-o priveliște glorioasă. Ne-am amintit încă o dată de Tatăl nostru Ceresc și de Isus Hristos și am simțit marea Lor dragoste pentru noi.

Dragi prieteni, fiind un om care a simțit dragostea lui Dumnezeu, depun mărturie cu bucurie că Salvatorul Isus Hristos este dragostea lui Dumnezeu. Dragostea Sa pentru noi este perfectă, personală și veșnică. Pe măsură ce Îl urmăm cu credință, fie ca dragostea Sa să ne umple inimile și să fim un far care îi călăuzește pe alții către dragostea Sa. În numele lui Isus Hristos, amin.