Dragostea mea pentru Salvator este „motivul” meu

Ați observat vreodată că dragul nostru profet, președintele Russell M. Nelson, ne face mereu invitații? Nu în mod surprinzător, în cadrul ultimelor două conferințe, dânsul ne-a invitat să studiem mesajele împărtășite și să cugetăm asupra lor. În luna aprilie a anului 2024, dânsul a spus: „Sper că veți studia în rânduri repetate mesajele de la această conferință în lunile următoare”. Apoi, în luna octombrie a anului 2024, a spus: „Vă îndemn să studiați mesajele [vorbitorilor]. Folosiți-le ca un test de turnesol pentru a determina ceea ce este adevărat și ceea ce nu este, în următoarele șase luni”.

Aceste invitații pot fi adăugate la invitațiile făcute de profeți pe care le-am primit pe parcursul vieții noastre, inclusiv și în special la cele pe care le-am primit în ultimii ani. Am putea să simțim sau să ne gândim că aceste invitații sunt încă un lucru pe care trebuie să-l adăugăm pe listele noastre cu lucruri de făcut, doar pentru că am fost invitați sau rugați să-l facem. Dar ar putea fi mai mult de atât?

Cugetând asupra acestui lucru și asupra tuturor invitațiilor pe care le-am primit, mi-am adus aminte ceva ce am învățat și am hotărât cu mult timp în urmă. Eu încerc să fac aceste lucruri, care sunt esențiale pentru mine, deoarece Îl iubesc pe El, Îl iubesc pe Salvatorul nostru. Acesta este motivul adevărat și cel mai puternic pentru care fac ceea ce fac și, apoi, legată de acesta este dragostea mea pentru dumneavoastră, frații mei și surorile mele.

Fiind fratele dumneavoastră, sper că veți considera cuvintele mele ca pe o invitație sinceră de a căuta să înțelegeți ocazia de a asocia tot ceea ce facem cu dragostea noastră pentru Salvator.

Faptul de a face acest lucru ne va ajuta să înțelegem „motivul” adevărat care stă la baza tuturor lucrurilor pe care le facem în calitate de ucenici ai Salvatorului. Aceasta ne va ajuta să ne întărim legătura pe care o avem cu Dumnezeu prin legământ, înțelegând adevărurile Sale divine și eterne – adevărurile Sale eterne și absolute care nu se vor schimba niciodată. Adevăruri eterne precum: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică”.

Este interesant că, uneori, deoarece am făcut lucruri în mod consecvent până în punctul în care au devenit tradiții, permitem acestor tradiții sau activități să ne dicteze eforturile de a ne clădi credința în Isus Hristos. Se pare că facem aceste lucruri pentru că le-am făcut timp de mulți ani, fără să luăm în considerare efectul lor asupra legăturii pe care o avem cu Salvatorul prin legământ.

În lumea noastră, ne concentrăm de obicei asupra a ceea ce facem și asupra îndeplinirii cu consecvență a sarcinilor și obiectivelor. În această ambianță spirituală, avem ocazia să depășim simplul fapt de a realiza lucruri sau a îndeplini obiective, înțelegând motivele pentru care le facem. Dacă, în timp ce profităm de aceste ocazii, putem să înțelegem și să facem legătura cu faptul că motivul acțiunilor noastre este dragostea noastră pentru Salvator și pentru Tatăl nostru Ceresc, vom înțelege că, deși facem lucruri neprihănite, cum ar fi să desfășurăm activități ale Bisericii sau să avem tradiții, și faptul de a le desfășura în mod corespunzător este un lucru bun, atunci când le asociem cu „motivul”, vom fi binecuvântați să înțelegem scopul. Nu doar că vom face lucruri bune sau că le vom face bine; le vom înțelege, de asemenea, scopul.

De exemplu, când vă stabiliți un obiectiv de a citi din scripturi, de a vă ruga cu sinceritate sau de a pregăti o activitate pentru familia sau episcopia dumneavoastră, este adevăratul obiectiv doar acela de a îndeplini aceste sarcini? Sau sunt aceste acțiuni mijloacele, instrumentele aflate la dispoziția dumneavoastră pentru a vă realiza adevăratul obiectiv? Este scopul doar acela de a desfășura o activitate deoarece așa se face de mulți ani și, apoi, de a bifa pe listă că am făcut-o? Sau, încă o dată, sunt acestea mijloacele pe care le folosim pentru a învăța, a simți și a avea o legătură cu Salvatorul?

Vă rog să nu înțelegeți greșit punctul meu de vedere în ceea ce privește desfășurarea de activități și faptul de a avea tradiții sau a stabili obiective și a lucra din greu pentru a le realiza; nu este nimic în neregulă cu aceste lucruri. Însă, vă invit să vă deschideți inima și mintea spre ocazia și binecuvântarea de a înțelege motivul pentru care facem aceste lucruri și cum ne punem în practică religia.

Un prim exemplu de tradiție concentrată asupra lui Hristos este invitația pe care ne-a făcut-o tuturor președintele Dallin H. Oaks din partea Primei Președinții. Președintele Oaks a spus: „Acum, când intrăm în acest nou an, fie ca noi să ne pregătim pentru a sărbători, de Paște, sacrificiul ispășitor al lui Isus Hristos… Indiferent de ce cred sau fac alții, noi ar trebui să sărbătorim învierea Salvatorului nostru viu studiind învățăturile Sale și ajutând la stabilirea de tradiții de Paște în societatea noastră ca întreg, mai ales în propriile familii”. După cum puteți vedea, aceasta nu este doar o invitație de a avea tradiții. Mai degrabă, noi folosim aceste tradiții ca un mijloc de a învăța mai multe despre Salvator și de a ne aduce aminte de învierea Sa.

Cu cât putem asocia mai mult motivul cu dragostea noastră pentru Salvator, cu atât mai mult vom putea să primim ce avem nevoie sau ce căutăm. Președintele Nelson a spus: „Indiferent de ce întrebări sau probleme aveți, răspunsul se găsește întotdeauna în viața și învățăturile lui Isus Hristos”. Apoi, dânsul ne-a făcut această invitație: „Aflați mai multe despre ispășirea Sa, dragostea Sa, mila Sa, doctrina Sa și Evanghelia Sa restaurată a vindecării [și a] progresului. Întoarceți-vă către El! Urmați-L!”.

Cugetați, în inima și mintea dumneavoastră, asupra următorului lucru: credeți că invitația președintelui Nelson a fost menită să ne ajute să pregătim o listă cu lucruri de făcut pentru a acumula mai multă cunoaștere și a îndeplini sarcini, astfel încât să putem bifa această invitație pe listă? Sau dânsul ne invită să avem în vedere aspectele acestor adevăruri și principii eterne ca pe o ocazie de a înțelege „motivul” și de a asocia dragostea prin legământ a Salvatorului pentru noi cu călătoria noastră, de-a lungul vieții, pe calea uceniciei?

Permiteți-mi să exemplific principiul pe care încerc să-l exprim. O opțiune, care este probabil extremă, ar fi să citesc toate mesajele de la conferința generală, apoi, când am terminat, să bifez această invitație pe lista mea cu lucruri de făcut fără să fac nimic altceva cu ceea ce am citit. Înțeleg că acesta este un caz extrem, dar este un scenariu posibil. Probabil, mulți se află într-un punct situat între acest caz și cazul ideal.

Invitația este de a studia mesajele de la conferința generală, de a cugeta asupra lor și de a le folosi pentru a identifica și a înțelege ce putem face fiecare pentru a ne îmbunătăți.

Când acceptăm invitația, înțelegând „motivul” pentru care a fost făcută, vom avea mai multe ocazii de a ne apropia mai mult de Salvator. Vom începe să înțelegem că, deoarece Îl iubesc pe Salvator, doresc să învăț mai multe despre El studiind cuvintele profeților în viață. Și, deoarece îmi iubesc aproapele, voi împărtăși altora învățăturile profeților, văzătorilor și revelatorilor, începând cu cei pe care îi iubesc.

În ambele exemple, faceți un lucru corect. Într-unul dintre ele, obiectivul pare să fie folosirea mijloacelor pe care Tatăl Ceresc și Salvatorul ni le-au oferit, care sunt mesajele împărtășite în timpul conferinței generale. În al doilea exemplu, primiți binecuvântarea profundă de a dobândi cunoștințe despre motivele care stau la bază și vi se oferă o cale de a înțelege adevărurile eterne și binecuvântările promise tuturor celor care fac din învățăturile și viața Salvatorului nostru, Isus Hristos, punctul central al vieții lor.

Dragi frați și surori, sper ca dumneavoastră să puteți simți și înțelege importanța asocierii faptelor noastre cu dragostea noastră pentru Salvator. Într-o lume globalizată, multe glasuri vor încerca să vă influențeze și, dacă este posibil, să vă facă să credeți că anumite adevăruri fundamentale ale Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos nu sunt necesare. Aceste glasuri încep cu adevărul esențial privind necesitatea unei restaurări în aceste zile din urmă, incluzând necesitatea de a avea împărăția lui Dumnezeu pe pământ, reprezentată de Biserica restaurată a lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.

Este posibil să auziți glasuri care insistă că doar o relație personală cu Salvatorul sau înțelegere despre El este suficientă și că religia sau Biserica restaurată nu este necesară și nu este esențială. Vă invit să nu vă grăbiți să credeți aceste lucruri sau chiar să nu fiți deloc influențați de aceste idei înșelătoare și să vă aduceți aminte repede ceea ce ne-a tot spus și învățat Salvatorul încă din vremurile străvechi – începând cu dragostea Tatălui Ceresc și a lui Isus Hristos pentru noi și cu faptul de a asocia dragostea noastră pentru Ei cu motivul pentru care Îi urmăm.

Dumnezeu Tatăl și Fiul Său au venit și i-au vorbit lui Joseph Smith, pentru a restaura Biserica lui Isus Hristos și pentru a începe dispensația plenitudinii timpurilor, împărăția Sa pe pământ. Așadar, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este mijlocul stabilit de Tatăl Ceresc pentru a avea acces la legămintele care ne permit să ne întoarcem acasă. Astfel, avem nevoie de mai mult decât doar de o relație personală cu Tatăl Ceresc și cu Fiul Său; avem nevoie de rânduielile esențiale ale preoției prin care facem legăminte cu Ei. Acestea ne oferă o legătură cu Ei prin legământ și ne permit accesul la dragostea lor prin legământ, făcând posibil să ajungem în cea mai înaltă împărăție de glorie, pregătită pentru cei care sunt fideli și credincioși legămintelor lor.

Cu toată puterea sufletului meu, depun mărturie despre realitatea și divinitatea Salvatorul nostru, Isus Hristos. El vă iubește. El știe ce se întâmplă în viața dumneavoastră. Brațele Sale sunt larg deschise și El ne face invitația: „Veniți la Mine… și Eu vă voi da odihnă”.

Îl iubesc pe Salvator și dragostea mea pentru El este „motivul” meu. În numele lui Isus Hristos, amin.