Konafesi Aoao
O Le Lesipī o le Tala Lelei
Konafesi aoao ia Oketopa 2025


10:39

O Le Lesipī o le Tala Lelei

Mata o a foliga o le toe faaopoopo atili o Iesu Keriso i lou olaga?

Afai na e asiasi i lo’u setete o Lusiana, atonu ua e masani i le tele o a matou taumafa tofolelei—gumbo, jambalaya, étouffée, ma le anoanoai o le lisi.

Mai lea taimi i lea taimi, ou te lototele ai e kuka se tasi o na lesipī mananaia. O le toe sitepu la e le o i ai i le lesipī pe a mae’a ona palu mea uma, ma mulimuli i faatonuga auiliili, o le faia o le tofo mulimuli e vaai pe o i ai se mea o misi. O le taimi la lea, e mafai ona ou faalogoina le au kuka Creole lauiloa o musumusu mai i o’u taliga, “Toe tuu i ai se Tony.” O le Tony o se faamanogi meaai Creole e gaosia i Opelousas, Lusiana, lo’u nuu. E tele ina faaaoga o se “mealilo o le fua” e faapaleni ai faaletonu na faia a o mulimuli i le lesipī.

Na faamamaluina i ma’ua ma lo’u toalua o, Michelle e avea ma taitai misiona i Lusiana. Sa i ai la ma’ua agamasani o le aoao o faifeautalai i le kukaina o lana lesipī faapitoa o le jambalaya i lo latou po mulimuli i le misiona a o lei toe taliu i latou i o latou aiga. E le gata ia latou molimau o le talalelei toefuataina a Iesu Keriso, e tuua e a matou faifeautalai ia misiona ma le talisapaia o lesipī.

I nai masina ua mavae, sa ou autilotilo ai i le Potutusi o Faasalalauga a le Ekalesia, ma sa ou vaaia ai se sootaga i le ofaga o vitio pupuu e ta’ua O Talanoaga i le Toefuataiga ma Peresitene Russell M. Nelson. O le igoa o se tasi o vitio pupuu i le lisi na taulai i ai la’u vaai ma sa ou ataata ai. E faaigoa “O Tusitusiga Paia o Lesipī ia a le Atua mo le Ola Fiafia.” Sa ou kilikiina loa lena vitio e lua minute ma matamata ia Peresitene Nelson o ia aoao atu se vaega o tamaiti Peraimeri, se savali faigofie ma le mamana i le ala e fiafia ai. Sa ia aoao atu: “Afai o e faia se keke, e te mulimuli i faatonuga, a ea? Ma e te mauaina se taunuuga lelei i taimi uma, a ea?”

Sa ia faaauau ona talanoa e uiga i le le o toe mamao ona atoa lea o lona 95: “Fai mai tagata, ‘O a au mea e tausami? O le a lau mealilo?’” Sa ia tali, “O le mealilo e ta’u o tusitusiga paia. E mafai ona outou faitau ma faataitai i ai.”

Ia, o le tali lena. O le mealilo faigofie o le ola fiafia o le na o le mulimuli i le lesipī e pei ona auiliili mai i tusitusiga paia. Ou te ta’ua o le “Lesipī o le Tala Lelei.”

O le a lau mea e fai pe a i ai se mea e sese pe a mulimuli i le lesipī? Ia, o loo ‘aifilofilo i le Lesipī o le Tala Lelei le “elemene lilo” e faamautinoa ai e sa’o i taimi uma i le faaiuga. O Iesu Keriso lava le tali.

Ou te manatu e tofu uma i tatou ma taimi tatou te lagona ai e le o lelei tele a tatou elemene, pe tatou te tauivi foi e mulimuli i faatonuga, pe atonu foi e le o tonu le faasologa tatou te faia, pe tupu se mea tatou te le i mafaufauina, ma isi lava.

O le a le vaifofo? Na o le toe faaopoopo atili o mea e valaaulia ai Iesu Keriso i lou olaga.

O lea la, mata o a foliga o le toe faaopoopo atili o Iesu Keriso i lou olaga?

A o avea o se peresitene misiona, sa ou fiafia lava e feiloai patino ma a matou faifeautalai talavou taitasi i vaiaso ta’iono uma. I le taimi o le feiloaiga faafesaga’i ta’itoatasi, o se mea masani i faifeautalai ona saili le taitaiga mo le ala e faaleleia ai le taua o a latou soa.

Sa i ai se taimi, sa sau ai se faifeautalai i lana faatalanoaga patino ma nofo i lalo. Sa mafai ona ou iloa i le gagana a lona tino, sa i ai se mea na mamafa i lona mafaufau Sa ou fesili, “Elder, se a se mea e te manao e talanoaina i le asō?” Sa amata ona ia faamatala ni luitau sa i ai ma lana soa ma le ala ua aafia ai lo la faia o le galuega faafaifeautalai. Faatasi ma loimata, sa ia tilotilo mai ia te a’u ma fesili, “Peresitene, se a se mea e tatau ona ou fai?”

I le taimi lena, sa matuai o’u le iloa lava pe faapefea ona tali atu. Ina ua mavae se taimi puupuu, sa ou fesili atu ia te ia pe ā pe ’a ma tootutuli faatasi e tatalo mo se taitaiga mai le Agaga. Sa malie o ia, ma sa ma tootutuli faatasi ma tatalo mo se musumusuga.

Ina ua mae’a le tatalo, sa ma tootutuli pea mo sina minute ona ma saofafai faafesagai lea i luga o nofoa. Sa ou fesili pe mafai ona ma faitauina faatasi tusitusiga paia. A o susu’e a ma tusitusiga paia, sa ou nofo ma fai atu ia te ia, “Elder, a o ta faitauina tusitusiga paia, faamolemole fesili ifo ia te oe lava le fesili lea: Afai ou te ola i nei uiga faaleatua, mata e faaleleia ai le ma soa ma le ma galuega faafaifeautalai?”

Ona ma susu’e lea i le Moronae 7:45 ma faitau leotele: “Ma o le alofa mama e loa ona tali-tiga, ma e agalelei, ma e le losilosivale, ma e le faafefeteina, e le sailia e ia ana lava, e le faaitagofie, e le mafaufau i se mea leaga, ma e le olioli i le amioletonu ae olioli i le upu moni, e onosaia mea uma, e talia mea uma, e faamoemoe i mea uma, e onosai i mea uma.”

Ona tilotilo mai lea o le faifeau ia te au ma loimata ma faapea mai, “Ioe, Peresitene, ae e faigata ona fai lena mea.” Sa ou ioeina ma faamanatu atu ia te ia, o ia o se atalii o le Atua, e i ai gafatia paia e faia ai faatasi ma le Alii.

Ona ma talanoaina faapuupuu ai lea o le faataoto i le malifa sa aoao mai e Elder Clark G. Gilbert o le Fitugafulu, lea sa faamanatu mai ai e moomia ona tatou amata i le mea o tatou i ai, ma agai ai i luma ma luga faatasi ma le Alii, i se itu lelei. Sa mafai ona ou iloa o la lava e fai si ona lofituina i laasaga e sosoo ai, o lea sa ou fai atu ai ia te ia e faamatala mai lona malamalama i le mau “o mea laiti ma faatauvaa e faataunuu ai mea tetele.” Sa ia faamatalaina le manatu faavae faapea o le faia o mea iti ma le faatauvaa, e mafai ai ona tutupu mea tetele. Sa ou fai atu ia te ia, e faaaoga sina minute e faailoa mai ai ni mea iti ma le faatauvaa se lua e mafai ona ia faia e agalelei ai i lana soa.

Ina ua mavae sina taimi, sa ia faasoa maia ona mafaufauga. Ona ou fai lea i ai e faaaoga se minute e faailoa mai ai ni mea iti ma le faatauvaa se lua e mafai ona ia faia e onosai ai i lana soa. Toetoe o le taimi a lea na ia faasoa mai ai ona mafaufauga e lua. Sa manino mai ua uma ona ia manatunatu loloto i lenei mea ae ma te lei feiloai. Sa ou valaaulia o ia e ave nai mea na i le Atua i le tatalo ma ole atu mo se faamautinoaga, taitaiga, ma musumusuga i le ala e faatino ai lana fuafuaga ma le faamoemoega tonu. Sa malie i ai o ia. A o ma faai’u, sa ou fai atu ia te ia e aumai se tala lata mai i lana tusi faalevaiaso.

A o gasolo nai vaiaso na sosoo ai, sa mafai ona ou iloa i ana tusi faalevaiaso, ua gasolo lelei mea. E le gata ina mafai ona ou iloa ua sologa lelei mea i ana tusi faalevaiaso, ae ua mafai foi ona ou vaaia i tusi faalevaiaso a lana soa. I le taimi o le isi a ma faatalanoaga faafesagai, sa ou vaaia se eseesega maoae i ona foliga ma le agaga. Sa ou fesili atu ia te ia, “Ia, Elder, pe moni e le uma le alofa?” Sa ia tali mai ma se ataata lapo’a, “Ioe, ma o mea iti ma le faatauvaa e tutupu mai ai mea tetele.”

A outou mulimuli i le Lesipī o le Tala Lelei mo le ola fiafia, manatua le aoaoga a Peresitene Nelson: “Po o a lava a tou fesili po o faafitauli o i ai, e maua lava le tali i taimi uma i le soifuaga ma aoaoga a Iesu Keriso. Aoao atili e uiga i Lana Togiola, Lona alofa, Lona alofa mutimutivale, Lana aoaoga faavae, ma Lana talalelei toefuataiina o le faamalologa ma le alualu i luma. Liliu Atu ia te Ia! Mulimuli ia te Ia!”

A e moomia ona “faalogo ia te Ia” ma iloa pe faapefea ona valaaulia Iesu Keriso i lou olaga, mafaufau i laasaga nei na aoao mai e Peresitene Nelson e uiga i faaaliga mo le tagata lava ia:

“Saili se nofoaga filemu e mafai ona e alu soo i ai. Ia faamaualalo oe lava ia i luma o le Atua. Sasaa atu lou loto i lou Tama Faalelagi. Liliu atu ia te Ia mo ni tali ma mo le faamafanafanaga.

“Tatalo atu i le suafa o Iesu Keriso e uiga i ou atugaluga, ou popolega, ou vaivaiga—ioe, o faanaunauga lava o lou loto. Ona faalogo lea! Tusi i lalo manatu e oo mai i lou mafaufau. Tusi faamaumau i lalo ou lagona ma tulitatao i faatinoga e uunaia oe e fai. A e faia pea lenei faagasologa i lea aso ma lea aso, masina ma lea masina, tausaga ma lea tausaga, o le a e ‘ola ai i le mataupu faavae o faaaliga.’”

Ou te molimau atu o Iesu Keriso o lo tatou Faaola ma le Togiola. Ua Ia faataunuuina mea uma tatou te moomia ina ia mafai ai ona tatou toefoi atu i [lo tatou] Tama Faalelagi. I le suafa o Iesu Keriso, amene.