Liahona
’A patu i ni’a i tā’u pāpā : E poro’i nō te mau ’utuāfare
Liahona nō Māti 2026


Parau poro’i a te feiā fa’atere o te ārea

’A patu i ni’a i tā’u pāpā : E poro’i nō te mau ’utuāfare

I te rōpūra’a nō Avarua, te hō’ē motu nō Rarotonga i Kuki ’Airāni, tē vai ra te hō’ē tāpa’o māmū ’e te pūai—hō’ē papa rahi ’e te ’ere’ere e i rāpae i te mau fare tōro’a mata’eina’a. I teie mahana, ’ō’otihia i te ’uo’uo, tē fa’atae noa nei te reira i tā te Fa’aora anira’a :

« ’A patu na i ni’a i tā’u papa, ’oia ho’i tā’u ’evanelia » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 11:24).

Hau atu i te hō’ē poro’i i ni’a i te papa—e pi’ira’a ora ïa nō ’ō mai ia Iesu Mesia nō te tūtau i tō tātou mau orara’a, tō tātou mau fare, ’e tō tātou mau ’utuāfare i ni’a i tāna ’evanelia.

’Ua ani ’e ’ua fafau ’o Helamana i tāna nā tamaiti : « ’E i teienei, e tā’u nā tamaiti, ’a ha’amana’o, ’a ha’amana’o, e mea ti’a roa ia ’ōrua ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa o tō tātou Tāra’ehara, ’o te Mesia, te Tamaiti a te Atua ; e niu pāpū ho’i […] ’e mai te mea e patu te ta’ata ia rātou i ni’a i taua niu ra, e ’ore ïa rātou e ma’iri i raro » (Helamana 5:12).

Nō reira nāhea ïa tātou i te patura’a i ni’a ia Iesu Mesia ’ei papa nō tatou ?

Tē pūpū mai nei tā Alama a’ora’a i tāna tamaiti ’o Helamana i te hō’ē ha’api’ira’a tumu mure ’ore : « […] inaha rā, tē parau atu nei au ia ’oe, nā roto i te mau mea iti ’e te pāpū e fa’atupuhia ai te mau mea rarahi » (Alama 37:6).

’Ua tāvevo te peresideni M. Russell Ballard i teie parau mau : « Te mana pae vārua mau, ’ua noa’a ïa nā roto i te mau ’ohipa iti e rave rahi ’o tei rara’ahia i roto i te hō’ē ’ahu nō te pārurura’a pae vārua. »

Nō te ta’ata hō’ē ’e te mau ’utuāfare, ’ua heheuhia mai te mau mea « iti ’e te pāpū » nā roto i te pāpa’ira’a mo’a ’e te mau ha’api’ira’a fa’auruhia a te mau peropheta ora. ’O tā rātou mau parau Tāna mau parau nō tō tātou nei ’anotau, fa’a’itehia e te Vārua Maita’i nō te ha’amāramarama i te ’ā’au ’e te vārua ho’i. ’Ia fa’aro’o tātou ’e ’ia ha’apa’o ma te fa’aro’o, ’ua pūpū mai teie mau ha’api’ira’a i te ateatera’a, te tāmāhanahanara’a, ’e te arata’ira’a. E tauturu rātou ia tātou ’ia hāmani i te mau fare i rōtahi i te hau, te ’ōpuara’a, ’e te tā’amura’a fafaura’a.

’A feruri i teie mau parau ha’amāramarama ’āpī ’o tē ani ia tātou ’ia tūtau i tō tātou mau orara’a i roto i te mau ha’api’ira’a tumu mure ’ore :

  • « E ha’amata ā te ’ohipa fa’atupu hau i te vāhi tumu mau—tō tātou ’ā’au. » I muri iho i roto i te fare ’e te ’utuāfare. »

  • « ’Ua hōro’a mai tō tātou Metua i ni’a i te ra’i ra i te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare nō te arata’i ia tātou i te fare iāna ra, ’e nō te ha’api’i ia tātou ’ia ’ī i te aroha, te pūai, te ’ōpuara’a, ’e te hāro’aro’ara’a mure ’ore. »

  • « ’Ua matara te rahira’a o te mau fafaura’a i te ta’ata tāta’itahi. Hō’ē fafaura’a, te fa’aipoipora’a mure ’ore, e tītauhia ïa ’ia tāhō’ē i tā ’outou tauto’ora’a i te tahi hoa. E fā tano nō tātou ’ia ’imi i terā hoa mure ’ore. Terā rā, ’eiaha e ha’aparuparu i te mana’o mai te peu ’aita ā te fa’aipoipora’a mure ’ore e nehenehe e tupu i teie taime. ’Ua ha’api’i te mau peropheta ē, ’aita e ha’amaita’ira’a e pāto’ihia i te mau melo ha’apa’o maita’i ’o tē ha’apa’o i te mau fa’auera’a. »

  • « E fa’a’oroma’i ’a hōro’a ri’i noa ai te Fatu ia ’outou i tāna ha’amaita’ira’a ’e i tāna parau fa’ari’i. »

  • « E fa’ari’i te mau ’utuāfare i te mau ha’amaita’ira’a rahi mai te mea e pure ’āmui rātou, ma te tūturi i te pō ’e i te po’ipo’i nō te ha’amāuruuru nō te mau ha’amaita’ira’a ’e nō te pure nō ni’a i te mau māna’ona’ora’a ’āmui. » E ha’amaita’i-ato’a-hia te mau ’utuāfare ’ia ha’amori ’āmui rātou i roto i te mau purera’a a te ’Ēkālesia ’e i roto i te tahi atu mau huru purera’a. E ha’apūai-ato’a-hia te mau tā’amura’a ’utuāfare nā roto i te mau ’ā’amu ’utuāfare, te ha’amaura’a i te mau peu tumu ’utuāfare, ’e te fa’a’itera’a i te mau ’itera’a mo’a […]

  • Hau atu e toru matahiti i ma’iri a’enei ’ua poro te mau peropheta ē : « E mea pāpū a’e te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare ’ia fa’atumuhia te reira i ni‘a i te mau ha’api’ira’a a te Fatu ra ’o Iesu Mesia. Te manuia o te mau fa’aipoipora’a ’e o te mau ’utuāfare ’ua fa’atumuhia ïa ’e ’ua ha’amauhia ïa i ni‘a i te mau parau tumu nō te fa’aro’o, te pure, te tātarahapa, te fa’a’orera’a hara, te fa’atura, te here, te aroha, te ’ohipa, e te mau fa’a’oa’oara’a maita’i. »

E ’ere teie i te mea hina’aro noa—’o te mau papa ïa nō te mau fare ato’a. Penei a’e e tama ’oe tē tere nei nā roto i te fare ha’api’ira’a ’e te mau hoara’a, e melo ’ōtahi noa ’oe tē ’imi nei i te hō’ē hoa mure ’ore, ’aore rā e hō’ē metua tē arata’i nei i tō ’oe ’utuāfare nā roto i te mau fifi o te orara’a. Noa atu te huru ’aore rā te ’ā’amu o tō ’oe ’utuāfare, e pūpū te ’evanelia a Iesu Mesia i te hō’ē rāve’a teitei a’e ’e te mo’a a’e nō te ora—tāna rāve’a. Tē fa’aha’amana’o ra ’oia ia tātou :

« ’O vau te e‘a, te parau mau, ’e te ora » (Ioane 14:6).

Tē ora nei Iesu Mesia. ’O ’oia tō tātou Fa’aora ’e te Tāra’ehara. Tē pi’i nei ’oia ia tātou tāta’itahi ’ia patu i tō tātou orara’a i ni’a iāna. ’Ia ha’apūai tātou i tō tātou mau orara’a, to tātou mau ’utuāfare, ’e i te tahi ’e i te tahi—hō’ē ’ohipa iti ’e te pāpū i muri i te tahi.