« Te ha’amaita’ira’a i te tā’āto’ara’a o te mau ’utuāfare o te fenua nei », Liahona, Māti 2026.
Te ha’amaita’ira’a i te tā’āto’ara’a o te mau ’utuāfare o te fenua nei »
Mai te peu e pe’e tātou ’e e fa’a’ite i te fa’anahora’a nō te utuāfare a tō tātou Metua i te ao ra, e pārahi mai, e turu ’e e ’āmui mai ’oia ia tātou i roto i tō tātou tere nō te ho’i iāna ra.
Te moemoeā a Iakoba i Betela, nā J. Ken Spencer
’Aita i maoro a’enei, ’ua haere atu māua te tuahine Uchtdorf i te bāpetizora’a o te hō’ē o tā māua hina. ’A hi’o ai māua i teie rahira’a u’i e fa’ahanahana ra ma te ’oa’oa i teie ’ōro’a, ’ua tupu tō maua māuruuru rahi i tō tātou Metua i te ao ra nō tāna fa’anahora’a nō tāna mau tamari’i. ’Ua putapū māua i te faufa’a rahi ’o tāna e hōro’a nei nō te ’utuāfare ’e te mau fafaura’a mo’a mai te ’ōmuara’a mai ā.
E ’itehia teie faufa’a rahi i roto i te ’ā’amu o te Faufa’a Tahito nō ni’a i te ha’apa’o maita’i o Iakoba, ’o tei rave i te hō’ē tere ātea ’e te fifi nō te ’ite mai i te hō’ē vahine, ’ia fa’aipoipohia i roto i te fafaura’a ’e ’ia ha’amau i te hō’ē ’utuāfare. I te hō’ē pō, ’ua tāpe’a atu Iakoba nō te ta’oto i reira, ’aita rā i ’itehia mai te ’ōfa’i ’ei tūru’a. E au ra ’ua rohirohi roa ’oia, noa atu te reira ’ua topahia ’oia i te ta’oto—’e ’ua fa’ahei-ta’oto-hia.
Mā tāna mau ’ōpuara’a o te fafaura’a nō te fa’aipoipora’a ’e nō te ’utuāfare i roto i te ferurira’a, ’ua ’ite atu Iakoba i « te hō’ē ’ē’a ’ua fa’ati’ahia i ni’a i te fenua nei, ’e ’ua tae roa te ’auru o taua ’ē’a ra i ni’a i te ra’i ; ’e inaha, tē pa’i’uma ra te mau melahi a te Atua i ni’a, ’e te pou mai ra i raro i taua ’ē’a ra.
« E inaha, tē ti’a noa mai ra Iehova i ni’a a’e i te reira, ’e ’ua nā ’ō mai ra, ’o vau ’o Iehova, ’o te Atua nō te metua ra nō Aberahama, ’e te Atua nō Isaaka » (Genese 28:12–13).
I muri iho ’ua rave te Fatu i te tahi mau fafaura’a faufa’a roa tei parau-fafau-hia ia Iakoba—te parau fafau ’o tāna ato’a i rave i te metua o Iakoba, ’o Isaaka, ’e i tōna metua tupuna, ’o Aberahama, ’oia ato’a :
-
Te parau fafau ē e riro mai Iakoba ’ei metua nō « e rave rahi roa » (Genese 28:3 ; hi’o ato’a ’īrava 14).
-
Te parau fafau o te fenua nō te huā’ai o Iakoba (hi’o Genese 28:4, 13).
-
Te parau fafau ē, nā roto ia Iakoba ’e tōna « hua’ai e ha’amaita’ihia te mau ’utuāfare ato’a o te ao nei » (Genese 28:14 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a).
Nō te mo’a o te ’ohipa i tupu a Iakoba ’ua parau ’oia : « E riro tei ’ōnei Iehova. … ’O te fare teie o te Atua ana’e, ’e ’o te ’ūputa teie o te ra’i » (Genese 28:16–17). Ma’iri ihora Iakoba i te i’oa ’o te reira vāhi Betela, ’oia ho’i« te fare o te Atua » (Genese 28:19, fa’ata’ara’a a).
Te mau ha’amaita’ira’a tei parau-fafau-hia i roto i te moenoeā o Iakoba, e tītauhia ïa ia Iakoba ’ia fa’atupu i te tahi hōho’a pa’i’umara’a i roto i te orara’a mau. ’Ei feiā mo’a nō te mau mahana hope’a nei, e mea ’ōhie ’ia hi’o i te hō’ē tū’atira’a i rotopū i te moemoeā o Iakoba, te mau fafaura’a a te Fatu ’e te fare o te Fatu. ’Ua riro te mau hiero mai teie ’ē’a ra tā Iakoba i ’ite mata. E tū’ati te mau ha’api’ira’a, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a o te fare o te Fatu i te ra’i ’e i te fenua. E nehenehe e fa’aauhia te mau fafaura’a i te mau ta’ahira’a o te hō’ē ’ē’a ’o te ha’afātata atu ia tātou i te Fatu. ’E, nā roto i te tāvinira’a mo’a tā tātou e pūpū nei i roto i te mau hiero mo’a, tē ha’amaita’i nei tātou i « te mau ’utuāfare ato’a o te ao nei »—i tahito ra, i teienei ’e ananahi.
« ’Auē ïa ’ohipa māere ! »
I te hō’ē mahana, ’ua fa’ari’i Elder Bruce C. Hafen, e melo fa’atuha’ahia nō te Hitu ’Ahuru, i te hō’ē niuniu a te pāpa’i ve’a fa’atere o te hō’ē ve’a nō te fenua. ’Ua hina’aro te pāpa’i ve’a fa’atere e paraparau nō ni’a i te hō’ē buka ’āpī e fa’ahiti ra i te mau ti’aturira’a e tū’ati i te ra’i i roto i te mau ha’apa’ora’a rau.
’Ua pāpa’i Elder Hafen : « ’Ua ’ite te feiā pāpa’i buka ē tē putapū nei te huira’atira i te hia’ai hōhonu nō te ra’i—’e te mau ’utuāfare i te ra’i ». Terā rā mai te peu tē ti’aturi nei te rahira’a ta’ata i te orara’a i muri a’e i te pohe, i te here mure ’ore ’e i te mau fārereira’a fēti’i i te ra’i, « e mea iti roa te mau pāhonora’a e hōro’ahia nei e te rahira’a o te mau ’ēkālesia keretetiāno i teie hia’ai hōhonu »—maori rā : Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.
I roto i te ’Ēkālēsia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai a te Fa’aora, tē vai nei tā tātou mau hiero mo’a. Tē vai ra tā tātou fa’aipoipora’a mure ’ore, ’e te mana o te tā’atira’a ’o te ha’amaita’i i’ō atu i te pohe tāhuti nei. Tē vai ra ia tātou te parau fafau o te hō’ē ananahi mure ’ore ’e tei herehia e tātou i mua i te aro o te Metua ’e o te Tamaiti. ’Ia au i teie mau mea ato’a, ’ua fa’aoti te mau ta’ata pāpa’i buka ē, te tātarara’a a te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei nō te ra’i e mea ’o te mea hope roa a’e ïa—’e e parau ato’a vau, e mea ’oa’oa roa a’e.
’Ua parau Elder Hafen ē : « Auē ïa ’itera’a fa’ahiahia ē ! » « I teie mahana, tē hia’ai nei te rahira’a o te mau ta’ata i te mau ’utuāfare mure ’ore, ’e tē fa’a’ī nei te [’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai] i teie hia’ai hau atu i te tahi atu mau pu’e mana’o [’aore rā ti’aturira’a fa’aro’o]. Tē hina’aro nei au ’ia fa’aro’o tō te ao nei i [tā tātou] mau tamari’i ’ia hīmene i te parau ’āpī ’oa’oa : ’E ti’a i te ’utuāfare ’ia ora tāhō’ē’ »
’Aita te mau ’utuāfare i riro noa ’ei hō’ē fa’anahora’a tōtiare au noa. E hōho’a mure ’ore rātou nō te ra’i. Tei « rōpū rātou i te ’ōpuara’a a Tei Hāmani nō te hope’a mure ’ore ’o tāna mau tamari’i ». Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i ia tātou : « ’Ua hāmani [te Fatu] i te fenua nei ’ia noa’a tō tātou tino tāhuti ’e ’ia fa’atupu i te mau ’utuāfare. ’Ua ha’amau ’oia i tāna ’Ēkālēsia nō te fa’ateitei i te mau ’utuāfare. ’Ua hō mai ’oia i te mau hiero ’ia nehenehe i te mau ’utuāfare ’ia vai ’āmui ē a muri noa atu ».
Tō tātou rā hia’ai i te mau ’utuāfare pūai e’ita noa nō te orara’a mure ’ore. E ti’ara’a faufa’a roa ato’a tō te ’utuāfare i roto i tō tātou ’oa’oa i te tāhuti nei. Tō tātou Metua i te ao ra, ’o tei ’ite maita’i roa i te mea e fa’atupu mai i te ’oa’oa i teienei ’e a muri noa atu, ’ua tono mai i tāna mau tamarii i roto i te mau ’utuāfare—e ’ere i te mea maita’i roa e ti’a ai—’e ’ua ani ia tātou ’ia patu ’e ’ia aupuru i te mau ’utuāfare pūai. ’Oia mau, « te ma’i huma, te pohe ’aore rā te tahi atu mau ’ati, e nehenehe e tītauhia i te hō’ē ha’amātaura’a o te ta’ata tāta’itahi ». ’Aita rā e mea e mono i te mau hōpoi’a faufa’a rahi tei ha’amau-hanahana-hia a te tāne ’e te vahine fa’aipoipo, a te metua tāne ’e te metua vahine.
Tē tāmau noa nei ā te mau mā’imira’a i ni’a i « te mau ’utuāfare ihiora, i tā’atihia ’e e piti-metua » i te fa’a’ite ē, e hina’aro-mau-hia te ’utuāfare i roto i te fa’ahereherera’a « i te mau ta’amu hōhonu o te here ’e te murihere ». ’O « te fa’a’ōfa’ara’a rahi roa a’e nō te mau ta’ata pāpū, te ora maita’i ’e te pa’ari i te pae tōtiare » te reira.
Te mau pāruru itoito o te ’utuāfare
’Oia mau, ’aita te reira e māerehia ia tātou ē, e fa’aruru te hō’ē mea faufa’a rahi nō te fa’anahora’a a te Atua i te pāto’ira’a. ’Aita roa atu Sātane e hoa roa i te ’utuāfare ’e ’ua riro tāna mau tauto’ora’a ’ei mea rū, « nō tōna ’ite ē, ’ua poto roa tōna taime » (Apokalupo 12:12). Mai tā te peresideni M. Russell Ballard (1928–2023), Peresideni mono nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i parau : « ’Ua ’ite Sātane ē, te rāve’a pāpū ’e te maita’i roa a’e nō te tāfifi i te ’ohipa a te Fatu, ’o te fa’aitira’a ïa i te pūai o te ’utuāfare ’e te ha’amo’ara’a i te fare ».
Te ’itera’a i te mea tā tātou i ’ite nō ni’a i te ’utuāfare mure ’ore a te Atua, tāna fa’anahora’a nō tāna mau tamari’i, ’e te aura’a mure ’ore o te mau aura’a ’utuāfare, e ti’a ’ia vai tātou i rotopū i te mau ta’ata pāruru itoito roa a’e i te ao nei nō te ’utuāfare.
Nāhea tātou ’ia rave i te reira ?
’Ua hōro’a mai te peresideni Dallin H. Oaks, tauturu hō’ē i roto i te Peresidenira’a Mātāmua i teie a’ora’a : « Te poro’i nō ni’a i te ’utuāfare … ’o te ha’apāpūra’a ïa a te Fatu nō te mau parau mau o te ’evanelia, ’o tā tātou e hina’aro nō te turu ia tātou i mua i te mau tāmatara’a e tupu nei nō te ’utuāfare ».
I roto i tō tātou iho orara’a, e nehenehe tātou e rave i te « mau mea iti ’e te pāpū » (Alama 37:6) ’o tē ha’apūai i te mau aura’a ’utuāfare. Tei roto i te reira te pe’era’a i te mau parau tumu o te mau ’utuāfare ’e te mau fa’aipoipora’a manuia i vauvauhia i roto i te poro’i nō te ’utuāfare : « te fa’aro’o, te pure, te tātarahapa, te fa’a’orera’a hara, te fa’atura, te here, te aroha, te ’ohipa, ’e te mau fa’a’oa’oara’a maita’i ». Noa atu te huru o tō tātou orara’a ’utuāfare i teienei, e nehenehe tātou e fa’a’ite nā roto i tā tātou mau ’ohipa ē, e mea faufa’a mure ’ore mau te mau aura’a ’utuāfare nō tātou.
’Ei « huira’atira tia’au » i roto i tō tātou mau ’oire, e nehenehe tātou e « fa’atiāni i te mau tītaura’a e fa’atoro atu i te tāpe’ara’a ’e te ha’apūaira’a i te ’utuāfare ».
E nūna’a tātou nō te fafaura’a a te Fatu i te mau mahana hope’a nei. E fatu ai’a tātou nō te mau parau fafau tei ravehia ia Aberahama, Isaaka ’e Iakoba—te mau parau fafau nō ni’a tā’āto’a i te mau ’utuāfare. ’Ua ’āpitihia mai teie mau parau fafau i te pi’ira’a mo’a ’ia ha’amaita’i i « te mau ’utuāfare ato’a o te fenua nei ». ’E hō’ē rāve’a faufa’a roa ’o tā tātou e rave ’o te orara’a ïa, te pārurura’a ’e te fa’a’itera’a i te parau mau mure ’ore ē, « ’ua ha’apa’ohia te ’utuāfare e te Atua » ’e « nā roto i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a e vai ra i roto i te mau hiero mo’a e fa’ati’a i te mau ta’ata ’ia ho’i i mua i te aro o te Atua ’e i te mau ’utuāfare ’ia tāhō’ēhia ē a muri noa atu ».
« Tei pīha’i iho vau ia ’oe ».
’Ia hi’o ana’e māua te tuahine Uchtdorf i te mau melo o tō māua ’utuāfare ’ia rave i te mau fafaura’a mo’a ’e tō tātou Metua here i te ao ra, e ’ī tō māua ’ā’au i te ’oa’oa ’e te māuruuru. Tē ’oa’oa nei māua ’eiaha noa i tā māua mau tamari’i ’e i tā rātou mau tamari’i, i tō māua ato’a rā mau metua ’e i tō rātou mau metua. Tē feruri nei māua ma te here hōhonu e mea nāhea te mau fafaura’a o te ’evanelia i te tāhō’ē ia mātou nā roto i te mau u’i. E hō’ē ’itera’a teie e tū’ati mai teie e hi’ohia i « te hō’ē ’ē’a tei fa’ati’ahia i ni’a i te fenua nei […] te ’auru [tae roa] o te reira i ni’a i te ra’i : e inaha te pa’i’uma ra te mau melahi a te Atua i ni’a, ’e tē pou mai ra i raro i taua ’ē’a ra » (Genese 28:12).
Te mau ha’amaita’ira’a tā te Fatu i parau fafau ia Iakoba i roto i tāna ta’oto, ’ua toro atu i tāna mau tamari’i ato’a nō te fafaura’a—’oia ato’a ’outou ’e ’o vau nei. Mai tā te Fatu i nā reira nō Iakoba, e pāhono mai ’oia ia tātou « i te mahana o tō [tātou] ’ati » (Genese 35:3), mai te mea e mā’iti tātou iāna.
Nā ’ō atu ra te Fatu, « e inaha, tei pīha’i-ato’a-iho vau ia ’oe, ’e nā’u ’oe e tia’i i tō ’oe na mau haere’a ato’a, … e ’ore ho’i au e fa’aru’e ia ’oe ». (Genese 28:15).
Mai ia Iakoba, tē vai ra tō tātou pā’āto’a hō’ē medebara. I te tahi taime, e au ra te mau ha’amaita’ira’a i parau-fafau-hia e mea ātea roa. ’Ia tae ana’e mai te mau fifi ’aore rā te mau tamatara’a, e nehenehe tātou e uiui nō te here o te Fatu. E mana’o ato’a paha tātou ē, ’ua fa’aru’e te Atua ia tātou. Noa atu tā tātou mau tauto’ora’a itoito ’ei ti’ara’a pipi, e nehenehe tātou e fa’ari’i te mana’o ē ’aita tātou e fa’ari’i nei i te mau ha’amaita’ira’a ’o tā tātou e tīa’i nei.
Te mau taea’e ’e te mau tuahine, te mau hoa ē, te ’ē’a o te fafaura’a ’o te hō’ē ïa ’ē’a o te ’oa’oa, noa atu paha i te tahi taime e tahe te roimata. Mai te mea te putapū nei ’outou ē, ’aita te mau tuha’a o te fa’anahora’a nō te ’oa’oa e tupu nei i roto i tō ’outou orara’a i teienei, ’a ti’aturi, tē māna’ona’o nei te Fatu ia ’outou ’e e ha’amaita’i ’oia ia ’outou i tōna taime ’e mai te au i tōna pa’ari.
E fa’auru te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e tāna mau parau fafau ia tātou ’ia hi’o i mua, ’eiaha rā i muri. Maoti ’oia, ’aita tō tātou ananahi i riro ’ei tāpe’ara’a nō te mau mea tei tupu i muta’a ra ’aore rā ’o tē ha’amohimohi i tō tātou hi’ora’a i teienei. ’Oia ïa, e pēpē tātou pauroa ’aore rā e pēpēhia tātou noa atu e aha te ravera’a. Tē ti’aturi nei rā tātou i te Ta’ata Rapa’au Rahi. Tē ti’aturi—māite nei tātou iāna, inaha ho’i tē tauahi nei tātou i tānā parau fafau, tā’āto’a « ’e ’ua fa’aro’o pāpū māite tātou i te mau parau », ’oia ato’a « tei te ātea ’ē » te reira (Hebera 11:13).
« ’Ia fa’aha’amana’ohia tātou pā’āto’a ē, ’ia au i te ravera’a ’e i te tau mau o te Fatu, ’aita te hō’ē noa a’e ha’amaita’ira’a e pāto’ihia i tōna feiā mo’a ha’apa’o maita’i », fa’ahitihia e peresideni Nelson. « E fāito ’e e fa’autu’a te Fatu i te ta’ata tāta’itahi ’ia au i tōna hia’ai mau o te ’ā’au ’e tāna ’ohipa ».
Tē parau fafau atu nei au ia ’outou ē, ’a pe’e ai ’e ’a fa’a’ite atu ai tātou i te fa’anahora’a nō te mau ’utuāfare a tō tātou Metua i te ao ra, e pārahi mai ’oia i pīha’i ia tātou, e pāturu ’e e ’ati mai ho’i ia tātou i roto i tō tātou tere. E’ita roa ’oia e vaiiho ’ōtahi noa mai ia tātou, i mua ihoā ra i te mau tāmatara’a ’o tē tae mai ia tātou ’aore rā i tei herehia e tātou. E amo ’oia ia tātou, e fa’ateitei ia tātou, ’e e arata’i ho’i ia tātou i te fenua i parauhia ra ma te ’īra’a o te ’oa’oa i pīha’i iho iāna, tāna Tamaiti, ia Iesu Mesia, ’e tō tātou ’utuāfare—e a muri noa atu.