Mai, pe’e mai
Genese 22:1–18
Teie au
E ti’a ia rātou ’ia pāhono tāmau noa i te Fatu mai tā Aberahama i rave.
Fa’ahōho’ara’a nā Julie Rogers
’Ua parau Iosepha Semita i te hō’ē taime, « ’ia fa’aue mai te Fatu, ’a rave i te reira ». Te fa’aha’amana’o mai nei teie fa’a’itera’a o te fa’aro’o ’e te ’ohipa iā’u, i te tahi atu mau ’ohipa i tupu mai te reira te huru.
’Ei hi’ora’a, i te taime ’a anihia ai ia Adamu nō te aha ’oia e pūpū ai i te mau tusia, ’ua pāhono ’oia ’aita ’oia i ’ite, ’ua ’ite rā ’oia nā vai i fa’aue mai iāna (hi’o Mose 5:6). Tē fa’aha’amana’o ato’a mai nei iā’u i te hina’aro o Lehi ’ia fa’aru’e i tōna fare ’e tāna mau tao’a nō te pe’e i te mau arata’ira’a a te Fatu (hi’o 1 Nephi 2:2–4), ’aore rā te fa’aro’o o Nephi ’o tei fa’ari’i ’ia ho’i nō te ti’i atu i te mau ’api (hi’o 1 Nephi 3–4).
E nehenehe au e fa’ahiti atu e rave rahi hi’ora’a pāpū maita’i i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’o tē fa’a’ite nei i te vārua ha’apa’o, terā rā tē hina’aro nei au e fa’atumu i ni’a i te ’ohipa i tupu ia Aberahama.
Te ha’apa’o o Aberahama
’Ua parau fafau te Fatu i te hō’ē hua’ai rahi ia Aberahama ’e ia Sara. ’Ua rave taua ha’amaita’ira’a ra i te taime nō te taera’a mai, ’aore rā, ’ua tae mai te reira i te taime o te Fatu. Teie rā, ’ua tu’u te Fatu i te fa’aro’o o Aberahama ’ia tāmatahia, ’a ani ai ’oia iāna ’ia fa’atusia i tāna tamaiti, ia Isaaka, ’o tei riro ’ei ha’amaita’ira’a ’o tā rāua i pure ’e i tīa’i maoro roa. E rave rahi paha taime tō tātou tai’ora’a i teie ’ā’amu i roto i te pāpa’ira’a mo’a, terā rā e hia taime tō tātou tu’ura’a ia tātou iho i te vaira’a o Aberahama ?
E mea fifi roa ’ia feruri ato’a i te mau nīno’a mana’o o te hō’ē metua tāne here i mua i te hō’ē anira’a mai teie te huru. Noa atu rā, ’ua tāmau noa te fa’aotira’a a Aberahama i te ha’afa’ahiahia iā’u, ’a fa’aineine ai ’oia nō te haere i ni’a i te hō’ē mou’a i Moria ’e ’ia pūpū atu i te tusia tei anihia. I roto i te hō’ē fa’a’itera’a nō te hina’aro ’e te aurarora’a i te hina’aro o te Metua i te ao ra, ’ua vai noa tāna pāhonora’a, « Teie au ». (Hi’o Genese 22:1–2.)
’Ei fa’aho’ira’a nō tōna ha’apa’o, ’ua ha’amaita’ihia ’oia i te fa’ahereherera’a i te ora o Isaaka, ’oia ato’a i te mau ha’amaita’ira’a fa’ahiahia nōna iho, nō Sara, ’e nō tō rāua hua’ai (hi’o Genese 22:15–18).
Te aurarora’a a te Fa’aora
Ma te fē’a’a ’ore, ’ua fa’atumuhia te hi’ora’a teitei roa a’e nō te ha’apa’ora’a ’e te aurarora’a i te Metua i te ao ra i ni’a i te Fa’aora, ’o Iesu Mesia. ’Ua fa’a’ite ’oia i tōna hina’aro ’ia ha’apa’o ma te haerera’a mai i te fenua nei ; ’ia bāpetizohia, ’ia riro ’ei mea mā ’e te maita’i roa ; ’e ma te hōro’ara’a i tōna ora ’ei ō ’e te ravera’a i ni’a iāna te mau māuiui, te mau ’ati, te mau paruparu, te mau hara, ’e te pohe o tōna mau ta’ata, ’ia ’ite ’oia e nāhea ’ia fa’aora ia tātou i te tino nei (hi’o Alama 7:11–13).
Nō te pūai o te ’ohipa i tupu, nō te hō’ē taime, ’ua tūra’i te reira iāna ’ia ui tē vai ra ānei te hō’ē rāve’a nō te hōpoi ’ē atu i te reira ’āu’a maramara. ’Ua parau ’oi’oi mai ra ’oia, « ’’Ia tupu rā tō ’oe hina’aro, ’eiaha tō’u » (Luka 22:42)—nā roto i te tahi atu parau, « teie au »—’ei fa’a’itera’a i tōna hina’aro ’ia rave i te hina’aro o te Metua.
Te ha’apa’ora’a ’e te aroha
Nāhea tātou e nehenehe ai e fa’arahi i teie hina’aro nō te pūpū atu i te hō’ē « Teie au » ’ei pāhonora’a i te mau anira’a ato’a tā te Metua i te ao ra e pi’i nei ia tātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia, ’aore rā i te tahi taime i te hō’ē fāito o te ta’ata iho ?
’Ua ha’api’i Paulo i tō Roma, « tē au ra maori te aroha i te ture » (Roma 13:10). Mai te mea e hina’aro vau e ’ite mai i te hō’ē ta’o ’ei mono i te pereota « te au ra maori te aroha i te ture », tē mana’o nei au e tae ’oi’oi mai te ta’o ha’apa’o i tō’u ferurira’a. Nō reira, e nehenehe tātou e parau ē te aroha ’o te ha’apa’o ïa. ’E nō reira te fa’ahitira’a parau a te Fa’aora « ’ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau » (Ioane 14:15) e faufa’ahia ïa.
E nehenehe tātou e pāhono atu ma te hō’ē « Teie au » ’aore rā, i roto i te mau parau a Nephi, « e haere atu vau, e rave ho’i » (1 Nephi 3:7). I roto i tō tātou reo nō teie tau, e nehenehe tātou e parau, « ’oia mau, ’ua ineine au nō te rave i te mea tā te Metua i te ao ra i fa’aue mai, noa atu te huru o te orara’a ».
Te mea tā’u e hina’aro e ha’apāpū, ’oia ho’i, ’o te tū’atira’a ïa o te here ’e te ha’apa’o, te aura’a e ha’apa’o tātou i te parau a te Metua nō te mea ’ua here tātou iāna. Tē ti’aturi nei au ē te mā’itira’a ’ia ha’apa’o ’o te hō’ē ïa o te mau rāve’a maita’i roa a’e nō te fa’a’ite pāpū i tō tātou here iāna. « Te fa’aro’o ’aore e ’ohipa e mea pohe ïa » (Iakobo 2:26), ’e nō’u iho nei, ’aita ato’a vau e mana’o nei ē te here i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia e mea ora mau ’aita ana’e te ha’apa’o.
Nāhea ’ia fa’arahi i tō tātou here ’e tō tātou ha’apa’o
Nāhea tātou ’ia fa’arahi i tō tātou here nōna ’e i tō tātou ha’apa’o iāna ? ’Ua nā ’ō mai te Fa’aora, « ’e ’o teie ho’i te ora mure ’ore, ’ia ’ite rātou ia ’oe i te Atua mau ra ’e ’ia Iesu Mesia i tā ’oe i tono mai » (Ioane 17:3). Te ’ite-maita’i-ra’a ia Iesu Mesia—’e, nā roto iāna, te Metua—e fa’ati’a ai ia tātou ’ia ’ite maita’i i tō rāua here nō tātou ’e te mau mea e’ita e nehenehe e fa’ata’a ’o tā rāua i rave ’e e rave fa’ahou nō tātou, ’oia ato’a i roto i te mau taime fifi ’o tā tātou e fārerei nei i roto i teie orara’a tāhuti nei. Te ’ite-maita’i-ra’a ia rāua e taui tō tātou ’ā’au, e hōro’a mai ia tātou te hina’aro e pe’e i tō rāua hi’ora’a i roto i tā tātou mau ’ohipa ’e ’ia ineine i te parau atu, nā roto i te parau ’e te ’ohipa, « Teie au ». E ’itehia teie hina’aro i roto i te hia’ai ’ia tai’o i te mau pāpa’ira’a mo’a ’aore rā, i roto i te paraparaura’a i te Metua i te ao ra nā roto i te pure.
« Teie au » e nehenehe e riro ’ei hō’ē pāhonora’a i te hō’ē pi’ira’a ’ia tāvini i te hō’ē misiōni ’aore rā ’ia ha’amo’a-rahi-a’e-hia i roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a mai te ha’amo’ara’a i te mahana sābati, te fa’aturara’a i tō tātou mau metua, ’aore rā te ’imira’a ’ia ora i te hō’ē orara’a mā i te pae mōrare. « Teie au » ’o te fa’a’itera’a ïa e ’āpe’e tāmau noa i te mau pipi a te Mesia, ’oia ato’a ’ia fa’atupu mai te fa’atusiara’a i tītauhia i te mea tā tātou e hina’aro rahi nei ’aore rā nō te mea tā tātou i ’aufau i te hō’ē ho’o rahi.
E mea faufa’a roa teie hina’aro ’ia ha’apa’o, nō ni’a ihoā rā i te mau fafaura’a tā tātou i rave i te taime ’a bāpetizohia ai tātou ’aore rā ’a tomo ai tātou i roto i te hiero. E nehenehe ānei ’outou e feruri e aha te huru tō tātou orara’a mai te mea e feruri tāmau noa tātou, « Teie au » ’ia rave ana’e tātou i te i’oa o te Mesia i ni’a ia tātou ’aore rā ’ia ha’amana’o tāmau noa iāna ’e ’ia ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a ? Tē ani manihini nei te ravera’a i te ’ōro’a mo’a ia tātou ’ia fa’a’āpī i taua fafaura’a ra, e ti’a i te reira ’ia ’itehia i roto i tā tātou mau ’ohipa i roto i te hepetoma. Mai te reira ato’a ’ia haere ana’e tātou i te hiero nō te rave ’aore rā ’ia ha’amana’o tātou i te mau fafaura’a tā tātou i rave i reira.
Hi’ora’a o te hō’ē vahine fa’aipoipo ’āpī
Tē ha’amana’o nei au i te hō’ē ’āparaura’a ’o tā’u i fa’ari’i ’e te hō’ē nā ta’ata fa’aipoipo-’āpī-hia e rave rahi matahiti i teienei, ’a tāvini ai au ’ei ’episekōpo. I te hō’ē pō, ’ua fa’ari’i rāua i te hō’ē ’āparau maoro ’e te māniania nō ni’a i te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru. ’Ua fa’aruru te tāne ’āpī i te hō’ē hepetoma fifi i te vāhi ravera’a ’ohipa ’e ’ua hina’aro e fa’aherehere i te moni i noa’a mai iāna nō tā rāua iho mau ha’amāu’ara’a. Teie rā, tē ha’amana’o nei au i te mau parau a te vahine ’āpī ē, i mua i tāna tāne fa’aipoipo, ’ua parau ’oia, « ’episekōpo, ’ua ineine au ’eiaha e rave i te reira mau ha’amāu’ara’a ’e ’oia ato’a e ’ore e tāmā’a, mai te mea e tītauhia, tē hina’aro nei rā vau e ’aufau i te tuha’a ’ahuru ’e ’ia ha’apa’o i te parau a te Fatu ».
Nō reira teie « Teie au » tei fa’ahitihia ma te hō’ē ’itera’a pāpū rahi a te vahine ’āpī, ’ua riro ’ei tāvevora’a rahi ’o tā māua tāna tāne i putapū i te hō’ē vārua pūai i roto i te ’āparaura’a. Te pae hope’a, ’aita vau i ’ite e mea nā roto ānei i tōna iho hina’aro ’aore rā nō te mea ’ua ’umehia ’oia e tāna vahine, ’ua fa’aoti rā te tāne fa’aipoipo e ’aufau i tāna tuha’a ’ahuru i taua hope’a hepetoma ra.
I te sābati i muri iho, hou te mau rurura’a, ’ua ani mai te tāne ’āpī ’ia fārerei rū iā’u. Ma te hōho’a mata ta’a ’ē i te hepetoma i ma’iri, ’ua parau mai ’oia iā’u, « e ’episekōpo, ’ua ’ite ’oe ē i te hepetoma i ma’iri ’ua ’aufau vau i tā’u tuha’a ’ahuru, ’e ’ua ri’ari’a vau e’ita e nava’i te moni nō te mā’a, ’ua hina’aro rā vau ’ia ’ite ’oe ē i taua hepetoma ra, ’ua tāta’ipiti atu ā te moni nō te mā’a i tei mātarohia. E ’episekōpo, e temeio teie, ’e tē hina’aro nei au ’ia ’ite noa i teie mau temeio i roto i tō’u orara’a ». Nō’u nei, mai te huru ra ē tē parau mai nei teie taure’are’a iā’u, « ’episekōpo, ’ua ineine au nō te pāhono ‘Teie au’ i te mau mea ato’a tā te Atua e ani mai iā’u ».
Tā tātou fafaura’a
’Ua parau te Fatu ē ’ua ru’uru’uhia ’oia ’ia rave ana’e tātou i te mea tāna e ani (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 82:10). Tē ti’aturi mau ra ānei tātou i te pūai rahi o teie parau fafau ?
Penei a’e e’ita te mau ha’amaita’ira’a e tae mai ’a ora noa ai tātou ’aore rā mai te huru ’o tā tātou e hina’aro nei, tē fa’a’ite pāpū nei rā vau ia ’outou ē e mea mau ’e e parau mau teie parau fafau. E tītau te reira i te here nōna, te aurarora’a, te hina’aro ’ia rave i tōna hina’aro, ’e ’ia ora ’ei mau pipi nā te Mesia. E tauturu ’oia ia tātou ’e e ha’amaita’i ia tātou ’ia māramarama ’e ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a. ’Oia ato’a, ’ia ani ana’e mai ’oia ia tātou ’ia rave i tōna hina’aro, ’ia pāhono atu tātou ma te pūai « Teie au, e te Fatu ! »