« Te mau ti’a’au parauti’a—e mau pipi nā Iesu Mesia », Liahona, Māti 2026.
Vahine nō te fafaura’a
Te mau ti’a’au parauti’a—e mau pipi a Iesu Mesia
Tē ha’api’i nei e toru parabole i te ti’a’aura’a ’e tē fa’ahōho’a nei nāhea ’ia fa’ahōhonu i tō tātou ti’ara’a pipi nā Iesu Mesia.
’Ahuru pāretenia, nā Jorge Cocco
Te vaiihora’a i te māramarama o Iesu Mesia ’ia ’ana’ana i roto i tō tātou ti’ara’a pipi ’o te huru teitei roa a’e ïa o te ito e fa’a’āpī-noa-hia—e ito nō roto mai i te hō’ē puna ’o tē fa’a’āpī-tāmau-noa-hia. Ma te ’āfa’ira’a i te tāmarūra’a ’e te māramarama o te Mesia ia vetahi ’ē ra, e ’ite mai tātou i tō tātou iho marūra’a i roto iāna.
Nō reira, ’ia riro ’outou ’ei feiā fa’atupu hau i tō ’outou iho fare ’e i tō ’outou ’āmuira’a ’e i tō ’outou vaira’a i ni’a i te natirara. ’A tāmarū i te māuiui i roto i tō ’outou iho vāhi nohora’a.
Te fā a Sātane ’oia ho’i ’ia hāmani-’ino-hia tātou. ’Ia hurihia, e hōro’a mai te fa’anahora’a o te ’oa’oa a te Metua ia tātou i te rāve’a ’ia rave, ’ia riro ’ei mau ti’amana nō te maita’i, te hau ’e te tīa’ira’a.
E nehenehe tātou e pāto’i i te ha’avarera’a ma te fa’a’itera’a i te mau ha’amāramaramara’a e fa’aitoito, e hōpoi mai i te tīa’ira’a ’e te pāpū maita’i, nā roto i te rirora’a ’ei āraivavao nō te parau mau ’eiaha noa ’ei feiā ’aimamau nō te ha’amāramaramara’a. E nehenehe tātou e pāhono i te ’ohipa ’aipa ma te tīruvira’a i te ao nei i te māramarama ’e i te parau ’āpī maita’i o te ’evanelia a Iesu Mesia.
Mai tei parauhia e tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson, te pāhonora’a tei roto noa ia Iesu Mesia : « E aha noa atu tā ’outou mau uira’a ’aore rā tō ’outou mau fifi, tei roto noa te pāhonora’a i te orara’a ’e te mau ha’api’ira’a a Iesu Mesia ».
’Ua ani mai te peresideni Nelson ia tātou ’ia fa’ariro i tō tātou ti’ara’a pipi nōna, tā tātou ’ohipa « i ni’a roa a’e i te mau mea ato’a ». E fa’ahōhonu tātou i tō tātou ti’ara’a pipi ’ia ha’api’i ana’e mai tātou nā roto mai ’e nō ni’a ia Iesu Mesia. Nō reira, e tuatāpapa māite ana’e i te mau ha’api’ira’a a te Fa’aora.
Nā pāretenia hō’ē ’ahuru
Tei roto ia Mataio 25 e toru parabole i heheuhia mai. ’A tahi, te parabole o nā pāretenia hō’ē ’ahuru (hi’o te mau ’īrava 1–13). E pae e mea pa’ari ’e e pae e mea ma’ama’a. Tei te vāhi mau nā tino hō’ē ’ahuru i te tīa’ira’a i te tāne fa’aipoipo ’āpī, ’e ’ua haere-tāta’itahi-mai ’e te hō’ē lāmepa.
I tō te tāne fa’aipoipo ’āpī—fa’ahōho’ahia i te Fa’aora—taera’a mai i te taime mana’o-’ore-hia i te tuira’a pō, ’aita i nava’i te mōrī a nā pāretenia e pae nō tā rātou mau lāmepa. ’Ua mana’o paha rātou e ’ere i te mea faufa’a ’ia huru rahi noa a’e tā rātou mōrī. ’Aore rā, ’aita paha rātou i riro ’ei mau ti’a’au mito i te mōrī tā rātou e vai ra. Penei a’e ’ua nevanevahia, ’ua ’aramōina rātou i te fa’aineine-maita’i-ra’a i tā rātou lāmepa ’ia ’ama noa te reira.
’E nō reira, ’ei pāhonora’a i tā rātou anira’a ’ia tomo atu i te ’ōro’a tāmā’ara’a o te fa’aipoipora’a, pāhono mai ra te tāne fa’aipoipo ’āpī ē : « ’Aore au i ’ite ia ’outou » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Mataio 25:11 [i roto Mataio 25:12, nota raro a]). ’Ia hurihia, tē fa’a’ite nei te reira ē, maoti tā rātou fa’aineinera’a ’e tā rātou ti’a’aura’a pa’ari, ’ua ’ite maita’i nā pāretenia e pae pa’ari iāna.
E nehenehe te mōrī tao’a rahi e fa’arirohia mai tō rātou iho fa’afāriura’a. ’Ua fa’ati’a te reira i nā pāretenia pa’ari ’ia fa’a’ama i tā rātou mau lāmepa ’e ’ia tomo atu i te ’ōro’a fa’aipoipora’a ’e te tāne fa’aipoipo ’āpī. E’ita te mōrī e nehenehe ’ia ’ōperehia i tō rātou mau hoa, nō te mea o te reira ihoā te fa’afāriura’a o te ta’ata iho—nō te ta’ata iho. E nehenehe ’e e ti’a ia tātou ’ia tāpe’a i ni’a te māramarama o tā tātou mau lāmepa, nō te fa’ateitei, nō te ha’apūai ’e nō te huti mai ia vetahi ’ē ia Iesu Mesia ra, terā rā ’o tātou tāta’itahi te ti’a’au i tō tātou iho fa’afāriura’a.
Mai tei parauhia e te Fa’aora : « ’A ha’apa’o maita’i, ma te pure tāmau noa, ma te fa’aineine i tā ’ōrua na lāmepa ’ia ’ama noa, ’e ’ia ’āfa’i mai i te hinu nā muri ia ’ōrua, ’ia vai ineine noa ’ōrua nō te haerera’a mai o te Tāne fa’aipoipo ’āpī ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 33:17 ; tu’uhia te ha’apāpūra’a).
Te mau tālēni
Te piti o te parabole i fa’ahitihia i roto te Mataio 25 ’o te mau tālēni ïa (hi’o te mau ’īrava14–30). I roto i teie ’ā’amu, te Fatu, ma te mitora’a i te hō’ē rāterera’a māoro, ’ua hōro’a i te mau tālēni i tāna e toru tāvini. E fa’ahōho’ahia hō’ē « tālēni » i te moni. E nehenehe ato’a tātou e fa’ariro i te reira mai te mau hōro’a, mau ’aravihi, ’e te mau ha’amaita’ira’a a tō tātou Metua i te ao ra. I te hō’ē tāvini, ’ua hōro’a te Fatu e pae tālēni, i te tahi atu e piti tālēni, ’e i te toru ’ua hōro’a ’oia hō’ē tālēni. ’E i muri iho, reva atu ra te Fatu i tōna tere.
I tōna ho’ira’a mai, ’ua ’ite atu ’oia ē, te mau tāvini ’o tāna i hōro’a e pae tālēni ’e e piti tālēni, ’ua riro rāua ’ei nāu ti’a’au ha’apa’o maita’i ’e te fa’ahotu ’e ’ua fa’a’ohipa maita’i i tā rāua tālēni, ma te tāta’ipiti i tō rāua faufa’a. ’E nō tō rāua ha’apa’o maita’i i ni’a i te mea iti, ’ua hōro’a fa’ahou atu ā te Fatu nā rāua, ma te parau ē : « ’Ua ti’a roa, e teie nei tāvini maita’i ’e te ha’avare ’ore : ’O ’oe i ha’apa’o maita’i i tenā nā tao’a iti ha’iha’i, e fa’ati’a’au atu vau ia ’oe i ni’a iho i te mea rahi : E haere ’oe i roto i te ’ōro’a ’oa’oara’a a tō fatu » (’irava 21).
Teie rā, te tāvini tei hōro’ahia hō’ē tālēni ’ua huna i te reira i roto i te repo—penei a’e nō te mea ’ua nevanevahia ’oia ’e ’ua fa’ataime noa. ’Aore rā penei a’e ’ua fa’a’erehia ’oia i te ’ite e nāhea ’ia ha’amata ’aore rā ’ua mata’u ’oia i te manuia ’ore. Penei a’e ’ua fāito ’oia iāna iho i te tahi atu mau tāvini, ’e tōna mau fē’a’a ’ua fa’a’otohe iāna ’ia tāmata. ’Aita ’oia i fa’aineine iāna nō te ho’ira’a mai o te Fatu, ’aita ’oia i ora i te ’oa’oa o te ti’a’au ha’apa’o maita’i, ’e ’ua ’ere ’oia i tāna tālēni.
Mea tū roa te parabole o nā pāretenia hō’ē ’ahuru ’e te parabole o te mau tālēni. Tē ha’apāpū nei teie nā parabole to’opiti ē, e hōpoi’a nā tātou tāta’itahi tō tātou iho fa’afāriura’a ’e e ti’a ia tātou ’ia fa’aineine ia tātou nō te fa’ari’i i te hōro’a o te fa’ateiteira’a a te Fatu—’e e tia’aura’a tā tātou ’e e hōpoi’a tā tātou iho nō te mau tālēni ’e te mau hōro’a tei hōro’ahia mai ia tātou.
Te māmoe a te Tīa’i māmoe maita’i
Te hōpe’a, tē fa’ati’a nei te Mataio 25 i te ’ā’amu o te feiā ’o tei « ti’aturi i mua i te Atua », fa’ata’ahia mai te māmoe a te Tīa’i māmoe maita’i, e ’itehia i tōna pae ’atau, i te ’amura’a ma te ’oa’oa i te mā’a i te ’ōro’a fa’aipoipora’a ’e ’ōna, ’e ha’amaita’ihia ’ia riro ’ei feiā fa’atere i ni’a i te mau mea e rave rahi (hi’o ’īrava 31–40). E parau atu te Fatu ia rātou :
« I po’ia na ho’i au, ’e ’ua hōro’a mai ’outou i te mā’a nā’u ; i po’ihā na vau ’e ’ua fa’ainu mai ’outou iā’u ; e ta’ata ’ē au, ’e ’ua ’ite mai ’outou iā’u :
« I veve na vau, ’e ’ua fa’a’ahu mai ’outou iā’u ; i pohe na vau i te ma’i, ’e ’ua utuutu mai ’outou iā’u ; i roto vau i te tāpe’ara’a, ’e ’ua haere mai ’outou iā’u ra » (Mataio 25:35–36).
’Ei mau pipi nāna, tē fa’aineine nei tātou ia tātou iho nō tōna Tae-piti-ra’a mai ’e tē fa’a’ohipa ha’apa’o maita’i nei tātou ’e tē ha’afaufa’a nei i te ti’a’aura’a i te mau mea tei ha’amaita’ihia ia tātou. Te aumihi, te aroha, te parauti’a ’e te ti’a’aura’a ha’apa’o maita’i e fa’ati’a ia tātou ’eiaha noa ’ia ora i pīha’i iho iāna i muri a’e, ’oia ato’a rā ’ia ti’aturi i mua i te Atua i teienei. Mai tā Moromona i ha’api’i, nō rātou tei ’ī i te aroha—te aroha mau o te Mesia—e « maita’i ïa tō [rātou] » i te mahana hope’a ra. E riro mai rātou mai te Fa’aora te huru, te hi’ora’a iāna mai iāna iho ’e ’ia ’ī i te tīa’ira’a ’e ’ia tāmāhia mai iāna i mā. (Hi’o Moroni 7:47–48). ’Ua parau te peresideni Nelson, « nā te aroha ’e te vi’ivi’i ’ore e fa’aineine i te ’ē’a ē tae atu ai i te ti’aturira’a i mua i te Atua ! »
Tīa’i māmoe—Raura’a IV, nā Jorge Cocco
E aupuru te mau pipi a Iesu Mesia i te feiā i roto i te hepohepo.
Tē ha’api’i nei teie nā parabole e toru ia tātou ’ia ti’a’au i tō tātou iho fa’afāriura’a ; te mau hōro’a, te mau tāleni ’e te mau mea ato’a ’o tē ha’amaita’i nei ia tātou ; ’e i tō tātou mau ta’ata tupu e porori nei, ’e ’ere nei i te nohora’a, e māuiui nei ’e e rohirohi nei.
Tē ha’api’i nei rātou nāhea te mau pipi a te Mesia ’ia fa’aineine nō te mau tau ’ati hou te Tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora. ’O te mau tau teie ’o tā tātou e ora nei ! E ti’a ia tātou ’ia tāpe’a māite i te mau lāmepa o tō tātou fa’afāriura’a ’ia ’ana’ana pūai noa, ’ia vaiiho ’ama noa tō tātou māramarama, ’ia fa’a’ohipa ’e ’ia fa’ahotu i tō tātou mau tālēni ’e ’ia aupuru i te feiā nava’i ’ore. ’O te reira ’ia pārahi-mai-hia e te aroha, te here mau o te Mesia.