Parau poro’i a te feiā fa’atere o te ārea
Patu i ni’a i te papa : Fa’aorara’a i te ta’ata nātura nā roto i te ’ōro’a mo’a
« E tau ’aita i ’itehia a’enei, erāve’a ïa ’aita i ’itehia a’enei ».
I roto i te hō’ē ao tei fa’a’ohuhia e te pāpū ’ore, ’ua tāpū ti’a te mau parau a te peresideni Nelson i te māniania mai te hō’ē pou mōrī ’Ua fa’aitoito mai ’oia ia tātou ’ia rave i te mau fa’aotira’a fa’ahiahia nō te ha’apūai i tō tātou niu pae vārua, te mau fa’aotira’a ’o tā tātou e ’ore roa paha e rave i nā mua a’enei. Nō te mea ’ia ’ārepurepu ana’e te orara’a, e hina’aro hau atu ā tātou i te mau hia’ai maita’i, e hina’aro tātou i te hō’ē niu patuhia i ni’a ia Iesu Mesia.
Tē fa’aha’amana’o mai nei Helamana 5:12 ia tatou :
« ’A ha’amana’o, ’a ha’amana’o, e mea ti’a roa ia ’ōrua ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa o tō tātou Tāra’ehara, ’o te Mesia, te Tamaiti a te Atua ; ’e ’ia fa’atae mai te diabolo i tāna ra mau mata’i ’ū’ana, ’oia ïa, ’e tāna mau ’ohe nā roto i te pūāhiohio, ’oia ïa, ’e ’ia ma’iri mai te tā’āto’ara’a nō tāna ra ūa pa’ari, ’e tāna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua, ’aita roa tō te reira e mana i ni’a iho ia ’ōrua, nō te huti ia ’ōrua i raro i te ’ābuso nō te mamae ’e te ’oto hope ’ore, maoti ho’i te papa i ni’a iho ’ōrua i te patuhia, e niu pāpū ho’i, ’e mai te mea e patu te ta’ata ia rātou i ni’a i taua niu ra, e ’ore ïa rātou e ma’iri i raro ».
’A tāpa’o i te parau : « e mea ti’a roa … ’ia ha’amau [patu] ’Aita teie niu i hōro’ahia mai ia tātou, e tītau te reira i te tauto’ora’a, te hia’aira’a ’e i te tahi taime te māuiui ’o tē tītau i te hi’o i tō tātou vaira’a.
’Ia vai parauti’a noa—e mea ’āhitahita teie mau mata’i. E tae mai te reira nā roto mai i te mau fifi i te pae faufa’a, te ma’i, te mau aura’a pe’ape’a, te mau fē’a’a nō te ha’api’ira’a tumu ’e te ’aravīra’a. E tā’iri te reira ia tātou ma te pūai o te hō’ē māta’i hurifenua ’e mai te peu ’aita tātou i tūtauhia i te Mesia, e nehenehe te reira e arata’i atu ia tātou i roto i te ’āputo o te ahoaho ’e te ’ati hope ’ore.
’Ua ha’api’i te ari’i Beniamina :
« ’Ua riro te ta’ata nātura nei ’ei ’enemi nō te Atua, ’e ’ua tupu te reira mai te hi’ara’a o Adamu mai ā, ’e e vai noa ho’i ē a muri ē a muri noa atu, maori rā ’ia auraro ’oia i te mau arata’ira’a a te Vārua Mo’a, ’e ’ia fa’aru’e i te ta’ata nātura ’e ’ia riro ’ei ta’ata mo’a nā roto i te tāra’ehara a te Mesia ra te Fatu, ’e ’ia riro ho’i mai te hō’ē tamari’i ra i te auraro, te marū, te ha’eha’a, te fa’a’oroma’i, te ’ī i te aroha, te hina’aro ’ia auraro i te mau mea ato’a tā te Fatu e hina’aro ’ia tu’u mai i ni’a iāna, mai te hō’ē tamari’i e auraro i tōna ra metua tāne ». (Mosia 3:19) (tu’uhia te pāpa’i opa).
Teie te arora’a mau o te orara’a : E ’ere au i mua ia Sātane, ’o te mo’a rā i roto iā’u i mua i te ta’ata nātura e vai ra i roto iā’u. Mai tā Lehi i ha’api’i (2 Nephi 2:16), ’ua ’umehia tātou e nā mea e piti. Hō’ē tuha’a tō’u ’ua here i te māramarama, te tahi atu tuha’a — te ta’ata nātura — tē ’aro nei i te reira.
I te tau tahito, e ’āfa’ihia mai te mau ’ānimara i te hiero ’ei fa’atūsiara’a tāauahi. Tē ’ite nei au i te reira mai te hō’ē taipe ’o tē ti’a ia tātou e ha’apau i te ’ānimara i roto ia tātou. I muri a’e i tāna Tāra’ehara, ’ua parau te Fa’aora :
« ’Ia fa’a’orehia tā ’outou mau tusia ’e tā ’outou mau ō tāauahi . . . . ’E e pūpū mai ’outou iā’u nei i te tusia nō te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa. ’E ’o ’oia ’o tē haere mai iā’u nei ma te ’ā’au ’oto ’e te vārua tātarahapa ra, ’o tā’u ïa e bāpetizo i te auahi ’e te Vārua Maita’i . . . ». (3 Nephi 9:19–20)
Tē ani manihini nei te fa’atumura’a a te ārea nō Pātifita nō 2025, ’ia ha’aputuputu mai tātou nō te ’ōro’a o te ’ōro’a mo’a. ’E ’itera’a rau mo’a te reira ’e te tāmarū, i reira tātou e tātara ’ē ai ’e e huna ai i roto i te repo ma te taipe i te ta’ata nātura. E fa’aha’amana’o te mau pure o te ’ōro’a mo’a ia tātou ē, ’ua ha’amaita’ihia te pāne ’e te pape ’e ’ua ha’amo’ahia nō tō tātou vairua, ’a ha’apa’o ai tātou i te mau fa’auera’a a tō tātou Metua mure ’ore.
Ma’a matahiti i ma’iri a’enei, ’ua tāfifi māua tā’u vahine ’e te hō’ē o tā māua mau tamari’i FAP. ’Ua fa’arohirohi te hō’ē ’āna’ira’a roa o te tupura’a ’ohipa ia māua i te pae ’āehuehu. Tē ha’amana’o nei au ma te tātarahapa i te paraura’a atu : « ’Ua ta’ahoa roa vau. E tāpū vau te mana’o e ha’ape’ape’a fa’ahou nō ’oe ». Nō te tahi tau mahana ri’i, ’ua ’ite au te au maita’i, te ātea-’ē-ra’a, te ha’ape’ape’ari’ira’a ’e ’ua mana’o vau ’ua ’itehia mai ’iā’u te hau.
I muri iho rā, ’ua tae mai te sābati.
’Ua tai’o vau ’aita i maoro a’enei i te a’ora’a a Elder Peter F. Meurs nō te ’āmuira’a rahi nō 2016, « E tauturu te ’ōro’a mo’a ia tātou ’ia riro ’ei ta’ata mo’a ». ’Ua hōro’a mai ’oia e pae rāve’a nō te fa’ahōhonu i tā tātou ha’amorira’a :
-
Fa’aineine hou te sābati
-
Tae mai nā mua i te hora
-
Hīmene ’e ha’api’i mai nā roto mai i te mau parau o te hīmene ’ōro’a mo’a
-
’Āmui mai i roto i te mau pure
-
E ha’amana’o ia Iesu ’a ’ōperehia ai te pāne ’e te pape
’Ua tāmata vau i te fa’a’ohipa i teie mau ha’api’ira’a, terā rā e mea teimaha ā tō’u ’ā’au. I muri iho ’ua tae mai te rāve’a ’ia ha’api’i mai i te hīmene o te ’ōro’a mo’a, ’ua puta roa tō’u ’ā’au i te ’īrava piti.
« ’Ia ho’i ana’e tō tātou ferurira’a i muri, ’ua ’ite tātou e ti’a ia tātou e tātarahapa. Tē ’ē’a e haere ia ’oe ra ’o te parauti’a ïa, te ’ē’a ïa mea nā reira tō ’oe ora i te orara’a mai. Te fa’a’orera’a hapa ’o te hōro’a ïa nō ’ō mai ia ’oe, tē mā’imi nei mātou i te reira ma te hina’aro mā ».
’Oi’oi roa tō’u ’ā’au i te fāriura’a ’eiaha noa i ni’a i te Fa’aora, i ni’a ato’a rā i tā’u tamari’i. ’Ua muhumuhu mai te Vārua iā’u, ’a niuniu iāna ’e ’a parau iāna tē tātarahapa nei ’oe, ’a vaiiho iāna ’ia ’ite ’ua here ’oe iāna.
I muri a’e i te purera’a, ’ua ’āfa’i atu vau i te poro’i : « E niuniu atu vau ia ’oe i teie avatea, e hina’aro vau e paraparau. ’A pāhono mai, tē parau fafau nei au e’ita vau e ha’afifi ia ’oe ». ’Ua niuniu vau ’e ’ua parau atu, « ’ua here au ia ’oe tā’u tamaiti, ’a fa’a’ore mai i tā’u hapa ». ’Ua tupu te hō’ē taime muhu ’ore, i muri iho tōna reo : « Āā, ’o te reira noa ? Mea maita’i roa, ’ua here ato’a vau ia ’oe. Tē tātarahapa nei au, mai te aha te huru tō ’oe mahana ? »
E mea mo’a te reira taime. ’Ua riro te reira ’ei fa’aorara’a, ’o te rā’au tāmarū te reira a te Fa’aora ’e ’ua tae mai te reira nō te mea ’ua tāmata vau, noa atu te parauti’a ’ore, i te patu i ni’a i te papa.
’Aita e ’ōti’a nō tōna ’aravihi nō te tauturu ia ’oe. Nō ’oe tāna tāra’ehara hope ’ore, e fa’a’ore ’oia i tā ’oe hara, e fa’aora ’oia ia ’oe ’e e fa’ati’a ’oia ia ’oe.
Nō reira ’a rave i te taime nō te fa’afa’aea ri’i ’e ’a hi’ohi’o fa’ahou ia ’oe. ’Ia riro te ’ōro’a mo’a ’ei tō ’oe vāhi mo’a, ’ia riro te Fa’aora ’ei tō ’oe pūai ’e ’ia tae ana’e mai te mau vero, mea pāpū e tae mai te reira, e’ita roa ’oe e topa nō te mea ’ua patuhia ’oe i ni’a i te papa, ’o Iesu Mesia ïa.