« ’Ua tāmarū te tāvinira’a huru Mesia i te mau ’ā’au, ’ua ’īriti i te mau ’ūputa i Torita [Corse] », Liahona, Tēnuare 2026.
’Ua tāmarū te tāvinira’a huru Mesia i te mau ’ā’au, ’ua ’īriti i te mau ’ūputa i Torita [Corse]
Ma te pūpū i te tauturu i te feiā e fa’aea ra i ni’a i teie motu nō Mēditeranea, ’ua fa’aoti te mau misiōnare e ani manihini ia rātou ’ia haere mai i te Mesia.
’Ua ’ite maita’i te tāvana ’oire nō Bastia ē, e mau ta’ata ’e’ē te mau misiōnare ’o tē ti’a nei i mua iāna. Nō te aha, ’ua uiui ’oia, te mau taure’are’a tāne nō te tahi atu mau fenua e haere mai ai e pūpū i te tauturu i tōna nūna’a nō te motu nō Torita ?
I muri a’e te hō’ē taime fa’afa’aeara’a, ’ua fa’ari’i ’oia i tā rātou pūpūra’a ’e ’ua tāmata ia rātou, ’ia tae mai rātou i te po’ipo’i roa i te mahana nō muri iho, nō te pēni i tāna hōtēra na’ina’i.
Ma te tāpe’a i tā rātou parau fafau, ’ua tae mai te mau taure’are’a tāne i te hora 7:00, ma te ’ana’anatae ’e te ineine nō te tātā’i i te hōtēra a te tāvana ’oire i ni’a i teie motu nehenehe i te tua pae miti rārahi nō Farāni i Mēditeranea.
I tō te tāvana ’oire taera’a atu i te hōtēra i muri iho i taua mahana ra ’e ’ua ’ite atu i te mau misiōnare e rave noa ra i te ’ohipa i raro a’e i te mahana tahatai, « ’ua māere roa ’oia i te ’itera’a mai ia mātou i reira », ’ua parau Jake Lowry, te hō’ē o te mau misiōnare e tāvini ra i te reira taime.
’Ua māere i tō rātou hina’aro mau ’ia ’ohipa pūai nō te tauturu i te mau ta’ata tā rātou i ’ore i mātau, ’ua tāmarū te tāvana ’oire i tōna ’eta’eta ’e ’ua « ani mai ia mātou ’ia pārahi i raro ’e ’ia parau iāna i te mea tā mātou e hina’aro nei », ’ua parau te taea’e Lowry.
’Ua fa’a’ite atu te mau misiōnare i te ’evanelia ’e ’ua parau atu nāhea tā rātou ’ōpuara’a i te ha’amaita’i i te mau ta’ata i ni’a i te motu nō Torita. ’Ua fa’ati’a atu rātou i tō rātou fifi ’ia ’ite mai i te hō’ē nohora’a, nō te ta’ahoa o te ta’ata e fa’aea ra i reira i te feiā ’e’ē. Tau ’āva’e nā mua atu, ’ua ’īritihia te mau misiōnare ato’a i ni’a i te motu nō te mau tumu o te pārurura’a. Terā rā teie mau misiōnare ’ua ’īriti fa’ahou i teienei i te ’ohipa misiōnare.
’Ua fa’aro’o te tāvana ’oire i te mau misiōnare. « I te po’ipo’i a’e », tē nā ’ō ra te taea’e Lowry, « ’ua ’itehia mai iāna te hō’ē nohora’a maita’i nō mātou ’e ’ua pāpa’i i te hō’ē parau maita’i ».
I taua ā pō ra, i muri a’e i tō rātou fa’anahora’a ia rātou i roto i tō rātou nohora’a ’āpī, « ’ua haere mai e piti nā ti’a nō te piha tōro’a a te tāvana ’oire e aroha ’e e ha’apāpū mai ia mātou ē, e fa’ari’i-poupou-hia ’e e pāruru-maita’i-hia mātou i roto i te ’oire », ’ua parau te taea’e Lowry.
’Aita i maoro, ’ua ha’amata te tāvana ’oire ’e tāna vahine i te haere mai i te mau purera’a i te sābati a te ’āma’a, i reira rātou i te ’oa’oara’a ’ia hīmene i te mau hīmene. ’Ua bāpetizo-vave-hia te vahine a te tāvana ’oire.
Fenua repo maita’i
Mai taua mau ha’amatara’a ’ōhie ra i te ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1990, ’ua a’ahia te ’Ēkālesia i ni’a i teie motu tei tui te ro’o ’ei vāhi fānaura’a nō Napoleon Bonaparte. ’Ua ’oi’oi te ’ohipa misiōnare i te ’ūa’ara’a. I hōpe’a o te toru o te ’āva’e, hau atu i te 40 ta’ata tei haere mai i te mau purera’a i te sābati, i roto i te hō’ē vāhi fa’ahiahia tei fa’anahohia nō te putuputu e te tāvana ’oire.
« ’Ia hi’o-ana’e-hia i muri, e nehenehe tātou e hi’o ē e ’itehia te rima o te Fatu i roto i te mā’itira’a i te taime ’e te mau rāve’a nō te ha’amau i te ’Ēkālesia i te motu nō Torita », ’ua parau Richard W. Thatcher, e peresideni ia nō te misiōni nō Marseille i Farāni, i teienei te misiōni ïa nō Lyon i Farāni.
E ’ere rā te ha’amaura’a i ni’a i te motu i te ’ohipa ’ōhie. Te mau tauto’ora’a mātāmua nō te ’āfa’i i te mau misiōnare i reira, ’ua fārerei ïa i te pāto’ira’a ’e te mau ha’amata’ura’a fifi. « ’Ua tupu te mana’o pāto’i i te ta’ata farāni i roto i te mau ta’ata tumu nō Torita i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1990 », tē nā reira ra te taea’e Thatcher.
’Ua fa’a’ite te mau ta’ata tumu nō Torita i tō rātou māuruuru ’ore i te feiā ’e’ē i te hāmanira’a rima’ī ihi i te mau tūpita, nō te ha’amou i te mau ’imira’a faufa’a ’e te mau fatura’a tao’a ’e’ē. « E ’ere te reira i te mea varavara », ’ua fa’ati’a Darin Dewsnup e misiōnare ia, « ’ia fa’aro’o e rave rahi haruru i te mau mahana ato’a i roto i te ’oire. E ’ere mātou i te ta’ata Farāni, e ’ere ato’a rā mātou i te ta’ata nō Torita ».
’Ua fa’aarahia te mau misiōnare i te mau fifi, ’e i te taime ’a haruru ai te hō’ē tūpita i roto i tō rātou tuha’a vāhi fa’aeara’a, ’ua ’īritihia nā misiōnare e maha e vai ra i ni’a i te motu nō te tahi atu tuha’a o te misiōni i te fenua Farāni.
« ’Aita fa’ahou tā mātou e misiōnare i ni’a i te motu », ’ua parau te taea’e Thatcher, ma te paraura’a ’ua riro teie ’ohipa ’ei hō’ē rāve’a nō te ha’api’i mai ’e nō te tupu i te rahi.
Te tāvinira’a huru Mesia ’o te pāhonora’a ïa
Nō te māramarama maita’i a’e i te mau ’ōpuara’a a te ra’i, ’ua fafau te mau misiōnare ’ia ’imi māite i te orara’a ’e te tāvinira’a a te Fa’aora nō te ha’api’i maita’i a’e i tāna mau rāve’a. ’Ua ’imi māite rātou i tāna mau ’ohipa tāvinira’a ’e te aroha, terā iho ā ra i te fa’a’amura’a, te fa’aorara’a ’e te herera’a. ’Ua fa’aoti rātou ē e mea faufa’a te tāvinira’a nō te noa’ara’a mai te ti’aturira’a o te ta’ata ’e te tāvinira’a mai tā te Fatu i rave.
Ma te hō’ē rōtahira’a ’āpī nō te tāvini, ’ua tonohia e toru misiōnare nō te ’īriti fa’ahou i te ’ohipa i Torita i te ’āva’e Māti 1992. I taua taime ra ’ua tonohia rātou i Bastia, te piti o te ’oire rārahi roa a’e o te motu. I reira ’ua fa’aoti rātou e fārerei noa i te ta’ata mai tei mātauhia, ’eiaha rā e haere e pātōtō i te mau ’ōpani ’o te fa’atupu i te tahi taime i te mata’u i te feiā e ora ra i reira.
« ’Ua pāhonohia tā mātou mau pure. ’Ua ta’a maita’i ia mātou ē e nehenehe te tāvinira’a e fa’a’ite i tō mātou ’ā’au tae i te huira’atira ’e e tāmarū i te ’ā’au o te mau ta’ata ’o tē pāto’i nei i te feiā ’e’ē », ’ua parau te taea’e Thatcher.
’Ua fa’a’ite atu te mau misiōnare ’āpī ia rātou i te mau ta’ata e fa’aea ra i reira, ma te pūpūra’a i tā rātou tauturu mai tā rātou e nehenehe. ’Ua vāere rātou i te mau ’āua ’utuāfare, ’ua tātā’i i te mau pere’o’o ’e nō te tāvana ’oire, ’ua pēni rātou i tāna hōtēra tei marau te pēni. Pinepine rātou i te fa’ahoahia, ’e ’ua māuruuruhia tā rātou mau tauto’ora’a. Fātata e ani-pinepine-hia rātou ’ia pārahi mai nō te inuinu i te hō’ē hāpaina « limonade [pape monamona] » ’e ’ia « parau mai ia mātou nō ni’a i tā ’outou ’ēkālesia », ’ua parau te taea’e Thatcher. ’Aita i maoro, « ’ua taui hope roa tō mātou ’avei’a ».
Te ’āveira’a mātāmua ’ua ’āfa’i atu ïa i te bāpetizora’a o te ’utuāfare Lota, ’o tei ’āvei atu i muri iho i te tahi atu. I te tomora’a te mau misiōnare i roto i te fare o te ta’ata i ’āveihia atu, te metua vahine o te ’utuāfare, ’o tē pure ra ’ia ’ite i te parau mau « ’ua topa tūturi ’e ’ua ta’i ha’amāuruuru i te Fatu i te pāhonora’a i tāna mau pure ».
Te fa’a’īra’a i te hō’ē ’āpo’o
I te ’ōmuara’a o tā rātou tāvinira’a i Bastia, ’ua hōro’a te mau misiōnare i tō rātou taime i te fare ma’i Kātorika rahi, ’ua pāto’i rā te ti’a fa’atere monseigneur o te fare ma’i i tā rātou anira’a ’a ’ite ai ’oia i tā rātou ha’apa’ora’a fa’aro’o. ’Ua pe’ape’a ri’i tōna mana’o ’ia fa’aō mai te tahi atu mau ha’apa’ora’a keresetiano ta’a ’ē i roto i te fare ma’i.
Tau ’āva’e i muri mai, i te ’āva’e Mē 1992, ’ua topa te hō’ē tuha’a rahi o te hō’ē tahua tu’era’a pōpō i raro i te taime o te hō’ē tu’era’a pōpō maona, ma te ha’apohe 19 ta’ata ’e te ’āfa’ira’a tauasini feiā māta’ita’i pēpē ’ino i te fare ma’i.
I te topara’a te tahua tu’era’a pōpō i Torita, ma te ha’apohe 19 ta’ata ’e te ha’apēpēra’a tauatini ta’ata, ’ua hōro’a te mau misiōnare e rave rahi hora nō te rapa’aura’a rū i hi’opo’ahia i te fare ma’i o te fenua.
Hōho’a nā Craig Peterson
’Ua ’ī roa te fare ma’i i te feiā pēpē. ’Ua fa’a’ī te mau ta’ata fa’aitoito o te tu’era’a pōpō tei pēpē i te mau piha ’e ’ua ’ī te mau aroā. Vetahi ’ua ’āfa’ihia nā ni’a te manureva i te fenua Farāni ’ia rapa’auhia rātou. Te monseigneur, tei tāpineva nō te ’ite mai i te mau ta’ata ’aravihi e hōro’a i tō rātou taime, ’ua ha’amana’o i te hō’ē tāreta tā te mau misiōnare i vaiiho atu ’e ’ua pi’i ia rātou nō te tauturu mai.
I te roara’a e 36 hora, ’ua horo haere te mau misiōnare mai te hō’ē ’ohipa i te tahi atu, i te tauturura’a i roto i te mau rapa’aura’a rū rau i hi’opo’ahia, mai te pātiara’a te rā’au i roto i te uaua, te tā’amura’a te mau pēpē, te tāmāra’a i te mau piha, ’e te ’āfa’ira’a te feiā pēpē i te tahi atu vāhi. ’Ua hōro’a rātou i te mau ha’amaita’ira’a autahu’ara’a i te mau melo o te ’āma’a tei pēpē i roto i te ’ati.
Tō te monseigneur ’itera’a i te mau tauto’ora’a tu’utu’u ’ore a te mau misiōnare, ’ua pi’i ’oia ia rātou ’e ’ua arata’i ia rātou nā roto i te fare ma’i, ma te fa’ata’a i te feiā ma’i ē te mau misiōnare ’o te mau ta’ata ïa a te Atua ’e ’ia vaiiho ia rātou ’ia hōro’a i te mau ha’amaita’ira’a i te feiā pēpē.
Tē ha’amana’o ra te taea’e Thatcher : « Maoti tā mātou tāvinira’a, ’ua noa’a ia mātou te fa’atura ’e te fa’ahiahia a te hō’ē ti’a fa’atere teitei o te ’oire ’e a te hō’ē ti’a mana fa’atere ha’apa’ora’a fa’aro’o faufa’a rahi ». ’Ua tāmarū te reira i te mau ’ā’au ’e ’ua tauturu i te fa’a’ore i te pāto’ira’a i roto i te huira’atira, ’ua parau ’oia. « E mea faufa’a rahi roa te reira nō te manuiara’a tā mātou mau tauto’ora’a porora’a ».
’Ua parau Jason Soulier, peresideni nō te misiōni nō Lyon Farāni i te matahiti 2024 : « I teie mahana, tē tāmau noa nei te mau temeio o te nu’ura’a i mua i Torita, noa atu te mau ’ārepurepura’a rau. I te matahiti 2024, 14 melo nō te ’āma’a nō Bastia tei haere i te hiero nō Paris Farāni nō te rave i te ’ohipa hiero e rave rahi mahana, te pupu rahi roa a’e ’o tei rātere mai teie atu motu Mēditeranea mo’emo’e e tae atu i te hō’ē hiero. Nā roto i te tauturu a te mau ’āpiti ta’ata fa’aipoipo pa’ari rave tāmau ’e e pae taea’e ’e tuahine misiōnare itoito, tē tāmau noa nei te Fatu i te ha’amaita’i i teie motu paradaiso ma te fa’ari’ira’a i te feiā fa’afāriu ’āpī ».