Te ’imira’a i te Mesia ’e te mau Fafaura’a : Te mau tāviri a Nephi nō te tai’o i te Faufa’a Tahito
’Ua fa’a’ite mai Nephi i te tahi mau mana’o ’o te nehenehe e tauturu ia ’outou i roto i tā ’outou ’imi-māite-ra’a.
Hōho’a nō te Mesia, nā Heinrich Hofmann, fa’ati’ahia e C. Harrison Conroy Co. Inc.
’Ua au roa vau i te tai’ora’a i te Faufa’a Tahito. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua ’itehia mai iā’u e piti tāviri nō te pā’imi i roto i te Faufa’a Tahito, nō te hōpoi mai i te ’oa’oa ’e ’ia fa’arahi i te hāro’aro’ara’a : Te Mesia ’e te mau fafaura’a.
Teie te tahi mau rāve’a e nehenehe ai tātou e ’ite mai i te Mesia ’e te mau fafaura’a, i roto i tā tātou ’imi-māite-ra’a i te Faufa’a Tahito i teie matahiti.
Te ’imira’a i te Mesia
Tē parau ra Nephi e tai’o ra i te mau pāpa’ira’a mo’a nā roto mai i te mau ’api veo, « ’e inaha, ’ua ’oa’oa tō’u vārua i te fa’a’ite-pāpū-ra’a atu i tō’u mau ta’ata i te parau mau nō te taera’a mai o te Mesia ; nō te reira ho’i i hōro’ahia mai ai te ture a Mose ra ; ’e te mau mea ato’a ho’i i hōro’ahia mai e te Atua mai te ha’amatara’a mai ā o te ao nei, i te ta’ata nei, e taipe ana’e ïa nōna ra » (2 Nephi 11:4).
E nehenehe tātou e ’ite mai ia Iesu Mesia i roto i te Faufa’a Tahito ma te rāve’a rau.
Mose ’e te ’ōphi veo, nā Judith A. Mehr ; Te Mesia i ni’a i te sātauro, nā Carl Heinrich Bloch
Te Atua o te Faufa’a Tahito
Nō te mea ’ua ’ite tātou nā roto i te heheura’a ’āpī ē, ’o Iesu Mesia te Atua o te Faufa’a Tahito (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 110:3–4), e nehenehe tātou e hi’o i tōna mana i roto i te poietera’a ’e ’ei hōro’ature i ni’a i te mou’a Sinai, i te ha’api’ira’a ia ’Īserā’ela e nāhea ’ia riro mai te Atua ra te huru. ’Ua ha’api’i mai tātou i tōna aroha i roto i te fa’aorara’a mai ia ’Aiphiti i te tītīra’a, tōna here aupuru nō tōna nūna’a i roto i te mētēpara ’e te fa’aorara’a ia rātou i te fenua i parauhia, ’e tōna aupuru tu’utu’u ’ore ma te tonora’a atu i te mau peropheta ’e te pūpūra’a i te fa’a’orera’a hara ia ’Īserā’ela, ’a tātarahapa ai rātou i tā rātou mau hara.
Te mau huru o Iesu Mesia
Tē vai nei e rave rahi huru (’aore rā fa’ahōho’ara’a) o Iesu Mesia i roto i te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito, e rave rahi ’o tē fa’a’ite ātea nei i tōna taera’a mai i muri nei mai tei pāpa’ihia i roto i te Faufa’a ’Āpī ’e te Buka a Moromona. Te ’ā’amu o Aberahama ’e o Isaaka e fa’a’ite ātea ra i te Atua te Metua i te fa’atusiara’a i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia. ’Ua fa’aora Iosepha i tōna mau taea’e i te o’e pae tino, mai tā Iesu Mesia e fa’aora nei ia tātou i te o’e pae vārua. ’Ua fa’aora Mose i tōna nūna’a i te tītīra’a mai tā Iesu e fa’aora nei ia tātou i te hara. ’Ua ha’api’i te Fatu i te mau tamari’i o ’Īserā’ela i te mana o te fa’aro’o iāna ’e i tāna tāra’ehara i roto i te ’ā’amu o te ’ōphi veo i roto i te mētēpara. ’Ua fa’ahōho’a Elia ’e ’o Elisaia i te Fa’aora, ’a fa’aora ai rāua i te feiā ma’i ’e ’a fa’ati’a ai i tei pohe.
Aberahama ’e ’o Isaaka, nā Harold Copping, © ’A hi’o ’e ’a ha’api’i/hōho’a Bridgeman
Hi’ora’a nō ni’a i te Fa’aora o te Faufa’a ’Āpī
E taipe Iesu Mesia i roto i te mau ’ā’amu o te Faufa’a Tahito ’e te ture a Mose. Tē fa’atoro nei te mau ’ā’amu o te Pāsa ’e te tusia i roto i te ture a Mose i te Mesia. Te fa’a’ite-ātea-ra’a i te misiōni a Iesu, ’ua fa’aora te mau peropheta o te Faufa’a Tahito i te feiā ma’i ’e ’ua fa’ati’a i tei pohe. Nā roto i te peropheta Ieremia, ’ua parau fafau te Fatu ia tātou i te hō’ē « fafaura’a ’āpī » (Ieremia 31:31 ; hi’o ato’a ’īrava 32).
I roto i te Faufa’a ’Āpī, ’ua haere mai Iesu ’ei hō’ē fa’atupura’a i te ture ’e te mau peropheta i roto i te Faufa’a Tahito. ’Ua poro ’oia i te fafaura’a ’āpī i roto i te a’ora’a i ni’a i te mou’a ’e ’ua ha’amau i te mau tāpa’o o te fafaura’a, i te roara’a o te tāmā’ara’a nō Pāsa o te tāmā’ara’a hope’a. ’Ua ha’api’i Iesu ia tātou ’ia here ’e ’ia tāvini i te tahi ’e te tahi, ’a fa’aora ai ’oia i te feiā ma’i ’e ’a fa’ati’a ai i tei pohe. ’Ua fa’aora ’oia ia tātou i te hara ’e i te pohe nā roto i tāna Tāra’ehara ’e ’ua fa’ati’a ’oia i tāna ’Ēkālēsia i ni’a i te fenua. ’Ia ’ite ana’e tātou ia Iesu mai te Atua nō te Faufa’a Tahito, e nehenehe tātou e hāro’aro’a maita’i a’e iāna i roto i te Faufa’a ’Āpī.
Te ’imira’a i te mau fafaura’a
’Ua ha’api’i ato’a Nephi ia tātou ’ia ’imi i te mau fafaura’a i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a : « Tē ’oa’oa ato’a nei ho’i tō’u vārua i te mau fafaura’a tā te Fatu i fafau mai i tō mātou ra mau metua » (2 Nephi 11:5).
’Ua ha’apāpū ato’a peresideni Russell M. Nelson i te faufa’a rahi o te mau fafaura’a. ’Ua parau ’oia : « Te ha’apoupoura’a rahi a’e tā te hō’ē ta’ata e nehenehe e roa’a i’ō nei i roto i teie nei orara’a, ’o te ’itera’ahia ïa ’oia ’ei ta’ata ha’apa’o i te fafaura’a.« »E tupu te mau tao’a maita’i a te hō’ē ta’ata ha’apa’o i te fafaura’a i teie nei orara’a ’e i te orara’a a muri atu ».
’Auē ïa fafaura’a fa’ahiahia ! I muri a’e ato’a i te bāpetizora’ahia ’e te ravera’a i te mau fafaura’a i te hiero, e’ita paha tātou e ’ite i te huru tā teie mau fafaura’a e nehenehe e fa’atupu mai i tō tātou orara’a i te mau mahana ato’a. Tē fa’aha’amana’o nei rā te Faufa’a Tahito ia tātou e aha te aura’a mau ’ia riro ’ei « nūna’a nō te fafaura’a », ’e e nāhea tātou ’ia hāro’aro’a maitai’i a’e i te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau hōpoi’a tā te reira e fa’atae mai.
Te fafaura’a tumu i fa’ahitihia i roto i te Faufa’a Tahito ’o te fafaura’a ïa a Aberahama. E nehenehe tātou e ’ite mai i te mau parau mau nō ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia i roto i teie fafaura’a, ’o tē arata’i ia tātou ia Iesu Mesia ra, nōna e noa’a ai ia tātou te fa’aorara’a.
Teie te tahi mau rāve’a tā te Faufa’a Tahito e tauturu ia tātou, ’ia māramarama maita’i a’e ’e ’ia ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a.
Te māramaramara’a i tō tātou ti’ara’a i roto i te fafaura’a a Aberahama
Te fafaura’a a Aberahama ’o te hō’ē ïa raura’a o te mau parau fafau ’e te mau ha’amaita’ira’a i hōro’ahia ia Aberahama, ’o tē vai noa nei ē tae roa mai i teie mahana i roto i te « fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore », tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai e te peropheta Iosepha Semita (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132:30–31). ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson :
« ’Ua fā mai te Fatu i teie mau mahana hope’a nei nō te fa’a’āpī i te fafaura’a a Aberahama. ’Ua parau te Fatu i te peropheta Iosepha Semita :
« ’Ua fa’ari’i ’o Aberahama i te mau fafaura’a nō ni’a i tōna ra hua’ai, ’e nō ni’a i te hua’ai ’o tōna ra tau’upu—’e nō roto mai ho’i ’oe i tōna ra tau’upu, e tō’u nei tāvini e Iosepha. …
« Nō ’outou ato’a teie fafaura’a, nō te mea nō roto mai ’outou ia Aberahama’ [Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 132:30–31] ».
Nā roto i teie fafaura’a, ’ua poiete te Fatu i te hō’ē ’utuāfare parauti’a i reira ’oia e ha’api’i ai i tāna ’evanelia ’e e ’āfa’i ai i tāna mau tamari’i i te Mesia ra. ’Ua ha’api’i te ’āpōsetolo Paulo ia tātou ē, mai te mea e haere tātou i te Mesia, e riro mai tātou ’ei tuha’a nō te ’utuāfare o Aberahama : « E nō te Mesia ’outou na, e hua’ai ïa ’outou nō Aberahama, ’e e feiā ’āi’a ïa i tei parauhia mai ra » (Galatia 3:29 ; hi’o ato’a ’īrava 27). Nā roto i te fafaura’a a Aberahama, e riro mai te mau melo o Te ’Ēkālēsia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hopea nei te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ’e ’ei feiā ’āi’a nō te mau ha’amaita’ira’a o te fafaura’a a Aberahama.
E nehenehe tātou e ha’api’i mai i tō tātou ti’ara’a i roto i te fafaura’a ma te hi’opo’ara’a i te mau orara’a o te feiā i roto i te Faufa’a Tahito, te ’imi-māite-ra’a i te mau parau fafau tei ravehia e te Fatu i tāna mau tamari’i i roto i te mau fa’auera’a, ’e te fa’aro’ora’a i te mau peropheta tahito e tāparu ra i te mau tamari’i o ’Īserā’ela ’ia tātarahapa ’e ’ia ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a.
Te ’itera’a mai i te mau ha’amaita’ira’a i parau-fafau-hia nā roto i tā tātou mau fafaura’a
’A tai’o ai tātou i te Faufa’a Tahito, e nehenehe tātou e mā’imi i te mau fa’a’itera’a e fa’atoro nei ē, e tāpe’a te Fatu i te mau parau fafau tei ravehia i roto i te fafaura’a a Aberahama. Nā ha’amaita’ira’a e toru faufa’a roa a’e ’oia ho’i te fenua, e tāipe ïa o te hō’ē ’āi’a i roto i te bāsileia o te Metua i te ao ra ; te hua’ai, ’o te parau fafau ïa nō te tupura’a mure ’ore ; ’e te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia ’e te autahu’ara’a, « ’oia ho’i te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aorara’a, ’oia te ora mure ’ore » (Aberahama 2:11).
’Ua parau-fafau-hia ia Aberahama ē, nā roto i tōna hua’ai « e ha’amaita’ihia ai te mau ’utuāfare ato’a o te ao nei » (Genese 12:3). Te aura’a o te reira, e haere mai Iesu Mesia i te ao nei nā roto i te ’ōpu o Aberahama ’e e ha’amaita’i i te mau nūna’a ato’a o te fenua nei, nā roto i tāna tāra’ehara ’e tōna ti’afa’ahoura’a (hi’o Galatia 3:16).
Hu’ahu’a nō Gētesemāne, nā J. Kirk Richards, ’ōpanihia e tāhoho’a
E aha te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou e ’ite nei i roto i tō ’outou orara’a i teie mahana, maoti te fafaura’a a Aberahama ?
Te hōpoi’a nō te ha’aputuputu ia ’Īserā’ela
’A ta’a noa atu te mau ha’amaita’ira’a, te rirora’a ’ei tuha’a nō te fafaura’a a Aberahama tei roto te tahi mau hōpoi’a. Nā roto i te ’imi-māite-ra’a i te Faufa’a Tahito, e ha’api’i mai tātou nāhea ’ia ora i ni’a a’e i tā tātou mau fafaura’a. ’Ei ’utuāfare nō Aberahama, ’ua pi’ihia te mau melo o te ’Ēkālēsia ’ia ha’aputuputu ia ’Īserā’ela. ’Ia ’āmui ana’e tātou i roto i te ’ohipa misiōnare, te aupurura’a, te ’ohipa hiero, te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, ’e te ha’api’ira’a ’e te ’atu’atura’a i tō tātou ’utuāfare, tē ha’aputuputu ra tātou ia ’Īserā’ela ma te ha’afātatara’a ia vetahi ’ē i te Mesia.
’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson : « I te mau taime atoʼa e rave ʼoutou i te tahi mea ʼo tē tauturu i te taʼata atoʼa—i nā pae e piti o te pāruru—ʼia tu’u hō’ē ta’ahira’a i mua nō te rave i te mau fafauraʼa e te Atua ʼe nō te fa’ariʼi i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi nō te bāpetizoraʼa ʼe te mau ʼōroʼa hiero, tē tauturu ra ïa ʼoutou i te haʼaputuputu ia ’Īserāʼela ».
Ha’api’ira’a mai i te here i te Faufa’a Tahito
I teie matahiti ’a tai’o ai ’outou i te Faufa’a Tahito nō tā tātou ’imira’a māite te Mai, pe’e mai, e nehenehe ’outou e ha’api’i mai i te here i tāna mau ha’api’ira’a nā roto i te pe’era’a i te hi’ora’a maita’i o Nephi i te ’imi-haere-ra’a i teie nā tumu parau e piti : Te Mesia ’e te mau fafaura’a. Nā roto i te nā-reira-ra’a, e nehenehe ’outou e māramarama maita’i a’e ia Iesu Mesia, tāna tāra’ehara ’e tāna ’evanelia. E nehenehe ato’a ’outou e ha’api’i rahi mai ā nō ni’a i te « fafaura’a ’āpī ’e te mure ’ore » ’e tō ’outou ti’ara’a i roto i te reira ’ei pipi nā te Mesia ’e ’ei melo nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela.
E nehenehe te mau ’ā’amu ’e te mau ha’api’ira’a i roto i te Faufa’a Tahito e tauturu ia tātou ’ia fa’ahōhonu i tō tātou aura’a ’e te Fa’aora ’e tō tātou hāro’aro’ara’a ’e te tītaura’a i mua i tā tātou iho mau fafaura’a.