Liahona
’Ia noa’a te huru Atua
Liahona Tēnuare 2026


« ’Ia noa’a te huru Atua », Liahona, Tēnuare 2026.

’Ia noa’a te huru Atua

(2 Petero 1:4)

E hōro’a mai te ’itera’a i te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a i te hō’ē hi’ora’a ātea faufa’a rahi, ma te ha’amaita’i i tō tātou mau taime ’oa’oa, ’e ma te ha’apūai ia tātou nō te upo’oti’a i tō tātou mau fifi ’e mau ’ati.

fa’ahōho’ara’a nō te Mesia e pi’i ra e piti pipi

Christ Calls Two Disciples [Te Mesia e pi’i ra e piti pipi], nā Gary E. Smith

Tē faʼahaʼamanaʼo mai nei te ʼāpōsetolo Petero ē, nō te mau pipi a Iesu Mesia, « nā te mana Atua nōna i hōroʼa mai i te mau mea atoʼa ia tātou i te au i te ora ʼe te paieti, nō te ʼite iāna tei parau mai ia tātou nō te ao ʼe te [maita’i mōrare] :

« I hōro’ahia mai ai te maita’i rahi roa i parauhia mai ra, ’ia noa’a ia ’outou te huru Atua i te reira » (2 Petero 1:3–4 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Tē fa’ata’a nei te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra i te mau parau mau rahi roa ’ino ’e te faufa’a rahi roa ’ino, nā reira ato’a te mau parau fafau rahi roa ’ino ’e te faufa’a rahi roa ’ino, ’o tē fa’ata’a nei i tō tātou ihota’ata ’e tā tātou ’ōpuara’a mure ’ore.

Mai tei fa’ata’ahia i roto i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » :

« ’Ua hāmanihia te mau ta’ata ato’a—te tāne ’e te vahine—i te hōho’a o te Atua. ’Ua riro tātou tāta’itahi ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, ’e nō reira, e huru ’e e hope’a hanahana tō tātou tāta’itahi […]

I roto i te ao nā mua a’e, ’ua ’ite ’e ’ua ha’amori na ho’i te mau tamaiti ’e te mau tamāhine vārua i te Atua tō rātou Metua Mure ’Ore, ’e ’ua fa’ari’i i tāna fa’anahora’a e ti’a ai i tāna mau tamari’i ’ia roa’a te hō’ē tino ’i’o ’e te ivi, ’e ’ia roa’a ho’i te ’itera’a rau i te tāhuti nei nō te haerera’a i mua ē tae atu ai i te maita’i-roa-ra’a, ’e ’ia fa’atupu ho’i i tō rātou hope’a hanahana ’ei ta’ata ’āi’a nō te ora mure ’ore ».

’Ua fafau mai te Metua i te ao ra i tāna mau tamari’i ē, mai te mea e pe’e rātou i te mau ture o tāna fa’anahora’a ’e te hi’ora’a o tāna Tamaiti Here, ma te ha’apa’o i te mau fa’auera’a, ’e ma te tāmau ā i roto i te fa’aro’o ē tae noa atu i te hope’a, e « noa’a ïa ia [rātou] te ora mure ’ore, ’o te hōro’a hau a’e ïa i te mau hōro’a ato’a a te Atua » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 14:7).

’Ua fa’atumuhia te ’ohipa a te Atua i ni’a i te haerera’a i mua ’e te fa’ateiteira’a o tāna mau tamari’i. ’Ua fa’ata’ahia te mau tuha’a ato’a o tāna fa’anahora’a nō te ha’amaita’i i tāna mau tamaiti ’e mau tamāhine nō te mea « e faufa’a rahi tō te mau vairua i mua i [tōna] aro » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10).

Te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra

I roto i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei, ’ua vauvau mai te Metua i te ao ra i tāna mau tamari’i vārua i tāna fa’anahora’a nō tō rātou haerera’a mure ’ore i mua ’e tō rātou ’oa’oa.

« E hāmani tātou i te hō’ē fenua ’ei vāhi orara’a nō rātou ;

« ’E e tāmata tātou ia rātou i reira, ’ia ’ite tātou e ha’apa’o ānei rātou i te mau mea ato’a tā te Fatu tō rātou Atua e fa’aue ia rātou ra ;

« ’E ’o rātou ’o tē ha’apa’o i tō rātou ’āi’a mātāmua e fa’arahihia ïa tā rātou ; ’e ’o tē ’ore e ha’apa’o i tō rātou ’āi’a mātāmua e ’ore ïa e fa’ari’i i te hanahana i roto i te bāsileia tei reira rātou ’o tei ha’apa’o i tō rātou ’āi’a mātāmua ; ’e ’o rātou ’o tē ha’apa’o i te piti o tō rātou ’āi’a e fa’arahihia ïa te hanahana i ni’a i tō rātou upo’o a muri ē a muri noa atu ».

« ’E ’ua nā ’ō a’era te Fatu : ’O vai tā’u e tono ? ’E ’ua pāhono mai ra te hō’ē tei au i te Tamaiti a te Ta’ata : Teie au, ’a tono iā’u. ’E ’ua pāhono mai ra te tahi, nā ’ō mai ra : Teie au, ’a tono iā’u. ’E ’ua parau atu ra te Fatu : E tono vau i tō mua ra.

« ’E ’ua riri roa a’era te piti, ’e ’aore atu ra i ha’apa’o i tōna ’āi’a mātāmua ; ’e, i taua mahana ra, e rave rahi tei pe’e atu iāna ».(Aberahama 3:24–28).

’A hi’o na, hō’ē ana’e fa’anahora’a tei vauvauhia i roto i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei—te fa’anahora’a a te Metua. ’Aita tō tātou Metua i te ao ra i ui i te uira’a ē : « E aha tā tātou e rave ? » ’Aita ’oia i ani i te mana’o, te mau arata’ira’a, ’aore rā te mana’o ’āpī. ’Aita, ’ua vauvau mai rā ’oia i te mau tuha’a tumu o tāna fa’anahora’a ’e ’ua ui mai : « ’O vai tā’u e tono ? » Te tumu mau o tāna uira’a, ’ua fa’atumuhia ïa i ni’a i te ta’ata e tono atu nō te rave i te mau tuha’a ’e te mau tītaura’a o tāna fa’anahora’a.

’Ua fa’ata’a-ato’a-hia te mau fa’ahope’ara’a o te ’orurehau a te ’enemi i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a.

« Nō reira, nō te mea ē ’ua ’ōrurehau Sātane iā’u, ’e ’ua tītau ’ia ha’amou i te ti’amāra’a o te ta’ata, ’o tā’u […] i hōro’a nōna ra, ’e ’oia ato’a, ’ia hōro’a atu vau i tō’u iho mana iāna […] i fa’aue ai au ’ia hurihia ’oia i raro ;

« ’E ’ua riro ’oia ’o Sātane, oia ïa […] te diabolo, te metua o te mau ha’avare ato’a, ’ia ha’avare ’e ’ia ha’amatapō i te ta’ata, ’e ’ia arata’i ia rātou ’ei tītī ’ia au i tōna ra hina’aro, ’oia ho’i ia rātou ato’a ’o tē ’ore e fa’aro’o i tō’u nei reo » (Mose 4:3–4 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

’Aita Lucifero i vauvau i te hō’ē fa’anahora’a tei ha’apaehia e te rahira’a o te feiā i ’āmui mai i roto i te ’āpo’ora’a hou te tāhuti nei. E ’ere ’oia i te hō’ē ta’ata maita’i ’o tei pau i te hō’ē mā’itira’a. ’Ua ’ōrurehau ’oia ! Nā te te’ote’o, te ahaaha ’e te ’ā’au pipiri i tūra’i i tāna ’ōrurehau i te fa’anahora’a a te Metua.

Te fa’anahora’a a te Metua ’e te ’evanelia a te Fa’aora

Tē fa’ata’a nei te fa’anahora’a i te mau ’ohipa a te Metua ’e a te Tamaiti ’o tē ha’amatara nō te mau ta’ata ato’a i te mau ha’amaita’ira’a o te ora mure ’ore.

Te ’evanelia a Iesu Mesia ’o te rāve’a ïa e nehenehe ai tātou e fa’ari’i i te mau ha’amaita’ira’a i fafauhia i roto i te fa’anahora’a a te Atua, ’oia ho’i te ha’api’ira’a tumu, te mau parau tumu, te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a tei tītau-roa-hia i te mau tāne ’e i te mau vahine ’ia ti’aturi ’e ’ia pe’e. « ’Aita roa atu e i’oa i raro a’e i te ra’i nei e ora ai te ta’ata nei, maori rā ’o Iesu Mesia » (2 Nephi 25:20). ’Oia mau, ’o te Fatu Iesu Mesia « te ’ē’a, te parau mau ’e te ora : ’aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei [iāna] » (Ioane 14:6 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Tē fa’ata’a nei te peresideni Russell M. Nelson :

« I tītauhia nō te fa’anahora’a te Poietera’a, ’e i tītau-ato’a-hia atu ra te Hi’ara’a ’e te Tāra’ehara. ’O teie nā tuha’a tumu e toru i roto i te fa’anahora’a. Nō roto mai i te Atua te poietera’a o te hō’ē paraneta paradaiso. ’Ua tae mai te tāhuti ’e te pohe i roto i te ao nei, nā roto i te hi’ara’a o Adamu [hi’o 2 Nephi 2:25 ; Mose 6:48]. ’Ua fa’afāna’ohia mai te tāhuti ’ore ’e te rāve’a nō te ora mure ’ore nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia [hi’o 2 Nephi 2:21–28] […]

« […] E haere mai tātou i te fenua nei nō te hō’ē tau poto, ma te fa’a’oroma’i i tō tātou mau tāmatara’a ’e te mau fifi, ’e ma te fa’aineine i te haere i mua ’e i ni’a a’e, i te ho’ira’a hanahana [hi’o Salamo 116:15 ; Alama 42:8]. E riro mau tō tātou mau mana’o ’e tā tātou mau ’ohipa [i te tāhuti nei] ’ei ’ohipa ma te tumu mau mai te mea ’ua māramarama tātou i te fa’anahora’a a te Atua, ’e ’ua māuruuru ’e ’ua ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a » [hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 59:20–21] ».

Te mau i’oa o te fa’anahora’a i roto i te Buka a Moromona

E ha’api’i mai tātou i te mau parau mau faufa’a rahi nā roto i te ’itera’a ’e te ’imi-māite-ra’a e aha te mau i’oa e rave rahi nō te fa’anahora’a a te Metua i roto i te Buka a Moromona : Te tahi fa’ahou ’ite nō Iesu Mesia. ’Ei hi’ora’a, ’a feruri i te mau i’oa tei mā’itihia i muri nei ’ei hi’ora’a :

« Te ’ōpuara’a aroha a Tei Hamani » (2 Nephi 9:6).

« Te ’ōpuara’a a tō tātou Atua » (2 Nephi 9:13).

« Te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a » (Iaroma 1:2 ; Alama 24:14).

« Te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a [tāra’ehara] » (Alama 12:25, 26, 30, 32, 33 ; 42:11, 13).

« Te ’ōpuara’a nō te fa’aho’ira’a mai » (Alama 41:2).

« Te ’ōpuara’a nō te ’oa’oa » (Alama 42:16).

« Te ’ōpuara’a rahi nō te aroha » (Alama 42:31).

E tauturu teie mau i’oa tāta’itahi ia tātou ’ia māramarama maita’i a’e i te mau parau fafau faufa’a rahi o te fa’anahora’a a te Metua ’e e fa’arahi i tā tātou hi’ora’a ātea nō ni’a i te mau ’ōpuara’a ’e te aura’a o tō tātou orara’a tāhuti nei.

E ’ite-rahi-hia ē, te i’oa tei fa’a’ohipa-pinepine-hia nō te fa’ata’a i te fa’anahora’a a te Atua i roto i te Buka a Moromona, e fa’atumu ïa i ni’a i te fa’aorara’a tei fa’atupuhia e te tāra’ehara a Iesu Mesia.

’Ua parau Alama : « ’Āhiri ē ’aita te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a, ’o tei ha’apa’ohia mai te ha’amatara’a mai ā o te ao nei, ’aita roa ïa e ti’afa’ahoura’a nō te feiā pohe ; ’āre’a rā tē vai ra te hō’ē ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a i ha’apa’ohia, ’e nā te reira e fa’atupu i te ti’afa’ahoura’a o te feiā pohe ra » (Alama 12:25).

’Ua nā ’ō ato’a ’oia : « ’Ia ha’amata i te ti’aturi i te Tamaiti a te Atua ē, e haere mai ’oia nō te fa’aora i tōna ra mau ta’ata, ’e e ha’amāuiuihia ’oia ’e e pohe ho’i nō te ha’amatara i tā rātou mau hara ; ’e e ti’afa’ahou mai ’oia mai te pohe mai, ’ia tupu te ti’afa’ahoura’a, ’e e ti’a atu te mau ta’ata ato’a i mua iāna, ’ia ha’avāhia i te mahana hope’a ’e te mahana ha’avāra’a, mai te au i tā rātou mau ’ohipa » (Alama 33:22).

’Ua fa’aineinehia te ’ē’a

E mea tano i tō tātou vairua ’ia ’oru ma te māuruuru i te ferurira’a i te fa’anahora’a rahi a te Atua nō te fa’aorara’a, nō te tāra’ehara, nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, nō te aroha ’e nō te ’oa’oa. E hōro’a mai te ’itera’a i tāna fa’anahora’a i te hō’ē hi’ora’a ātea faufa’a rahi, ma te ha’amaita’i i tō tātou mau taime ’oa’oa, ’e ma te ha’apūai ia tātou nō te upo’oti’a i tō tātou mau fifi ’e mau ’ati.

Tē hia’ai pūai nei te Metua i te ao ra ’ia ho’i tātou iāna ra. Tē ani nei ’oia ’e ’ua parau fafau ho’i i te mau ha’amaita’ira’a, e’ita roa rā ’oia e fa’ahepo ’aore rā e fa’ari’ari’a ’aore rā e ’ōpani i tā tātou fa’a’ohipara’a i te ti’amāra’a mōrare tāna i hōro’a ia tātou. Tītau-roa-hia ia tātou ’ia ’ohipa ’e ’ia mā’iti i te ho’i atu iāna ra ma te pe’era’a i te hi’ora’a o tāna Tamaiti Here.

fa’ahōho’ara’a nō te rima tamari’i e toro ra i te rima o Iesu Mesia

His Hand Is Stretched Out Still [Tē toro noa ra tōna rima i tōna rima], nā Elizabeth Thayer

« ’Ua fa’aineinehia te ’ē’a, ’e ’ia hi’o noa atu tātou, e ora ïa tātou ē a muri noa atu » (Alama 37:46 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Tē fa’a’ite pāpū nei au ma te ’oa’oa ē, ’o te Metua i te ao ra te tumu nō te fa’anahora’a hanahana nō tāna mau tamari’i. ’O Iesu Mesia tō tātou Tāra’ehara ’e tō tātou Fa’aora. ’E nā ni’a i tō’u ti’ara’a e hō’ē o te mau ’āpōsetolo a te Fatu o te mau mahana hope’a nei, tē fa’a’ite nei au ē, ’o ’oia mau iho ā « te ’ē’a, te parau mau ’e te ora » (Ioane 14:6 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Fa’ata’ara’a

  1. « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te ao nei », Vaira’a buka ’evanelia.

  2. Russell M. Nelson, « The Creation », Ensign, Mē 2000, 84, 86.

  3. Nō te hō’ē hi’opo’ara’a motunene o te mau i’oa e rave rahi o te fa’anahora’a a te Atua e ’itehia i roto i te Buka a Moromona, ’a hi’o Noel B. Reynolds, « The Plan of Salvation and the Book of Mormon [Te fa’ananaora’a nō te fa’aorara’a ’e te Buka a Moromona », Religious Educator, vol. 21, no. 1 (2020), 31–53.