Parau poro’i a te feiā fa’atere o te ārea
’Ua vētea te mau ra’i
’Ua ha’amata te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia i te matahiti 1820 i te taime te tamaiti ra Iosepha Semita, ’o tē riro mai ’ei peropheta, i ani i te Atua tei hea te ’Ēkālesia tāna e ’āmui atu. Mai te reira ā taime, ’ua fa’aho’i fa’ahou mai te mau heheura’a a te Atua i ni’a i te fenua nei i te mau parau mau faufa’a rahi nō ni’a i te nātura o te Atua, tōna mana autahu’ara’a, ’e tāna fa’anahora’a nō te fa’aorara’a o te ta’ata nei.
Tē ha’api’i nei te peresideni Russell M. Nelson ē tē tāmau noa ra te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai i teie mahana ’ei niu ora ’e te rahi noa atu ra o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.
I roto i teie parau poro’i, e tuatāpapa tātou i te tahi o te mau ha’api’ira’a hōhonu a te peresideni Nelson nō ni’a i te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai ’e e aha te aura’a nō tātou ’e nō tō te ao nei.
E ’ohipa tāmau te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai
I te matahiti 2020 ra, ’ua vauvau te peresideni Nelson i te hō’ē parau poro’i nō te fa’ahanahana i te 200ra’a o te matahiti o te ’Ōrama mātāmua a Iosepha Semita. Tē fa’a’ite pāpū nei ’oia ē tē tāmau noa ra te Atua i te fa’a’ite mai i tōna hina’aro nā roto i te heheura’a tāmau :
Tē ha’apāpū nei teie poro’i ē, maoti te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai, ’ua fa’ai’te fa’ahou mai te Atua i tōna hina’aro, ’ua vēvete i te mau ra’i ’e ’ua hōro’a i te mau ta’ata ato’a i te mau rāve’a nō te haere mai i te Mesia ra.
« Tē fa’a’ite nei tātou ma te ’oa’oa ē tē nu’u nei te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai ’o tei fafauhia maoti te heheura’a tāmau. E ’ore roa te fenua e vai fa’ahou mai teie nei, nō te mea e ‘’āmui ai [te Atua] i te mau mea ato’a i te Mesia ra’ (Ephesia 1:10).
’Ua fa’ahiti te peresideni Nelson i teie parau mau i te matahiti 2018 ra ’a parau ai ’oia :
« E mau ’ite tātou nō te hō’ē fa’anahora’a fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. […] Mai te mea ē tē mana’o ra ’outou ē ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te tā’āto’ara’a o te ’Ēkālesia, tē ’ite noa ra ïa ’outou i te ha’amatara’a. E mea rahi atu ā te mau mea e tupu a muri a’e. […] ’A tīa’i ē tae roa atu i te matahiti i muri nei. ’E i te matahiti i muri iho. E ’amu i tā ’outou vītāmī. E fa’afa’aea ri’i. E mea ’ana’anatae roa. »
Te ’ohipa tumu a Iosepha Semita i roto i te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai
I te matahiti 2021 ra, ’ua fa’a’ite pāpū te peresideni Russell M. Nelson ē ’o te peropheta Iosepha Semita « te peropheta nō teie tau tu’ura’a hope’a […] e mea faufa’a rahi te ’itera’a pāpū nō ni’a i te ’ohipa tumu a te peropheta Iosepha i roto i te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai, nō tātou pā’āto’a e poro nei i te ’evanelia a te Fatu. »
’Ua tātara mai ’oia :
« Tē māere nei tātou i te mea ’ua ti’a ia Iosepha ’ia fa’aoti i te mau mea ato’a tāna i rave i roto i tōna orara’a poto. ’Ua tupu tāna mau ’ohipa māere nā roto i te mana semeio ’e te fāito ’ore o te Atua Mana Hope, te Fatu ’o Iesu Mesia ’e e rave rahi atu ā ta’ata nō te ra’i mai. […]
« ’Ua fārereihia Iosepha e te mau peropheta ’e te mau melahi i tahito ra, ’e ’aore rā ’ua ’ite ’oia nā roto i te ’ōrama […] Nā roto i teie mau ’itera’a fa’ahiahia, ’ua ta’a ia Iosepha ē ’aita te ’ite o tō te ao nei e faufa’a ’ia fa’aauhia i te ’ite nō te ra’i mai. »
I muri iho tē ani manihini mai nei te peresideni Nelson ia tātou ’ia feruri i ni’a i te tauturura’a ’a Iosepha Semita i tō tātou iho ’ite nō te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai :
« ’Ua heheuhia mai te rahira’a o tā tātou mau pāpa’ira’a mo’a faufa’a rahi nā roto ia Iosepha Semita, te Peropheta. Nā roto iāna, ’ua fa’ari’i tātou e rave rahi ’api pāpa’ira’a mo’a, hau atu ā i tei noa’a mai nā roto i te i te tahi atu peropheta. » […]
« Nā roto ia Iosepha Semita, ’ua fa’a’ite mai te Fatu i te mau pāpa’ira’a mo’a tāna i ’ite e mea tītauhia ’ia māramarama tāna mau pipi. Tē ha’api’i nei te reira i te fa’anahora’a mure ’ore a te Atua nō te ’oa’oa ’e i tāna ’ē’a nō te fafaura’a e tae atu ai i te hanahana mure ’ore. »
Te ravera’a i te ’ohipa nō te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai
E mea pāpū maita’i te ’ana’anatae o tō tātou peropheta Russell M. Nelson nō te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai :
« E’ita vau e nehenehe e parau nō ni’a i te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai ma te reo marū. Teie ’ohipa i roto i te ’ā’amu, e ’ohipa fa’ahiahia mau ïa ! E ’ohipa māere ! E ’ohipa fa’atupu i te tahi hutira’a aho ! E aha pa’i te fāito māere i te mea ē, ’ua pou roa mai te mau ve‘a mai te ra‘i mai nō te hōro‘a i te ha’amanara’a ’e te mana nō te rave i teie ’ohipa ?
« I teie mahana, tē haere vitiviti nei te ’ohipa a te Fatu i mua i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. »
Tē a’o mai nei ’oia ia tātou pā’āto’a ’ia rave i te ’ohipa tāmau nō te Fa’aho’i-Fa’ahou-Ra’a mai, nā roto i te ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i nā pae e piti o te pāruru ’e te fa’aineinera’a i te ao nei nō te ho’ira’a mai o Iesu Mesia i te fenua nei.
’Ua fa’aara mai te peresideni Nelson e ’ere te mau mahana i mua nei i te mea ’ōhie :
« E mea varavara roa i te mau tau i muri nei, e mea ’ōhie ’aore rā e mea tu’iro’o ’ia riro ’ei tino ha’apa’o maita’i nō te feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei. E tāmatahia tātou tāta‘itahi. ’Ua fa’aara te ’āpōsetolo Paulo ē, i te mau mahana hope’a nei, « e hāmani-’ino-ato’a-hia » te feiā e pe’e māite i te Fatu (2 Timoteo 3:12). E nehenehe teie hāmani-’ino-ra’a e ha’aparuparu ia ’outou i roto i te paruparu māmū noa ’aore rā e tūra’i ia ’outou ’ia riro ’ei hi’ora’a maita’i ’e te itoito a’e i roto i tō ’outou orara’a i te mau mahana ato’a. »
I muri iho, tē fa’aha’amana’o mai nei ’oia ia tātou nāhea te Fatu i te pāturu ia tātou i roto i tāna ’ohipa :
« E tuha’a tā ’outou huru fa’arurura’a i te mau tāmatara’a o te orara’a nei nō te fa’atupura’a i tō ’outou fa’aro’o. E tae mai te pūai ’ia ha’amana’o ’outou ē e nātura hanahana tō ’outou, e faufa’a ’āi’a tao’a rahi ’e te tā’ōti’a ’ore […] Mai te mea e haere ’outou nā te ’ē’a o te parauti’a o te Fatu, e ha’amaita’ihia ïa ’outou i te tāmau-noa-ra’a i roto i tōna maita’i ’e ’ia riro ’ei māramarama ’e ’ei fa’aora nō tōna nūna’a. » (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 86:8–11).