« E hina’arohia te tā’āto’ara’a i roto i te tino o te Mesia », Liahona, Tēnuare 2025.
Te mau vahine nō te fafaura’a
E hina’arohia te tā’āto’ara’a i roto i te tino o te Mesia
E nehenehe tātou e tauturu i te patura’a i te hō’ē autuahinera’a nā te ao ato’a nei e mea oraora a’e ’e te ’ōteo fa’ahou a’e ’e te tū’ati’ati a’e, maoti tō tātou tā’amura’a fafaura’a ’e te Atua.
Tātou pā’āto’a tei hina’aro i te fa’ari’i i te mana’o ē e vāhi tō tātou ’e e tā’amura’a tō tātou ’e ’ua hina’arohia tātou i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. E nehenehe tātou e tauturu i tō tātou mau tuahine ’e mau taea’e tāta’itahi, noa atu te fāito matahiti ’aore rā te vaira’a, ’ia fa’ari’i i te mana’o ē e vāhi tō rātou ’e e tā’amura’a tō rātou ’e ’ua hina’arohia rātou. E mau tamari’i pā’āto’a tātou nā te mau metua i te ao ra ’e nō reira e mau tuahine ’e e mau taea’e pae vārua tātou. E mea faufa’a roa te reira mau tū’atira’a i te tahi ’e te tahi.
’Ia tomo ana’e tātou i roto i te hō’ē tā’amura’a fafaura’a ’e te Atua, e’ita te reira e fa’ahōhonu noa ’e e ha’amaita’i noa i tō tātou tā’amura’a ’e ’ōna e ha’amaita’i ato’a rā i tō tātou tā’amura’a ’e te tahi atu ’o tāna mau tamari’i—tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine pae vārua. I roto i te mau fafaura’a tā tātou e rave ’e te Atua ra, ha’amata nā ni’a i te bāpetizora’a, ’o tā tātou ïa hōpoi’a ’ia here ’e ’ia aupuru i te tahi ’e te tahi.
Te fifi nō te vai-mo’emo’e-ra’a
’Ua hōro’a te Fa’atere rahi nō te ea a te hau Marite, te ’orometua rahi o te fenua Marite i te pae nō te ea, i teie fa’ahitira’a parau nō ni’a i te faufa’a rahi o te mau tā’amura’a : « ’Ua vai noa ana tō tātou ma’i parare nō te vai-mo’emo’e-ra’a ’e te vai ’āta’a ’ei fifi rahi i te pae nō te ea i rotopū i te huira’atira, tei ’ore i tāu’ahia ’e tei ha’apēpē i te ea o te ta’ata ’e o te sōtaiete. E puna tō tātou mau tā’amura’a nō te fa’aorara’a māuiui ’e te vai-maita’i-ra’a tei ’ore i ha’apa’ohia nei […] I mua i te mau fa’ahope’ara’a ’ino rahi o te vai-mo’emo’e-ra’a ’e te vai ’āta’a i ni’a i te ea, e mea tītau-roa-hia ia tātou ’ia tu’u i mua roa te ha’amaura’a i te tū’atira’a sōtiare mai tā tātou i tu’u i mua roa i te tahi atu mau fifi rahi nō te ea i roto i te huira’atira […] E nehenehe tātou e patu ’āmui i te hō’ē [sōtaiete] oraora a’e ’e te ’ōteo fa’ahou a’e ’e te fa’aiti i te vai-mo’emo’e-ra’a, ’e te tū’ati’ati a’e. »
’Āmui ana’e, e nehenehe tātou e tauturu i te patura’a i te hō’ē autuahinera’a nā te ao ato’a nei ’e nō te mau fāito matahiti ato’a, e mea oraora a’e ’e te ’ōteo fa’ahou a’e ’e te fa’aiti i te vai-mo’emo’e-ra’a ’e te tū’ati’ati a’e, maoti tō tātou tā’amura’a fafaura’a ’e te Atua ’e tā tātou hōpoi’a i te tahi ’e te tahi ’ei pipi nā Iesu Mesia.
Mai tā tō tātou Fa’aora i parau : « ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho » (Ioane 13:35).
Te mau tū’atira’a te tahi i te tahi
E nehenehe tātou e tauturu ’ia fa’ataupupū roa i te pararera’a mai nō te vai-mo’emo’e-ra’a nā roto i te fa’atupura’a i te mau vāhi fa’ari’i maita’i ’e te pāruru, i roto i tā tātou mau ’āmuira’a ’e i roto iho ā rā i tā tātou mau Sōtaiete Tauturu, i reira te mau ta’ata ato’a e nehenehe ai e putapū i te here o te Fatu nō te mea ’ua hā’atihia rātou e tō tātou here.
’Ua fa’ata’ahia tā tātou mau ’ohipa i te fare purera’a nō te fa’afāna’o i te reira mau tū’atira’a faufa’a rahi i te Fatu ’e i te tahi ’e te tahi, tei tītau-roa-hia nō tō tātou maita’i i te pae tino, i te pae manava ’e i te pae vārua. Tē vai nei te pūai rahi i roto i te hō’ēra’a, ’e te nehenehe i roto i te raura’a ; e hina’arohia te tā’āto’ara’a i roto i te tino o te Mesia (hi’o 1 Korinetia 12:12–27). Mai te mau tumu rā’au sequoia rarahi ra e fatu i tō rātou mau a’a ’a ’aroti’a ai i te mau pūai o te nātura nō te mea tē ti’a ’āmui nei rātou, tītauhia ia tātou ’ia nati i te rima, ’ia ti’a ’āmui, ’e ’ia ha’apūai te tahi i te tahi i roto i te mau vero o te orara’a.
’Ia ha’amātau mau ana’e tātou i te feiā tā tātou e mana’o ra e mea ta’a ’ē ia tātou, e ’ite tātou ē e rahi a’e tō tātou tū’atira’a i tā tātou i mana’o na. ’Ua rau te mau mea tā te ta’ata tāta’itahi e nehenehe e hōro’a, e rave rahi ho’i ’itera’a nehenehe ’e te rau, i roto i te orara’a, ’o tē nehenehe e ha’amaita’i i tō tātou orara’a. Nā te fa’aro’ora’a i te mau ’ā’amu o vetahi ’ē ’e te ’imira’a ’ia hāro’aro’a i te reira e taui i tō tātou ’ā’au, nā reira ato’a te mana’o ’e te mata’u paha nō ni’a i te tahi ta’ata ’o tē nehenehe e monohia i te mana’o māuruuru ē tei roto rātou i tō tātou orara’a.
E nehenehe te Fatu e tauturu ia tātou ’ia hi’o i te tahi atu mau ta’ata mai tāna e hi’o nei ia rātou, ’e e nehenehe ’oia e fa’a’ī i tō tātou ’ā’au i te here, e ti’a ai ia tātou ’ia fa’ateitei, ’ia tāmāhanahana, ’ia ’ata, ’ia ’oto e te feiā e ha’a’ati nei ia tātou, ’e ’ia fa’aherehere i te mana’o nō te tā’amura’a i roto i te feiā ’ati a’e ia tātou. E tauturu mai ’oia ia tātou ’ia ’ite e aha te mea e hina’arohia ’e nāhea i te riro ’ei ha’amaita’ira’a nō vetahi ’ē i ni’a i tō rātou tere.
’Oia iho ā ïa, hō’ē ana’e tē nehenehe e māramarama hope ’e e fa’a’ite maita’i roa i te auma’i. ’Ei tuha’a nō tāna tūsia tāra’ehara, ’ua fa’a’oroma’i ’oia « i te mau māuiui ’e te mau ’ati ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a […] [i te ravera’a] i ni’a iāna i te mau māuiui ’e te mau ma’i o tōna mau ta’ata » (Alama 7:11) ’ia pāpū ia tātou ē e ’ere roa atu tātou i te mea mo’emo’e mau.
’Ua pi’ihia tātou tāta’itahi ’ia here ’e ’ia aupuru i te mau tamari’i a tō tātou Metua i te ao ra mai tā te Fa’aora e nā reira. E ’āpiti tātou iāna nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē, ’ia nehenehe ia rātou ’e ia tātou ’ia ’ite hope roa atu ā i te here o tō tātou Fa’aora. Nati ana’e i te rima ma te ’āpe’e te tahi i te tahi i te fare ma te ’oa’oa. Tē parau pāpū nei au ē e ’ohipa mo’a teie tei pi’ihia ia tātou pā’āto’a ’ia rave.