2025
Mau parau ’oa’oa nō te here ’e te poupou
Tēnuare 2025


« Mau parau ’oa’oa nō te here ’e te poupou », Liahona, Tēnuare 2025.

Mau parau ’oa’oa nō te here ’e te poupou

E mea tano ’ia fa’a’oa’oa te mau ha’amaita’ira’a nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai i tō tātou ’ā’au, ma te fa’a’ī ia tātou i te māuruuru nō te here rahi o te Atua.

ti’i nō te melahi Moroni i te tapera’a mahana

Tā tātou poro’i nō te tīa’ira’a ’e nō te hau i te ta’ata ato’a ’oia ho’i tē ora nei Iesu Mesia, ’e ’ua fa’aho’i fa’ahou mai ’oia i tāna ’evanelia ’e tāna ’Ēkālesia i teie mau mahana hope’a nei.

« ’Auē ïa te hanahana teie nei mau mea i te ta’ata nei ! » ’ua parau te peropheta Iosepha Semita. « ’Oia mau, e nehenehe rātou e fa’arirohia ’ei parau ’oa’oara’a rahi nō te ta’ata ato’a ; ’e e mau parau ’oa’oa ’o tē ti’a i te fa’a’ī i te fenua nei ’e te fa’aitoito i te mau ’ā’au o te ta’ata ato’a ’ia fa’aro’o rātou i te reira. »

E rave rahi tenetere i muri mai i te tāvinira’a a te Fa’aora i te fenua nei, ’ua ’imi ana te mau tamari’i a te Atua iāna ma te hia’ai e rave rahi atu ā māramarama ’e te parau mau. I teienei, tē haere nei te mau parau ’oa’oa o te ’evanelia a Iesu Mesia, ’e tē tāmau nei te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i te ha’amaita’i i te mau ta’ata ato’a ma te fa’aineine i te ao nō te mahana e ho’i mai ai Iesu Mesia nō te fa’atere « ’ei Ari’i nō te mau ari’i ’e e pārahi mai ’ei Fatu nō te mau Fatu. » E fa’a’itera’a hōhonu teie nō te here hope’a ’ore o tō tātou Metua i te ao ra ’e o tō tātou Fa’aora. Tē ’oa’oa nei au e ti’a iā’u ’ia hōro’a i tō’u ora nō te poro i teie mau parau mau i tō te ao ato’a nei.

Te mea māere roa ’e te fa’ahiahia

E ’ā’ahiata ’āpī tei ha’amata nō te ’utuāfare ta’ata nei i roto i te hō’ē uru rā’au, i reira ’ua fā mai te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti ’o Iesu Mesia, ’e ’ua paraparau mai ia Iosepha Semita ’ei pāhonora’a i te pure a te taure’are’a ra ia Iosepha nō ni’a i te ’ēkālesia tāna e ’āmui atu (hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:14–20). ’Ua parau Iesu Mesia ia Iosepha ’eiaha e tomo i te hō’ē noa atu ’ēkālesia. ’Ua fafau ’oia ē, e heheuhia mai te ’īra’a o tāna ’evanelia ia Iosepha a muri a’e.

Nō te mau ta’ata e rave rahi, e au ra e ’ere Iosepha i te ta’ata tano ’ia pi’ihia nō te rave i te hō’ē ’ohipa faufa’a rahi mau, ’e ’ua tano rātou. E tamaiti tei ’ore i haere i te ha’api’ira’a ’e te faufa’a ’ore, nō te hō’ē fare fa’a’apu iti i te hō’ē ’oire mo’emo’e. Mai tā te ta’ata ato’a i parau nō te Fa’aora i tōna ra tau : « E maita’i ānei tō Nazareta mai ? » (Ioane 1:46), e rave rahi tei uiui e aha pa’i te maita’i nō roto mai i te hō’ē tama 14 matahiti tei ’ore i haere i te ha’api’ira’a, nō Palmyra, i New York. Nā roto rā ia Iosepha—noa atu ā te huru māere o te reira—e fa’atupu mai te Metua i te ao ra ’e te Fatu Iesu Mesia i te mea fa’ahiahia mau. E mea tano ’ia fa’atae mai te reira i te tīa’ira’a ē, i roto i tō tātou vaira’a iti ’e te ha’eha’a, e ti’a ato’a ia tātou ’ia tauturu ma te rāve’a au mau i te ’ohipa a te Fatu.

’E tae ihora te taime, ’ua pi’i te Fatu ia Iosepha « ’e ’ua parau atu ra iāna nā roto mai i te ra’i, ’e ’ua hōro’a atu ra i te mau fa’auera’a iāna ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:17). E mau heheura’a tao’a rahi mau ’e te ha’api’ira’a tumu faufa’a rahi tā Iosepha i fa’ari’i, ’o tei fa’atae mai i te māramarama ’āpī i tō tātou hāro’aro’a nō te fa’anahora’a nō te here a te Metua i te ao ra, ’e nō te here tāra’ehara a Iesu Mesia ’e te mana o tōna tūsia tāra’ehara. Te mea fa’ahiahia, ’ua tae mai teie mau parau ’oa’oa i te taime mau i tupu ai te mau nu’ura’a rahi i te pae nō te faura’o, te tūreiara’a ’e te tahi atu mau rāve’a e ti’a ai i te māramarama o te Atua ’ia ’ana’ana atu nō te ha’amaita’i e rave rahi atu ā o tāna mau tamari’i.

Moroni e hōro’a ra i te mau ’api ’auro ia Iosepha Semita

The Angel Moroni Delivering the Plates to Joseph Smith [Te melahi Moroni e hōro’a ra i te mau ’api ia Iosepha Semita], nā C. C. A. Christensen

E ’ite pūai nō te here o te Atua

E mea faufa’a rahi te fāra’a mai te melahi Moroni ia Iosepha Semita ra, nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ’e nō te fa’a’itera’a pūai mau nō te here o te Atua. ’Ua parau te melahi Moroni ia Iosepha Semita nō te hō’ē pāpa’a parau, tei pāpa’ihia i ni’a i te mau ’api ’auro, tei hunahia i pīha’i iho noa mai (hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:33–34). Ē i te pae hope’a, ’ua hōro’ahia ia Iosepha « te mana nō ni’a mai ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:8) nō te ’īriti i te reira pāpa’a parau, i riro mai ai te Buka a Moromona ’o tē ti’a nei i pīha’i a’e i te Bibilia ’ei ’ite fa’ahou nō Iesu Mesia.

I te roara’a o te Buka a Moromona, tē tai’o nei tātou nō ni’a i te tahi mau ta’ata, e rave rahi hānere matahiti hou te Mesia, te ’ite ’e te tohu i tōna taera’a mai ’e ’ua tīa’i māite rātou i te reira. Tē ’ite ato’a nei tātou i te fa’ati’ara’a ta’a ’ē nō te fāra’a te Fa’aora ti’afa’ahou ’e tāna tāvinira’a i rotopū i te ’āti Nephi, ’e i reira ’ua tītau manihini ’oia i te tā’āto’ara’a ’ia haere mai iāna ra ’e ’ia fāfā i te puta i tōna ’ao’ao ’e i te mau puta naero i tōna nā rima ’e te ’āvae (hi’o 3 Nephi 11:14–15). ’Ua fa’aora ’oia i te feiā ma’i, te piri’o’i, te matapō—« te mau ta’ata ato’a i ro’ohia i te mau huru ’ati ato’a »—’e ’ua ha’amaita’i i te mau tamari’i ri’i ’e ’ua pure nō rātou (hi’o 3 Nephi 17:7–9, 21). ’Ua rahi roa tā tātou e ’apo nei nō ni’a i te here ’e te aumihi o te Fa’aora i roto i teie fa’ati’ara’a mo’a.

Tē parau pāpū nei te Buka a Moromona ē, « ’O Iesu te Mesia. » Fa’ahou ’e fa’ahou ā, tē fa’aha’amana’o mai nei te mau ha’apāpūra’a i roto i te Buka a Moromona ē ’ua here tō tātou Metua i te ao ra ’e tō tātou Fa’aora ia tātou, hau atu i te mau mea ato’a tā tātou e nehenehe e feruri.

Te mau ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a ’e te ’Ēkālesia

’Ua tāmau ā te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai nā roto i te fāra’a mai te tahi atu mau ve’a nō te ra’i ia Iosepha Semita ra. « ’Ua fa’aho’i mai ’o Ioane Bāpetizo tei ti’afa’ahou i te mana nō te bāpetizora’a utuhi ’ia mātara te hara. E toru o nā ’āposetōlo ’ahuru ma piti mātāmua—’o Petero, Iakobo, ’e Ioane—tei fa’aho’i mai i te ti’ara’a ’āposetōlo ’e te mau tāviri nō te mana o te autahu’ara’a. ’Ua haere ato’a mai vetahi atu, mai ia Elia (Eliaha), tei fa’aho’i mai i te mana nō te tāhō’ē i te mau ’utuāfare ē a muri noa atu, ’ei autā’atira’a mure ’ore e upo’oti’a i ni’a i te pohe. »

I te 6 nō ’Ēperēra 1830, ’ua ha’amau Iesu Mesia nā roto i te peropheta Iosepha i te hō’ē ’ēkālesia tei hōho’ahia i te ’ēkālesia tāna i fa’anaho i te tau nō te Faufa’a ’Āpī (hi’o Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:6), hope roa ma « te niu a te mau ’āpōsetolo ’e te mau peropheta ra, ’e ’o Iesu Mesia iho te tihi rahi » (Ephesia 2:20). ’Ua ha’amatara Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te mau ha’amaita’ira’a o te mana autahu’ara’a tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai i te mau tamari’i ato’a a te Atua ’o tē fa’aineine ia rātou ’ia fa’ari’i i te reira.

Mai tā te peresideni Russell M. Nelson i ha’api’i ia tātou, e ti’a ia tātou ’ia ’ite i te ’oa’oa nō te tātarahapara’a tāmahana ’a fāriu ai tātou i ni’a i te Metua i te ao ra ’e i tō tātou Fa’aora. ’Outou tē vai nei te mana’o paruparu ’aore rā ’aita ā i tae i terā ’aore rā ’aita e tā’amura’a : ’ua tītau-manihini-hia te tā’āto’ara’a ’ia haere mai i te Mesia ’e i tāna ’Ēkālesia. E ’ere te ’Ēkālesia i te hō’ē fare monahi nō te feiā fāito maita’i roa, e fare ma’i rā nō tei ma’ihia. Tē fa’aha’amana’o mai nei Elder Dieter F. Uchtdorf nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ē « tē haere mai nei tātou i te purera’a ’eiaha nō te huna i tō tātou mau fifi, nō te fa’aora rā i te reira. »

I te fare purera’a e tupu tō tātou ’oa’oa nō te fānao’ra’a i te mau rāve’a ’ia fāriu i ni’a i te ta’ata, ’ia tāvini ia vetahi ’ē ma te here, ’e ’ia fa’a’ite i te mau mea tā tātou iho i ’ite nō te rahi o te maita’i o te Mesia. E nehenehe tātou e « tai’ohia i rotopū i te mau ta’ata o te ’ēkālesia a te Mesia » ’e « ’ia ha’amana’ohia ’e ’ia fa’a’amuhia rātou i te parau maita’i a te Atua » (Moroni 6:4). ’Auē ïa ha’amaita’ira’a fa’ahiahia mau !

E tumu nō te ’oa’oa rahi

’Ua parau te peropheta Iosepha Semita i te hō’ē taime ē : « I teienei, e aha tā tātou e fa’aro’o nei i roto i te ’evanelia tā tātou i fāri’i ? Te hō’ē reo nō te ’oa’oa ! Te hō’ē reo nō te aroha mai te ra’i mai ; ’e te hō’ē reo nō te parau mau nō roto mai i te fenua nei ; te mau parau ’āpī ’oa’oa nō te feiā i pohe ra ; tē hō’ē reo ’oa’oa nō te feiā e ora nei ’e nō tei pohe ho’i ; te mau parau ’āpī ’oa’oa nō te poupou rahi » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:19).

I tae mai teie mau parau ’āpī ’oa’oa nō te here o te Metua i te ao ra ’e o tāna Tamaiti here, Iesu Mesia, ia tātou, ’e nō tō rāua hina’aro—hau atu i te tahi noa atu mea—’ia fa’ari’i fa’ahou mai ia tātou i mua i tō rāua aro, ’ia roa’a ia tātou te huru orara’a tā rāua e ora nei ē a muri noa atu. Tē heheu mai nei te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ē, ’ua rave rāua i te mau mea ato’a e tītauhia, ’ia riro mai te reira ’ei rāve’a hanahana nō ’outou. I roto i tō tātou tere mure ’ore, e fa’aruru atu tātou i te mau tāmatara’a ’e te mau fifi, terā rā, « tē vai nei [tātou] ’ia noa’a tō [tātou] ’oa’oa » (2 Nephi 2:25) i roto i teie orara’a ’e i muri iho. E rahi a’e tō te peropheta Iosepha ’itera’a i te reira i te tahi ’ē atu ta’ata.

’Ua fa’aruru pinepine Iosepha i te pāto’ira’a ’e te hāmani-’ino-ra’a, ’ua tāpe’a noa rā ’oia i tōna « huru ’ana’anatae » (Iosepha Semita—’Ā’amu 1:28). ’Ua vai ’oa’oa noa ’oia, ma te pūai ’e te ’ōteo fa’ahou, ’e ’ua rave fa’aoti i te ’ohipa i hōro’ahia iāna ’ia rave. Tē ha’apōpou nei au i te feiā mo’a mātāmua tei ti’aturi, tei turu ’e tei pe’e i te peropheta Iosepha Semita ma te pūpū ia rātou i te ha’amaura’a o te ’Ēkālesia. E tarahu nō te māuruuru ’e te tura tā tātou ia rātou.

E mea rave ’atā i terā mau mahana mātāmua o te ’Ēkālesia, ’e e nehenehe ato’a e rave ’atā i teie mahana. Terā rā, tē tāmau noa nei te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. ’O Iesu Mesia i te upo’o o teie ’Ēkālesia, e tāmau noa te mau peropheta ora i te arata’i ia tātou. E tāmau noa te mau fare o te Fatu i te patuhia, ’ia ti’a i te mau ha’amaita’ira’a nō te mau fafaura’a mure ’ore i te Atua ra ’ia ru’uru’u ia tātou iāna ra ’e i tō tātou feiā here i nā pae e piti o te pāruru (hi’o Mataio 16:19). E parare te here o te Atua ’e o Iesu Mesia nā te ao ato’a nei, ’a pe’e ai tātou i te fa’auera’a a te Fa’aora ’ia fa’a’amu i tāna mau māmoe ’e ’ia fa’a’ite i tāna ’evanelia. E ’ite mai tātou i te mau parau mau o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a nā roto i te mau rāve’a ’e i te mau vāhi e ’ore roa i ’itehia i te tau o Iosepha.

E ti’a ia tātou ’ia ’ite mai i te pūai ’e te ’oa’oa rahi—mai te peropheta Iosepha ra—’ia fa’ari’i tātou ’e ’ia ora ho’i i teie mau parau mau tao’a rahi. Tē tāmau noa nei te pi’ira’a a Iosepha i te feiā mo’a i tōna ra ’anotau, nō tātou i teie mahana : « E ’ere ānei i te mea ti’a ia tātou ’ia haere ā i roto i te hō’ē ’ohipa rahi roa mai teie te huru ? ’A haere i mua ’e ’eiaha e haere i muri. ’A rohi […] ’a haere ā, ’a haere rā ē tae roa i te upo’oti’ara’a ! ’Ia ’oa’oa tō ’outou ’ā’au, ’e ’ia ’oa’oa rahi roa » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 128:22).

’Ia ha’amaita’i mai ’e ’ia arata’i te mau parau ’oa’oa nō te here ’e nō te pōpou tei hōpoihia mai e te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a, i tō ’outou orara’a—i teienei ’e i te mau taime ato’a.