Te mau ’api nō pātifita
Ma te fa’a’atihia e te ano, ’ua roa’a te pūai maoti te fa’aro’o
Te 17 nō Tītema, 2024, ’ua ha’amata terā mahana mai te tahi atu mahana i mātauhia i Port Vila, Vanuatu. Mea oraora maita’i te ’oire nō te mau fa’aineinera’a o teie tau fa’ahanahanara’a, ’e tē rave rā vau i te ’ohipa i te hō’ē fare toa ho’o ahu i mātau maita’ihia, tē tauturu rā i te pū’ohu i te mau tao’a hōro’a. Ma te ’ore i fa’aarahia mai, ’ua ’āhuehue pūai te fenua i raro a’e ia mātou.
’Ei misiōnare tahito e 26 matahiti, e tāvini rā i roto i te paraimere titi, ’ua fa’aruru a’ena vau i te tāmatara’a tei ha’apūai i tō’u fa’aro’o–’aita rā e ’ohipa i fa’aineine iā’u nō teie mea e tupu nei. Nō atu rā, i taua taime nanera’a, ’aita vau i ri’ari’a noa a’e. ’Ua fa’aro’o rā vau i te hō’ē reo marū, e reo iti te paraura’a mai iā’u ē, « e Jane, ’eiaha e ha’ape’ape’a ».
Te ’ohipa i ha’amata nai’na’i noa, ’ua riro roa ’ei ’aueuera’a fenua pūai roa. Ma te feruri ’ore ’ua horo te mau ta’ata e ’imi i te pārurura’a, terā rā nā mua a’e au e tae ai i rāpae, ’ua topa te ’āfata teata i ni’a i tō’u tapono. ’Ua marua vau i ni’a i te tahua ’a mata-poiri-hia ai au.
Nō te hō’ē taime poto, nā mua te ri’ari’a e tae mai ai, ma te marū, ’ua ’ī tō’u ’ā’au i te tāmarura’a. Noa atu ’aita tā’u e horora’a fa’ahou, ’ua pāpū iā’u ē, ’aita vau e vai ’ōtahi noa. Hō’ē minuti i muri ’ua parau mai teie reo iti na’ina’i : « ’A huri ia ’oe ! » I tō’u hurira’a i tō’u tino, ’ite atu rā vau ē ’aita tō’u nā rima, tō’u upo’o, ’e tō’u tino i pēpēri’i noa a’e. E nehenehe au e pārahi noa ’eiaha rā e ti’a nō te mea e papa’i teiaha tei ni’a iā’u.
I pīha’i iho noa iā’u, ’ua fa’aro’o vau i te reo o te hō’ē vahine ’e tāna tamaiti, ’ua mau ato’a i raro a’e i te taiha’a. ’Ua paraparau mātou, ma te tāmarū te tahi e te tahi ē, e tae mai rā te tauturu. E niuniu ’āfa’ifa’i tā rāua, ’aita e nehenehe nō te mea ’ua fifihia te mau rēni. Tē tere noa rā te mau hora ’a tīa’i noa ai mātou, ma te ’ore e nehenehe e hā’uti’uti, tē fa’aro’o rā mātou i te pū ’u’uru ’e te muhumuhu o te mau ta’ata e ’ohipa rā i ni’a a’e ia mātou. ’Ua pure au, ma te ti’aturi ē, ’ua ’ite te Metua i te ao ra tei hea rā vau ’e nāna e tono mai i te tauturu.
I te topara’a o te mahana, hō’ē ha’amaita’ira’a mana’o-’ore-hia tei tae mai—te mata’i ’āpī. Noa atu ’ua hunahia i raro a’e i teie fare i pereha’a, ’ua ti’a ia mātou ’ia huti i te aho, ’e ’ua tae mai te hau i ni’a iā’u. Noa atu teie tupura’a rū, ’ua ’ite au i roto i tō’u ’ā’au, ’ua ’ite te Atua i te ’ohipa e tupu nei i ni’a ia mātou.
I te po’ipo’i a’e, ’ua fa’aro’o mātou i te mau reo i ni’a noa mai ia mātou. ’Ua tae mai te pupu tauturu. Te taure’are’a i pīha’i iho iā’u, ’ua tuo atu, ’e ’oi’oi noa te mau ta’ata tauturu i te pāhonora’a mai. Hō’ē i muri i te tahi, ’ume marū noa hia rāua, te māmā nā mua ’e ’ia oti ’ōna atu ai. Nā mua a’e rātou e haere ai, ’ua parau fafau mai rātou ē, e ho’i mai rātou nō’u nei. ’A mo’e noa atu ai rātou, ’e nō te taime mātāmua roa mai te ha’amatara’a mai i te ’aueuera’a fenua ’ua fa’aea ’ōtahi noa vau.
’Ua riro te mau minuti ’ei hora, ’e tē pure noa rā vau. ’Ua ha’amana’o vau i te mau ha’amaita’ira’a o tō’u orara’a : te here ’o tō’u ’utuāfare, te pūai i roa’a iā’u i roto i tā’u misiōni, ’e te mau fafaura’a tā’u i rave e tō’u Metua i te ao ra. I roto i terā taime māniania ’ore, ’e terā vāhi mo’a, ’ua pāpū roa iā’u ē tei roto vau i Tōna nā rima.
I te pae hope’a, ’ua pi’i mai te hō’ē ta’ata fa’aora rū i tō’u i’oa. « E te tuahine Jane, tē ’ite rā ’oe i tā’u mōrī ? » ’Ua huri au i tō’u upo’o ’e ’ua ’ite au i te hō’ē mōrī na’ina’i i roto i te poiri. « ’Ē ! » Tā’u ïa i parau ma te roimata tahe i roto i tō’u nā mata.
’Ua rohi maita’i te pupu tauturu. ’Ua fa’a’ite mai rātou iā’u ē, e ha’apa’o maita’i rātou ’eiaha te tahi atu mau ’ohipa e farara mai. ’Ua ’ite au e mea ataata tā rātou ’ohipa, nō reira vau i pure ai i roto iā’u ’ia pāruruhia rātou ’e o vau ato’a. Hō’ē i muri i te tahi, ’ua matara te mau taiha’a ’e ’ua roa’ahia vau. ’A huti ai teie mau rima pūai iā’u i te māramarama ra, ’ua ’ī te ta’ata e tīa’i rā i rāpae—ē pōpō rā, ta’i rā ’e tē pure rā. Fa’aro’o atu rā vau i te reo tā’u i hina’aro noa na e fa’aro’o. « E Jane, teie au ’o Māmā ». ’Ua tauahi mai nā rima ’o tō’u māmā iā’u, i reira vau i pāpū roa ai ē, ’ua tāpae au i te fare.
27 hora vau i raro a’e i te hō’ē fare i perehū, ē ’aita hō’ē a’e pēpē. ’Ua ’ī tō’u māfatu i te māuruuru—’eiaha noa nō tō’u pārurura’a o te tino nei, nō te pāpūra’a rā ē tē vai nei te Atua i roto i tō’u orara’a. ’Aua’e maoti te pure ’e te fa’aro’o i roa’a ai iā’u i te pūai, te tāmāhanahanara’a, ’e i te pae hope’a ’ua ora mai. Tē māuruuru nei au nō te ’evanelia a Iesu Mesia, nō te mana ’o te pure, ’e te ’itera’a ē, noa atu te poiri o te tāmatara’a, e ’imi noa tōna māramarama ia tātou.
Fa’ata’ara’a a te ta’ata nene’i : Te ’aueuera’a fenua fāito 7.3 i te matahiti 2024 i Port Vila piri noa mai i te ’oire nō Vanuatu i te hora 12:47:26 VUT i te 17 nō Tītema 2024. 14 ta’ata tei fa’aru’e mai, 250 hau ta’ata i pēpē i roto i teie ’aueuera’a.