2025
Hō’ē rata i te feiā e tāfifi ra ’ia fa’a’ore i te hapa
Tiurai 2025


« Hō’ē rata i te feiā e tāfifi ra ’ia fa’a’ore i te hapa, » Liahona, Tiurai 2025.

Feiā ʼāpī paʼari

Hō’ē rata i te feiā e tāfifi ra ’ia fa’a’ore i te hapa

’Ua pēpē au nā mua a’e ’e ’ua tītauhia iā’u ’ia ha’api’i e nāhea ’ia fa’a’ore i te hapa.

vahine e tāpe’a ra i te hō’ē māfatu

E te hoa here,

E au te mana’o pēpē ’aore rā te ’ino’ino ’ei hō’ē tupura’a nā te ao nei. Pinepine te mau ta’ata ’ati a’e ia tātou i te parau ’aore rā i te rave i te mau mea e fa’atupu i te riri ia tātou, te tāu’a-’ore-ra’a, te ’ino’ino, te fa’ahapara’ahia, ’aore rā te au ’ore.

E rave rahi matahiti i ma’iri a’enei, ’ua ha’amāuiuihia vau e te hō’ē ta’ata i te fare purera’a. ’Ua riri ’e ’ua ’ino’ino vau, ’e ’ua hina’aro vau ’ia tātarahapa taua ta’ata ra, ’aita rā ’oia i nā reira. ’Ua tāmata vau i te ha’amo’e i te ’ohipa i tupu, ma te mana’o ē e haere ’ē atu te māuiui ’e te riri tā’u i fa’ari’i.

’Ua amo rā vau i taua mau mana’o riri i roto iā’u e rave rahi matahiti te maoro. ’Aita te mana’o ’ino’ino tā’u i fa’ari’i nō teie ta’ata i morohi.

I te hō’ē mahana tē paraparau ra vau i te hō’ē hoa nō ni’a i teie huru tupura’a. ’Ua tae mai ra te hō’ē mana’o i roto i tō’u māfatu :

Faʼaʼore i te hara

’Ua muhumuhu mai te Vārua iā’u ’ia fa’a’ore i te hapa a teie ta’ata tā’u i riri rahi. ’Ua maere roa vau.

Nāhea vau i te fa’a’orera’a i te hapa a teie ta’ata ? ’O vau tei pēpē, nō reira ’ua ti’a iā’u ’ia ani ’ia fa’a’orehia mai tā’u hapa, e ’ere ānei ?

’Ua ’aro vau i teie muhumuhu nō te hō’ē tau roa. Terā rā, ’ua feruri au i te hi’ora’a o tō’u Fa’aora ’e tāna mau ha’api’ira’a nō ni’a i te fa’a’orera’a hara :

« ’Ia fa’a’ore ho’i ’outou i tā vetahi ’ē ra hapa, e fa’a’ore ato’a mai tō ’outou Metua i te ao ra i tā ’outou :

« ’Ia ’ore ra ’outou ’ia fa’a’ore i tā vetahi ’ē ra hapa, e ’ore ato’a tō ’outou Metua e fa’a’ore mai i tā ’outou hapa » (Mataio 6:14–15).

Noa atu i ni’a i te sātauro, ’ua tāparu te Fa’aora i tōna Metua ’ia fa’a’ore i te hapa a te mau fa’ehau tei fa’asātauro iāna (hi’o Luka 23:34).

’Ua ha’amana’o ato’a vau i te anira’a a te Peresideni Russell M. Nelson « ’ia fa’a’ohipa i te ha’eha’a, te itoito, ’e te pūai e tītauhia nō te fa’a’ore i te hapa ’e nō te ’imi i te fa’a’orera’a hara…

«… Mai te mea e’ita e haere te fa’a’orera’a hapa i teie taime, ’a tāparu i te mana nā roto i te toto tāra’ehara ’o Iesu Mesia nō te tauturu ia ’outou. »

Ma teie mau mea ato’a i roto i te ferurira’a, ’ua pure rahi au. ’Ua pure au i tō’u Metua i te Ao ra ma te parau e, « Mai te mea ’ua hina’aro ’oe ’ia fa’a’ore au i te hapa a terā ta’ata, ’a ’īriti i te mau ’ūputa ’e ’a tauturu mai iā’u ’ia fa’atupu i te reira, nō te mea ’aita tō’u iho e pūai nō te rave i te reira. »

I te po’ipo’i a’e i te fare purera’a, ’ua fārerei au i te ta’ata tei ha’apēpē iā’u. Ma te arata’ihia e te Vārua, ’ua ’ite au e ti’a iā’u ’ia fa’a’ore i tāna hapa. ’Ua tātarahapa vau nō te mea ’aita vau i riro ’ei hoa maita’i i te tahi taime ’e ’ua ani au e nehenehe ānei ’oia e fa’a’ore mai i tā’u hapa. ’Ua fa’ari’i ’oia, ’e ’ua ani mai ’oia iā’u ’ia fa’a’ore i te hapa tāna i rave. ’Ua fa’ari’i au.

’Ua ’oa’oa roa vau nō teie ’ohipa i tupu. ’Aita tō’u mau mana’o māuiui i mo’e ’oi’oi, ’ua maita’i a’e rā vau. ’Ua matara mai au i te māuiui ’e te ’oto tei ha’amāuiui maoro iā’u. E nehenehe au e haere i mua ma te hau.

I te tahi taime e au ē e’ita e nehenehe e fa’a’ore i te hapa. Terā rā, e ha’amāuiui rahi atu ā te tāpe’a-māite-ra’a i te riri ia tātou. ’Aita te Metua i te ao ra e hina’aro nei ’ia tāmau noa tātou i te fa’a’oroma’i i te māuiui, te ’oto, ’e te riri tā Iesu i ’aufau rahi roa nō tātou nō te fa’aora ia tātou. Nō tōna here ia tātou, tē hina’aro nei ’oia ’ia fa’ari’i tātou i te ’oa’oa.

E tō’u hoa, ’ia hina’aro ’oe e fa’aru’e i te mau hōpoi’a tā ’oe e tāpe’a ra. ’A hōro’a i te reira i te Fa’aora ’e ’a vaiiho i tōna here i roto i tō ’outou orara’a. ’Eiaha e mā’iti ’ia ha’amāuiui noa. ’A mā’iti iāna.

’Ua fa’a’ite pāpū te Tuahine Kristin M. Yee, tauturu piti i roto i te Peresidenira’a rahi o te Sōtaiete Tauturu : « Tē tītau nei te Fatu ia tātou ’ia fa’a’ore i te hapa nō tō tātou iho maita’i. ’Aita rā ’oia e ani nei ia tātou ’ia nā reira ma te ’ore tāna tauturu, tōna here, tōna hāro’aro’ara’a. Maoti tā tātou mau fafaura’a ’e te Fatu, e nehenehe tātou tāta’itahi e fa’ari’i i te mana pūai, te arata’ira’a, ’e te tauturu e hina’arohia e tātou nō te fa’a’ore i te hara ’e ’ia fa’a’orehia tā tātou hara. »

E tō’u hoa here, ’ua here-roa-hia ’oe. E’ita paha tō ’outou ’ē’a nō te fa’a’orera’a hara e riro mai tā’u i rave. Nō te mea rā ē e mau tamari’i pā’āto’a tātou nā te Atua ’e ’ua herehia tātou, e ha’apa’o ’oia ia tātou tāta’itahi, mai te au i tō tātou iho mau hina’aro. E fa’a’ite mai ’oia ia tātou i te ’ē’a nō te fa’aorara’a, noa atu e tītauhia te taime.

Tē ti’aturi nei au ē tē ’imi nei ’outou i te fa’a’orera’a hara tā tō ’outou vārua e hina’aro rahi nei. Tē ti’aturi nei au ē ’ua tauturu tā’u mau parau ia ’outou, hau atu rā i te faufa’a rahi, tē ti’aturi nei au ē ’ua fa’a’ite pāpū mai te Vārua ia ’outou i te parau mau ē e nehenehe te Fa’aora e hōpoi mai i te hau, te tāmarūra’a, ’e te ora.

Ma te here,

Tō ’outou hoa