« ’A ’ite mai i te ’oa’oa i roto i tō ’outou tere nō te ’evanelia », Liahona, Tiurai 2025.
’A ’ite mai i te ’oa’oa i roto i tō ’outou tere nō te ’evanelia
Te hope’ara’a hope nō te fa’a’itera’a i tō tātou here i te Fatu nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’o te mau ha’amaita’ira’a ïa ’o tē hōpoi mai i te ’oa’oa ’e te pōpou.
Hōho’a nō te mau melo ’oa’oa o te ’Ēkālesia nō Tairane nā Christina Smith
’A tāvini ai au ’ei ti’a fa’atere misiōni i Tāpōnē tau matahiti i teienei, ’ua haere atu vau i te hō’ē ’āmuira’a hope’a hepetoma i te hō’ē ’oire fa’a’apu e vai ra i te hō’ē tuha’a ātea roa o tā mātou misiōni. ’Ua fa’anaho te peresideni mata’eina’a nō’u i te hō’ē uiuira’a ’e te hō’ē ta’ata ’o tei tomo mai i roto i te ’Ēkālesia i te matahiti nā mua atu, ’o tei hina’aro i te fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero. Tē tīa’i nei ’oia ’ia fa’ari’i i tōna iho ’ōro’a hiero i te hō’ē iho matahiti nō tōna bāpetizora’a, ’aore rā te hō’ē mahana fātata.
I roto i tā māua ’āparaura’a, ’ua fa’ata’a mai teie melo ’āpī i tōna māuruuru rahi nō te mau ha’amaita’ira’a rahi, ’o tāna i fa’ari’i i roto i te matahiti i muri mai i tōna bāpetizora’ahia. Mea au roa nāna e haere i te purera’a ’ōro’a i te mau hepetoma ato’a ’e i te tahi atu mau rurura’a. ’Ua ō roa ’oia i roto i te mau ’ohipara’a a tāna ’āma’a. Nō’u nei, e fa’a’itera’a teie nō te tahi ti’aturira’a fafaura’a nō roto mai i tōna māramaramara’a i tāna ’ōpuara’a ’evanelia, tei riro ’ei tuha’a rahi mau nōna i teienei. E pipi fa’afāriuhia ’oia nā te Mesia ’o tei ’ite i te hō’ē tauira’a rahi o te ’ā’au (hi’o Mosia 5:2).
’Ua pe’e te toe’a o tā māua ’āparaura’a i te tahi hōho’a nō te tīa’ira’a rahi. ’Ua ’āparau māua i te mau ’ōro’a ’e te mau fafaura’a tāna e rātere atu i roto i te hiero. ’Ua pāhono pāpū maita’i ’oia i te mau uira’a ato’a e tītauhia nō te fa’ari’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero.
I muri a’e i te uiuira’a, tē ha’amana’o nei au i te paraura’a atu i te peresideni mata’eina’a i tō’u māuruuru rahi i te fārereira’a i te hō’ē ta’ata fa’ahiahia mau. ’Ua parau atu vau iāna i tō’u fa’ahiahia nō te mau misiōnare ’e te mau melo ’o tei ’ite mai ’e ’o tei fa’a’amu i te pae vārua, i te hō’ē ta’ata mai teie te huru te fāito ’e te fafaura’a.
’Ua māere roa vau ’a parau mai ai te peresideni mata’eina’a ē, i tō teie ta’ata ha’amatara’a i te fa’ari’i i te mau ha’api’ira’a misiōnare, ’e i te haere mai i te purera’a ’ua hau i te matahiti i teienei, ’aita tōna e fare ’e e mea fifi roa—fifi rahi mau—tōna vaira’a. I muri iho ’ua fa’ata’a mai te peresideni mata’eina’a, e mea nāhea te ’imira’a māite a teie taea’e i te ’evanelia ’e tōna fa’afāriura’a e rave rahi ’āva’e te maoro, i te arata’i atu i tōna tauira’a temeio, ma te tu’u iāna i ni’a i te ’ē’a nō te fa’arava’ira’a iāna iho i te pae vārua ’e i te pae tino, ’e ma te hōro’a iāna i te tahi fā ’e te ’oa’oa.
’Ua hōro’a te ’evanelia iāna i te hō’ē hōho’a māramarama nō te ’ōpuara’a o tōna orara’a. ’Ua ’āfa’i mai te mau parau mau māramarama ’e te faufa’a rahi o te ’evanelia i te mau pāhonora’a i te mau uira’a faufa’a rahi mau nō ni’a i te orara’a tāhuti, ma te ha’amata ma te ’ite ē, « ’o te Atua tō tātou Metua i te ao ra ’e e mau tamari’i tātou nāna […] ’Ua ’ite maita’i te Atua ia tātou tāta’itahi ’e ’ua here ia tātou. » I roto i tāna fa’anahora’a, « ’ua hōroa mai [te Metua i te ao ra] e rave rahi hōro’a ’e te mau arata’ira’a nō te tauturu ia tātou ’ia ho’i i mua i tōna aro ».
’O teie te ha’amaita’ira’a nō teie ta’ata, ’o tē roa’a ato’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua nā roto i te ’evanelia a Iesu Mesia.
Te fā o te orara’a
Nō te mea ’ua fa’aho’i fa’ahou mai Iesu Mesia i tāna ’evanelia nā roto i te peropheta Iosepha Semita, « e hāro’aro’ara’a tō tātou nō te fā o te orara’a, nō tō tātou hīro’a », ’ua parau te peresideni M. Russell Ballard (1928–2023). I roto i tōna ’itera’a pāpū hope’a i te ’Ēkālesia, ’ua parau te peresideni Ballard, e peresideni mono ’oia i terā taime nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ē :
« ’Ua ’ite tātou ’o vai te Atua ; ’ua ’ite tātou ’o vai te Fa’aora, maoti Iosepha, tei haere i roto i te hō’ē uru rā’au i tōna ’āpīra’a, nō te ’imi i te fa’a’orera’a o tāna mau hara […]
« Tē māere nei au, ’e pāpū iā’u ē, e rave rahi ato’a o ’outou, i tō tātou ha’amaita’ira’a ’ia ’ite i te mea tā tātou i ’ite nō ni’a i te fā o te orara’a, nō te aha tātou i’ō nei, ’e e aha te mea e mea maita’i tātou ’ia tāmata i te rave ’e i te fa’atupu i roto i tō tātou orara’a tāmahana. ».
Nō te mau melo o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, tei roto i terā ’ite te hāro’aro’ara’a nō te « fa’anahora’a pāpū maita’i » a te Atua nō te fa’aorara’a. Tei mātau-ato’a-hia i te pi’i « te ’ōpuara’a rahi nō te ’oa’oa », « te ’ōpuara’a nō te fa’aorara’a », ’e « te ’ōpuara’a nō te aroha » (Alama 42:8, 11, 15), e fa’a’ore « i te mau mea huna o te orara’a ’e i te pāpū ’ore o tō tātou orara’a a muri a’e ». Te mea faufa’a o terā fa’anahora’a ’o « te ha’api’ira’a tumu a te Mesia » ïa, e pū nō te ’ōpuara’a o te orara’a.
Nō te mea tei ia tātou nei te ’evanelia, ’ua ’ite tātou e e mau tamari’i tātou nā te Atua, tei tonohia mai i te fenua nei ’ia tāmatahia, ’ia ha’amāninahia ’e ’ia fa’aineinehia, ’ia « fa’ati’ahia mai te tā’āto’ara’a ’o tē toe ra i te taime nō te ti’afa’ahoura’a o te feiā i pohe, nā roto i te upo’oti’ara’a ’e te hanahana o te ’Ārenio » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:39). ’Ua ’ite tātou i te mau fa’auera’a ’e ’ua ha’api’ihia « ’ua nava’i tō [tātou] ’ite i te maita’i ’e te ’ino » (2 Nephi 2:5). ’Ua ’ite tātou tei te fenua nei tātou nō te here ’e nō te tāvini. ’E ’ua ’ite tātou ē, ’ua pi’i te Fa’aora ia tātou ’ia upo’oti’a i ni’a i te ao nei ’e ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia nā reira ato’a (hi’o Ioane 16:33 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 64:2) nō te fa’aineinera’a i tōna tae-piti-ra’a mai.
’A rōtahi ai tātou i ni’a iāna, tā Iosepha Semita i parau « te reo fa’aitoito o te ’Evanelia a tō tātou Fatu ’o Iesu Mesia » e ha’apūai ïa te reira ia tātou i te mau mahana fifi ’e e hōro’a mai te reira i te aura’a ’e te fā i tō tātou orara’a ’e i te orara’a o vetahi ’ē.
Every Knee Shall Bow [E tu’u te mau turi ato’a i raro], nā Dan Wilson, ’eiaha e tāhōho’a
Ha’apa’ora’a, ha’amaita’ira’a, ’oa’oa
’Ua hōro’a mai te Atua ia tātou te ti’amāra’a mōrare ’ia ti’a ia tātou ’ia riro ’ei ti’a’au nō tā tātou mau mā’itira’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 101:78 ; 2 Nephi 2:16). ’Ei tuha’a nō « nā pae e piti i te mau mea ato’a » (2 Nephi 2:11), ’ua fa’ati’ahia Sātane ’ia fa’ahema ia tātou ’ia fa’a’ohipa hape i tō tātou ti’amāra’a ’ia mā’iti.
Terā rā ’ua pi’i te Fatu Iesu Mesia i tō tātou nei ’anotau, nō tōna « ’itera’a i te ’ati rahi ’o tē tae mai i ni’a i te mau ta’ata o te ao nei », i te peropheta Iosepha Semita, ’e « ’ua parau atu ra iāna nā ni’a mai te ra’i, ’e ’ua hōro’a atu i te mau fa’auera’a iāna ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:17). Terā hōho’a fa’anahora’a i heheu ai te Fatu i tāna mau fa’auera’a ’e tōna hina’aro i tāna mau peropheta, tē tāmau noa nei i tō tātou nei ’anotau ’e te peresideni Russell M. Nelson—’e nō te hō’ē ā tumu. Tē hina’aro nei te Atua e arata’i ia tātou i te ’oa’oa i roto i teie orara’a ’e i te hanahana tiretiera i roto i te orara’a a muri a’e.
E mea tano te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Atua ’ia tae mai maoti tō tātou pūpūra’a ia tātou ’e tō tātou here iāna. ’Ua poro te Fatu Iesu Mesia iho ē, te herera’a i te Atua « ’o te ture mātāmua teie ’e te hau i te rahi » (hi’o Mataio 22:37–38). ’Ua hōro’a mai ’oia i te hi’ora’a hau atu ’a poro ai ’oia ē, « ’ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau » (Ioane 14:15).
Tē vai ra te hō’ē utu’a maita’i nō te herera’a i te Fatu ’e te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a. I roto i teie tau tu’ura’a ’ua fa’ata’a mai ’oia i « te hō’ē ture e’ita e nehenehe e fa’a’ore […] tei ni’a iho i te reira te mau ha’amaita’ira’a ato’a i fa’atumuhia ai—
« ’E ’ia noa’a mai ia tātou te hō’ē noa atu ha’amaita’ira’a nō ’ō mai i te Atua ra, e mea nā roto ïa i te ha’apa’ora’a i terā ture i fa’atumuhia terā ha’amaita’ira’a »(Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 130:20–21).
Nō reira, te hope’ara’a hope nō te fa’a’itera’a i tō tātou here nō te Fatu nā roto i te ha’apa’ora’a i tāna mau fa’auera’a, ’o te mau ha’amaita’ira’a ïa ’o tē hōpoi mai i te ’oa’oa ’e te pōpou.
Ma te hi’ora’a i te orara’a nā roto i te hi’o o te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e te heheura’a ’āpī, e noa’a mai ïa te māramarama. Ma te hi’ora’a ātea māramarama nō tō tātou tumu ta’ata ’e tō tātou hope’ara’a hanahana, ’ua ’ite tātou ē « te mau mea ’o tē fa’ariro i tō [tātou] orara’a i te tāhuti nei ’ei mea maita’i roa a’e, ’o te mau mea ato’a ïa ’o tē fa’ariro i tō [tātou] orara’a i te tau a muri atu ’ei mea maita’i roa a’e ! »
Pū’ohura’a
E fa’aoti au i te vāhi tā’u i ha’amata, i te ha’amana’ora’a i terā ’ohipa e rave rahi matahiti i ma’iri, ’e te hō’ē ta’ata fa’afāriu ’āpī nō Tāpōnē. Maoti tōna itoito ’e te itoito o te mau misiōnare ’e te mau melo, ’ua ’itehia mai iāna te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. I te ’itera’a i te ’evanelia, ’ua ’ite-ato’a-hia iāna tāna ’ōpuara’a, ’o tei fa’a’ā’ano i tōna hi’ora’a. ’Ua ’ite-ato’a-hia mai iāna te fa’anahora’a rahi nō te ’oa’oa. Te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a o te ’evanelia a te ’ōpuara’a, ’ua hōro’a mai iāna i te mau ha’amaita’ira’a ’e te ’oa’oa, ma te fa’ateitei iāna i te pae tino ’e i te pae vārua.
Maoti tōna tere i te rirora’a ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia, i ti’a ai iāna ’ia riro ’ei ’ite nō Iesu Mesia. ’Ua fa’ata’a mai Elder Patrick Kearon nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo i te ’oa’oa e tae mai :
« Maoti te fa’anahora’a here a tō tātou Metua i te ao ra nō tāna mau tamari’i tāta’itahi, ’e maoti te ora ’e te misiōni tāra’ehara a tō tātou Fa’aora Iesu Mesia, e ti’a ia tātou—’e e mea tano ho’i—’ei feiā ’oa’oa roa a’e tātou i ni’a i te fenua nei ! Noa atu te mau vero o te orara’a, i te hō’ē ao pinepine i te ti’arepu, ’o tē tūpa’ipa’i i ni’a ia tātou, e nehenehe tātou e ’atu’atu i te mana’o nō te ’oa’oa ’e nō te hau ’o roto, ’o tē tupu noa ’e ’o tē tāmau noa, maoti tō tātou tīa’i i te Mesia ’e tō tātou māramarama i tō tātou iho pārahira’a i roto i te fa’anahora’a nehenehe nō te ’oa’oa. »
Tē pūpū nei au i tō’u māuruuru, ’e tō’u ’itera’a pāpū, nō te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’e tae noa atu nō te fa’anahora’a rahi nō te ’oa’oa ’o tei ha’amau-hōhonu-hia i roto i te reira. Tē ani nei au ia ’outou ’ia rave i te mau hotu o te ’evanelia ’e ’ia putapū hau atu i te ’oa’oa i roto i teie orara’a i ni’a i tō ’outou tere i te ora mure ’ore.