« ’Atu’atura’a : E ’ōpuara’a nā te ao ato’a nei nō te ha’amaita’i i te maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i », Liahona, ’Ātete 2025.
Te mau vahine o te fafaura’a
’Atu’atura’a : E ’ōpuara’a nā te ao ato’a nei nō te ha’amaita’i i te maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i
E ’āfa’i tātou i te aroha ’e te tāmarūra’a o Iesu Mesia i tō te ao ato’a nei, ’a ’atu’atu ai tātou i te feiā i roto i tō tātou iho ’utuāfare, tō tātou mau vāhi nohora’a ’e te mau huira’atira.
’Ua tūtau-hōhonu-hia te ’ohipa fa’auru a te Sōtaiete Tauturu i roto i te ’ohipa tōtauturu ’e te ’atu’atura’a i te feiā nava’i ’ore, mai tōna mau ha’amatara’a hanahana mai ā i te matahiti 1842. I te 20ra’a o te tenetere, ’ua hāpono te mau tuahine o te Sōtaiete Tauturu i te mau huero sītona ’o tā rātou i ha’aputu, nō te tauturu i te fa’a’amura’a i te mau ta’ata e fa’aruru nei i te ’ati natura ’e te o’e. ’Ua fa’ati’a rātou i te mau fare ma’i, ’ua tauturu i te mau vahine ’ia haere i te ha’api’ira’a taote, ’e ’ia ha’api’ipi’i i te mau vahine ’ia riro mai ’ei ’utuutu ma’i ’e ’ei vahine fa’afānau, ’o tei ha’amaita’i rahi i te fāito o te mau vahine e pohe nei ’e te mau ’aiū fānau ’āpī. ’Ua fa’ahaere ato’a rātou i mua te ha’api’ira’a ma te patura’a i te mau fare ha’api’ira’a ’e te mau fa’anahora’a nō te tai’ora’a.
I teie mahana fātata e va’u mirioni tuahine o te Sōtaiete Tauturu nā te ao ato’a nei tei fa’aoti e ’atu’atu i te feiā nava’i ’ore. Tē turu nei te Sōtaiete Tauturu i te mau ’ohipa e tupu nei ’o te fa’ati’a i te mau vahine ’ia ’āfa’i mai ’e ’ia fa’ari’i i te tāmarūra’a a te Fa’aora—i te pae tino ’e i te pae vārua—i te mau tamari’i ato’a a te Atua. ’A hōro’a ai ’e ’a fa’ari’i ai te mau tuahine i te tāmarūra’a a te Fa’aora, e riro rahi mai rātou mai iāna te huru, ’e e putapū rātou i tōna here ’e e hina’aro i te tā’amura’a hōhonu o te aura’a o te fafaura’a ’e ’ōna.
Te ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei a te ’Ēkālesia nō te ha’amaita’i i te orara’a o te mau vahine ’e te mau tamari’i, ’o te hō’ē ïa ’itera’a—hō’ē rāve’a nō te hōro’a i te tauturu pae tino ’e te pae vārua i te mau tamari’i ato’a a te Atua. E nā reira tātou ma tōna Vārua, tōna mana autahu’ara’a tei hōro’ahia mai ’e tōna pūai, ’o tā tātou e fa’ari’i nei nā roto i te ha’apa’ora’a i tā tātou mau fafaura’a ’e ’ōna.
Ma teie ’ōpuara’a tē ’imi nei mātou ’ia rahi atu ā te hope’ara’a e ti’a ai ma te ha’amaita’ira’a i te orara’a o te mau vahine ’e te mau tamari’i nā roto i teie nā tuha’a e maha o te rōtahira’a :
-
Fa’a-ātere-ra’a mā’a nā te tamari’i
-
’Atu’atura’a te mau metua vahine ’e te mau ’āiu fānau ’āpī
-
Pātia arai
-
Ha’api’ira’a
Nō te aha mātou e rōtahi ai i tō mātou pūai, tō mātou ’ā’au ’e tā mātou mau rāve’a tauturu nō te hō’ē ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei nō te ha’amaita’i i te orara’a o te mau vahine ’e te mau tamari’i ? Nō te mea tē ti’aturi nei mātou ē, e ha’amata te nu’ura’a ’ati a’e te ao nei nā roto i te mau vahine ’e te mau tamari’i. Tē ha’api’i nei te peresideni Johnson : « ’Ia ha’amaita’i ana’e ’outou i te hō’ē vahine, tē ha’amaita’i ra ’outou i te hō’ē ’utuāfare, te hō’ē ’oire, te hō’ē nūna’a. ’Ia ha’amaita’i ana’e ’outou i te hō’ē tamari’i, tē fa’atupuha’a ra ïa ’outou i te ’ananahi ».
’Ei tuha’a nō te ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei, ’ua ha’amana te Peresidenira’a Mātāmua i te hō’ē fa’anahora’a e 55.8 milioni tara marite e fa’aterehia e te ’Ēkālesia, nō te ha’avitiviti i te ha’amaita’ira’a i te fa’a-ātere-ra’a mā’a ’e te ’atu’atura’a o te ea i roto e 12 fenua i reira te mau hina’aro i te mara’ara’a. Ma te ’āmuira’a atu ’e nā va’u tā’atira’a rahi tīvira o te ao nei, ’ua pāturu te ’Ēkālesia i te mau fa’anahora’a ’o tei ha’amaita’i i te ea ’e te vai-maita’i-ra’a o nā 14 mirioni hau o te mau tamari’i ’e te mau metua vahine ’āpī ’e tei hapū i te matahiti 2024.
Tē fārerei nei te peresideni Camille N. Johnson i te hō’ē metua vahine e toru tamari’i tāna i te hō’ē vāhi ’ōperera’a mā’a tāmoni ’ore i Costa Rica. « ’Ua māuruuru rahi roa ’oia i te roa’ara’a te mā’a nā tāna mau tamari’i e pohe nei i te po’ia », tē parau ra te peresideni Johnson. « ’Ua parau atu vau iāna ē, ’ua here au iāna ’e hau atu ā ra i te faufa’a, ’ua here te Atua iāna ».
’Ei tuha’a nō te hō’ē tumu faufa’a rahi mau
I tō’u (te peresideni Johnson) rāterera’a i Costa Rica i te matahiti i ma’iri a’e nei, ’ua ti’a iā’u ’ia ’āmui atu i roto i te hō’ē ’ōperera’a mā’a. ’Ua putapū vau i te fārereira’a e rave rahi vahine ’e tamari’i ’o tei haere mai e fa’ari’i i te mā’a maita’i. ’Ua tae mai te mana’o pāpū maita’i iā’u ē, tē rave hua nei mātou i te mea tā te Fa’aora e hina’aro nei ’ia rave mātou. ’Ua fārerei atu vau ia Yumana ’e tāna nā toru tamari’i nehenehe mau. Tē ho’o nei teie vahine ’ā’au marū i te mau rōti rīpene tāna e hāmani nei, nō te fa’atāmā’a i tōna ’utuāfare. ’Ua māuruuru rahi roa ’oia i te roa’ara’a te mā’a nā tāna mau tamari’i e pohe nei i te po’ia. ’Ua parau atu vau iāna ē, ’ua here au iāna ’e hau atu ā ra i te faufa’a, ’ua here te Atua iāna. ’Ua fa’ari’i Yumana i te tāmarūra’a pae tino ’e te tāmarūra’a pae vārua, ’a putapū ai ’e ’a hāro’aro’a ai ’oia i te here o te Atua.
Tē hi’o nei mātou i teie ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei mai te hō’ē tuha’a nō te ’ohipa o te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a. ’A fa’ari’i ai teie mau ta’ata i te tāmarūra’a pae tino, tē ti’aturi nei ’e tē tīa’i nei mātou ’ia putapū rātou i te here o te Fatu nō rātou ’e te hina’aro ’ia tomo ’aore rā ’ia fa’ahōhonu i te hō’ē aura’a o te fafaura’a ’e ’ōna.
E fa’atupu te mau tauto’ora’a nō te ha’amaita’i i te ea ’e te vai maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i, i te hōpoi’a hanahana nō te ’atu’atu i te feiā nava’i ’ore. Hau atu ā, e ha’amaita’i teie ’ohipa i te mau ta’ata i roto i te tahi atu mau rāve’a :
-
E fa’arahi te reira i te ’aravihi i te pae ferurira’a ’e i te pae tino o te u’i ’āpī, ma te tauturu ato’a ia rātou ’ia tāpae i tō rātou fāito pūai pae vārua.
-
E fa’aitoito te reira ’ia hiā’oto i tō tātou ta’ata tupu ’e te mau hoa, e rave rahi ho’i o rātou e hina’aro ato’a e ha’api’i mai nāhea e tauturu i tā rātou iho mau tamari’i.
-
E hōro’a te reira i te tumu tei fa’atanohia i ni’a i te ’evanelia ’o te fa’ananea i te mau rāve’a o te tāvinira’a ’e te aupurura’a maita’i nō te mau vahine, te mau vahine ’āpī iho ā rā.
Tē hina’aro nei te u’i o teie tau o te feiā ’āpī pa’ari ’ia ō atu i roto i te hō’ē tumu faufa’a rahi, hō’ē tumu e fa’atupu i te hō’ē ’ohipa mau ’e te ta’a ’ē mau i roto i te ao nei. Tē ti’aturi nei mātou ē, e tauturu teie ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei i tō tātou mau tuahine ’ia hi’o ē, tei roto a’ena rātou i te hō’ē o te mau tumu rarahi roa a’e i ni’a i te fenua nei : te fa’anahora’a hanahana a te Fatu nō te mau vahine i roto i tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, te Sōtaiete Tauturu.
Tē ti’aturi nei mātou ē, e fa’auru teie ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei i tō tātou mau melo ’e mau hoa ’ia tāvini i roto i tō rātou iho huira’atira. Tē ti’aturi nei mātou e hi’o rātou ē :
-
Tē hōro’a nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei te ti’ara’a mātāmua nō te mau fifi e tupu i ni’a i te mau vahine ’e te mau tamari’i, ’e tē pūpū nei i te mau rāve’a tauturu nō te ha’amaita’i i tō rātou ea ’e te vai maita’i.
-
Te ’Ēkālesia ’e tāna Sōtaiete Tauturu ’o te feiā fa’atere ïa nā te ao nei i roto i te fa’aotira’a nō te tauturu ’ia maita’i te ta’ata.
-
Tē arata’ihia nei te Sōtaiete Tauturu e te mau vahine e ha’amaita’i nei i te orara’a o te mau ta’ata, te mau ’utuāfare ’e te huira’atira.
’O te ha’amatara’a noa teie nō te hō’ē ’ohipa fa’ahiahia mau ’o tē ha’amaita’i nei i te orara’a o te mau ta’ata e rave rahi, ’o tē hōro’a nei ’e ’o tē fa’ari’i nei i te tāmarūra’a a te Fa’aora i teie mahana ’e i te mau matahiti i muri nei, ’a tāmau noa ai teie ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei i te haere i mua.
Tē hi’opo’a nei te ta’ata tāmau nō te ea i te hō’ē tamari’i i te fenua Firipino. Te fa’a-ātere-ra’a mā’a nā te tamari’i ’o te hō’ē ïa o nā tumu e maha i rōtahihia e te ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei a te ’Ēkālesia, nō te ha’amaita’i i te vai maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i.
I roto i tō tātou ’ōpenu umera’a
Nā te ao ato’a nei, tē ti’a nei te ’Ēkālesia tā’āto’a ia tātou tāta’itahi ’ei mau melo ma te ’āmuira’a mai i te mau tā’atira’a ’aravihi i roto i te fa’aotira’a i te mau fifi rarahi i roto i te mau vāhi ātea. Teie rā, te ’ohipa maita’i a’e nō te tauturu ’ia maita’i te ta’ata pēnei a’e ’o terā e ravehia i pīha’i iho mai i tō tātou fare, i te tahi a’e pae o te ’āua ’aore rā o te aroā. Tē ora nei ’outou i tā ’outou mau fafaura’a ’e tē ’āmui mai nei i tā tātou tumu ’ati a’e te ao nei, ’ia ’ohipa ana’e ’outou ma te aumihi mai te Mesia te huru ’e ’ia ’atu’atu ma te here i te feiā i roto i tō ’outou iho ’utuāfare, tō ’outou ta’ata tupu ’e te huira’atira.
E’ita paha ’outou e nehenehe e tātā’i i te punu fare o te hō’ē ta’ata tupu ’aore rā e rātere i te tahi ’ē fenua nō te tāmā i te mau fare o te mau ta’ata i muri a’e i te hō’ē mata’i rorofa’i, terā rā e nehenehe ’outou e tai’o nō te hō’ē tamari’i, e fa’aro’o i te hō’ē hoa e fifi tōna, ’aore rā e hōro’a i te ō ha’apaera’a mā’a ? E tao’a rahi mau te tauto’ora’a tāta’itahi ’e e mea faufau roa i roto i teie ’ohipa nō te ’atu’atura’a i te feiā nava’i ’ore. Māuruuru i te rirora’a ’ei arata’i, nā roto i te reira vetahi mau ta’ata e fa’ari’i ai i te tāmarūra’a a te Fa’aora, i te rirora’a ’ei rima marū nōna, ’ei ’āvae pāutuutu nōna, ’ei tari’a ara maita’i nōna, ’ei vaha parau marū nōna.
’A putuputu ’āmui ai te ’Ēkālesia i te mau tā’atira’a nō te ’ohipa i te pae o te ea ’e te vai maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i i roto i te mau fenua rau, e putuputu te mau tuahine o te Sōtaiete Tauturu i te mau ta’ata nō te tauturu ’ia upo’oti’a i te mau fifi o tō rātou huira’atira. E ’ite mai te mau vahine nō te Sōtaiete Tauturu i te mau hina’aro, e ha’aputuputu i te mau rāve’a tauturu ’e e tauturu ’ia pāhono i te mau fifi. ’E tē nā reira nei tātou ma te tauturu a te Vārua, i te ’āfa’ira’a i te here ’e te tāmarūra’a a Iesu Mesia i te mau tamari’i ato’a a te Atua.
Te ’itera’a i te mau hina’aro o te mau tomone’e i Milan, Itaria, ’ua fa’anaho te mau tuahine o te Sōtaiete Tauturu i te hō’ē rāve’a tōtauturu nō te hōro’ara’a i te ’ahu ’e te mau tao’a nō te ’utuāfare. ’Ua pūpū atu vetahi mau tuahine ’ei ō te mau tauiha’a tei fa’a’ohipahia, vetahi rā ’ua fa’anaho ’e ’ua tāmā i te mau ō. E mea faufa’a roa te pūpūra’a a te tuahine tāta’itahi. ’Ua tauturu te mau tuahine o te Sōtaiete Tauturu i te mau rātere ’ia putapū i te here o Iesu Mesia, ’a haere ai rātou i te fare pūpūra’a ō. ’Ua parau Monia, hō’ē tuahine o te Sōtaiete Tauturu o te fenua iho, « nā roto mai i te mau mea iti e tae mai ai te mau mea rarahi. ’E e nehenehe tātou e ha’amaita’i i te mau ta’ata i roto ’e i rāpae i te ’Ēkālesia. ’O te ’evanelia ora ïa te reira ».
I tōna paraparaura’a i te Sōtaiete Tauturu tei fa’anaho-’āpī-hia, ’ua parau te peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine ē, « ’ua tu’uhia ’outou i teienei i roto i te hō’ē ti’ara’a i reira ’outou e nehenehe ai e fa’a’ohipa, mai te au i teie mau auhoara’a tā te Atua i tu’u i roto i tō ’outou mau ’ōuma ».
I tōna tere i Guadalajara, Mehiko, ’ua ha’api’i mai te tuahine Yee nā roto mai e rave rahi hi’ora’a maita’i o te mau tuahine tei rave mai te au i teie mau auhoara’a, ’a ’imi ai rātou i te pāhono i te hō’ē hina’aro i reira.
Hō’ē o teie mau tuahine ’o te tuahine Pulido ïa ’o tei ’ite ē, tē hina’aro nei te hō’ē fare ma’i o te fenua iho i te tauturu i te mau ’utuāfare ’e i te mau ta’ata tei haere mai nā te ātea mai, ’e tē hina’aro nei i te mā’a ’e te ’ahu ’a tīa’i noa ai rātou ’ia rapa’auhia rātou. ’Ua putuputu mai ’oia e 120 tuahine nō te Sōtaiete Tauturu, e rave rahi mau misiōnare ’e te tahi atu mau ta’ata nō te huira’atira, nō te ha’aputura’a mai i te mau ō nō te mā’a, te pape, te ’ahu ta’oto ’e te ’ahu. Fātata 1 500 ta’ata tei pūpū mai i te mau tao’a maita’i, ’e ’ua fa’aineine te mau tuahine ’e te tahi mau ta’ata i te ’amura’a mā’a ’e te mā’a fātata nō 1200 ta’ata. ’Ua hōro’ahia te mau tao’a nā te feiā e tīa’i ra i tō rātou taime ’ia rapa’auhia rātou i te fare ma’i.
Tē parau ra teie tuahine ē, ’ua rave ’oia i te reira nō te mea e aroha tōna i teie mau ta’ata. Ma te roimata ’ua fa’ata’a ha’eha’a mai ’oia ē, ’ua riro nā ’oia ’ei hō’ē o teie mau ta’ata tei tīa’i i te fare ma’i, ’a haere mai ai ’e ’a ho’i ai tāna tāne fa’aipoipo ’ia rāpa’auhia i te māriri ’aita’ata. ’Ua parau ’oia ē, tāna ha’amaita’ira’a rahi roa a’e ’e tōna hina’aro rahi roa a’e ’o te aupurura’a ïa mai tā te Fa’aora e nā reira.
Hōpoira’a i te tāmarūra’a a te Fa’aora
E te mau tuahine, ’ua fa’ata’ahia tātou nō teie ’ohipa mo’a i te hōpoira’a i te tāmarūra’a a te Fa’aora—i te pae tino ’e i te pae vārua—’ati a’e te ao nei. ’E e nehenehe tātou e rave i te reira ma te ’atu’atura’a i te feiā e vai ra i roto i tō tātou iho ’ōpenu umera’a. E aha ïa te hōro’a ’e te ha’amaita’ira’a tō te reira. Te ’āmuira’a mai i roto i te ’ōpuara’a ’ati a’e te ao nei nō te ha’amaita’i i te vai maita’i o te mau vahine ’e te mau tamari’i ’o te hō’ē ïa o te mau ’itera’a e rave rahi ’o tē ha’afātata atu ia tātou i te Fa’aora. Te ha’ara’a mai tāna e nā reira e putapū tātou i tōna here ; ’e tō tātou hina’aro ’e tā tātou fafaura’a ia tātou iho, e tupu rahi ïa te hō’ē aura’a o te fafaura’a ’e ’ōna.
Māuruuru roa i te tauturura’a mai ia mātou ’ia hōpoi i te here ’e te tāmarūra’a a Iesu Mesia i tō tātou mau tuahine ’e mau taea’e nā te mau vāhi ato’a.
Ma te tāmatara’a i te pe’e ia Iesu Mesia, te tītaura’a faufa’a roa a’e nō tātou ’ei mau pipi nāna, ’o te ’itera’a ïa i te mau hina’aro rū o te ta’ata ’ati a’e ia tātou ’e te pāhonora’a ma te fa’a’oroma’i ’e te here.
’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson ia tātou i roto i te purera’a a te Sōtaiete Tauturu ’ati a’e te ao nei i te matahiti 2024, « tē ha’amaita’i nei au ia ’outou ’ia ’ite ē, e hōro’a tā ’outou mau pūpūra’a hanahana ’ei tamāhine nā te Atua ia ’outou i te mana ’eiaha noa nō te taui i te orara’a, nō te taui rā i te ao nei ! »
’O terā tā tātou tītaura’a hanahana !
E pu’e tau hanahana nō te riro ’ei mau vahine nō te fafaura’a ’e ’ei melo nō te hō’ē sōtaiete ’o tē hōpoi i te tāmarūra’a a te Fa’aora—i te pae tino ’e i te pae vārua—i tō tātou mau tuahine ’e mau taea’e ’ati a’e te ao nei. Te fā hope’a nō te hōro’ara’a i te tāmarūra’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho ’o te fa’aineinera’a ïa i te ’ē’a nō tō tātou mau tuahine ’e mau taea’e, ’ia hina’aro ’e ’ia fa’ari’i i te here ’e te aroha e roa’a i te feiā e rave ’e e ha’apa’o i te mau fafaura’a ’e te Atua.
Tē fa’a’ite nei mātou i tō mātou ’itera’a pāpū ē, ’o Iesu Mesia te tāmarūra’a ’e e mea mure ’ore te tāmarūra’a tāna e pūpū nei.