« Te aupurura’a i te feiā tatira’a i te mono’i no’ano’a », Liahona, Tiurai 2025.
Te aupurura’a i te feiā tatira’a i te mono’i no’ano’a
Nō te mau fa’atanotanora’a e tītauhia te ’ite ’aravihi ’e te aumihi nā roto mai i te feiā ato’a e rohi nei.
Fa’ahōho’ara’a nā Elia Sampo
Tē tītau manihini nei te Fa’aora ia « [tātou pā’āto’a] ’ia haere mai iāna ra ’e ’ia fa’ari’i i tōna maita’i ; ’e ’aita roa ’oia e pāto’i i te hō’ē ’ia haere mai iāna ra » (2 Nephi 26:33). Hō’ē rāve’a faufa’a roa nō tātou ’ia haere mai i te Fa’aora ra ’o te haerera’a ïa i te purera’a, ’e te ’āmuira’a atu i te mau ’ātivite a te ’ēkālesia. I te tahi taime, e nehenehe te haerera’a i te purera’a e riro ’ei ’ohipa fifi nō te mau tumu e rave rau. E nehenehe te reira e riro ’ei mea fifi mau nō te hō’ē ta’ata huma, te tatira’a ’aore rā te tahi atu fifi
’Ei mau pipi nā Iesu Mesia, tē hina’aro nei mātou ’ia putapū te mau ta’ata ato’a i te poupoura’a, ’e ’ia ti’a ’ia haere mai i te purera’a ’e i te mau ’ātivite. ’Ei hi’ora’a, tē fa’a’ite nei mātou i tō mātou fa’atura nō te feiā e tatira’a tō rātou nō te mā’a, ma te fa’aineinera’a i te ’ōro’a mo’a ma te faraoa piapia terea ’ore. E rāve’a te reira nō teie mau ta’ata ’ia rave i te ’ōro’a mo’a ’e nō te fa’a’āpī i te mau fafaura’a mo’a ’e te Fatu.
Tē fifi nei vetahi mau melo ’ia haere mai i te purera’a ’aore rā i te tahi atu mau putuputura’a ta’ata, nō te hiā’oto i te tārā’aura’a no’ano’a mai te mau mono’i no’ano’a ’e te mono’i pīpī. Te mau ta’ata e ma’i aho pau, e tatira’a nei nō te mono’i no’ano’a ’aore rā e hiā’oto nei i te tārā’aura’a e rave rau, e hiā’oto roa rātou i te mau tārā’aura’a no’ano’a ’e e tupu mai te hō’ē ’ohipa huru ’ē i ni’a ia rātou. Mai te tatira’a mā’a e’ita ’outou e ’ite ē, e hiā’oto te hō’ē ta’ata i te mau mā’a tārā’auhia ma te hi’o-noa-ra’a iāna. ’Ei hope’ara’a pinepine teie huru i te ’ite-’ore-hia, terā rā e riro te reira i te ha’ape’ape’a rahi i te ’aravihi o teie ta’ata ’ia rave i te mau ’ohipa ri’i o te orara’a.
Mau tāpa’o fa’a’ite
E mea rau te mau tāpa’o fa’a’ite ’e e nehenehe tē vai ra te to’o piha’e, te aniania, te māuiui upo’o, te rohirohi, te ahoaho, te fifi nō te hutira’a aho, te māuiui ’ōuma ’e te ’arapo’a ’e tē vai atu rā.
E haere te mau tāpa’o fa’a’ite ma te māmā noa ē i te ’ino roa. E riro te māuiui upo’o o te hō’ē ta’ata i te tupu mai ’e i roto noa ma’a hora iti ’ua ’ore, nō te tahi ’ē atu ta’ata e tupura’a ’ino roa ïa e riro i te vai e rave rahi mahana ’aore rā e tītauhia e ’āfa’i roa i te fare ma’i ma te rū.
E nehenehe te hiā’otora’a tārā’aura’a e ha’afifi i te orara’a o te hō’ē ta’ata ’e e fa’atupu i te mana’o i roto iāna nō te fa’aāteara’a. Tē fa’ata’a nei te hō’ē melo tei fa’ari’i i te mau tāpa’o fa’a’ite ’ino roa ē : « E nehenehe i te mau ’ohipara’a tāmahana, mai te haerera’a i te fare toa, te fārereira’a i te mau hoa, te haerera’a i te purera’a ’aore rā te tāmā’ara’a i te fare tāmā’ara’a e riro ’ei mau tītaura’a taiā mau. E arata’i te reira i te mau nīno’a mana’o pe’ape’a, te fa’aāteara’a iāna iho ’e te ’ōtahira’a teimaha. Hau atu pinepine mātou i te mana’o ē, ’aita mātou e māramaramahia ra ’e tē ha’avāhia nei mātou e te feiā e ha’ati nei ia mātou, ’o tē ’ore nei e nehenehe e ‘hi’o’ i tō mātou ma’i ’e ’o tē mana’o nei ē e mau ta’ata pipiri mātou ’e te ma’au nō te mea ‘’aita mātou e au i te no’ano’a’ ».
E metua tāne ’e tāna tamaiti e māuiui nei i te ma’i aho pau ’ino tei fa’atupuhia e te mau no’ano’a tārā’au. Tē fa’aineine nei te tamaiti e paraparau i te purera’a ’ōro’a hou e haere atu ai i te misiōni. Hō’ē hepetoma hou tāna a’ora’a ’ua parau te ’episekōpo i te mau mero o te pāroita ē, e fifi rahi tō teie taure’are’a i te pae hutira’a aho ’ia hau’a ana’e ’oia i te mono’i no’ano’a pūai, ’e ’ua ani atu i te mau melo ’ia ha’amana’o i te reira ’ia haere ana’e mai rātou i te purera’a i te hepetoma i muri mai. Nō reira ’ua riro taua sābati ra ’ei mahana maita’i roa a’e nō te metua tāne ’e tāna tamaiti i te fare purera’a.
Mau fa’atanotanora’a
I roto i te fa’anahora’a a te ’Ēkālesia, hō’ē ta’ata e hiā’oto tārā’au māmā tōna, e nehenehe ’oia e mā’iti e pārahi i te vāhi ātea i te tahi atu mau ta’ata. Nō vetahi, e tītauhia paha te tahi mau araira’a hau atu, mai te tu’ura’a i te tīti’a hutira’a aho, te ’āfa’ira’a mai i te mātini tāmāra’a mata’i i te fare purera’a, ’aore rā te māta’ita’ira’a i te purera’a ’ōro’a nā ni’a i te natirara.
Noa atu te huru o te fifi rahi nō te hiā’oto o te hō’ē ta’ata nō te no’ano’a tārā’au, e mea faufa’a roa ’ia ha’amana’o ē, e fifi rahi mau teie. Nō te mau fa’atanotanora’a, e tītauhia te ’ite aravihi ’e te aumihi nā roto mai i te feiā ato’a e rohi nei. Tē fa’a’ohipa nei te mau ta’ata i te mono’i ’e te tahi atu mau no’ano’a nō e rave rahi tumu, mai tā rātou e au a’e ’aore rā te ’atu’atura’a i tō rātou tino. E tītauhia te fa’atura ’e te māramaramara’a te tahi ’e te tahi nō te pāhono i te mau hina’aro o te mau ta’ata ato’a e au ai.
Mai te mea e hiā’oto tārā’au tō ’outou, ’a ’āparau atu i te hō’ē melo o tā ’outou ’episekōpora’a. Noa atu e’ita te mau fa’atanotanora’a e oti i roto i te mau huru ato’a, e mea faufa’a roa ’ia fa’a’ite atu i te feiā fa’atere o te pāroita i tō ’outou mau hina’aro. E nehenehe te ’āpo’ora’a pāroita e ’ohipa ’e ’outou nō te rave maita’i a’e mai tā rātou e nehenehe, nō te pāhono i tō ’outou hiā’oto tārā’au. Te vāhi tano maita’i tei te huru ïa o te mau rāve’a ’e e ti’a ’ia vai ’aifāito ma te māramaramara’a ē, e’ita te mau tupura’a e pāhono i te mau hina’aro o te mau ta’ata ato’a.
Te tahi mau mana’o nō te feiā fa’atere :
-
Tauturu i te mau melo ’ia māramarama ē, te hiā’oto tārā’au e māna’ona’ora’a mau ïa nō te feiā ’ua ro’ohia i te reira ma’i.
-
’A fa’aara tāmau noa ’e ’a fa’aha’amana’o e nāhea tātou ’ia fa’a’ite i te aumihi ia rātou tei ro’ohia i te hiā’oto tārā’au ’e te tahi atu ma’i fifi ’o tē tītauhia te fa’aāteara’a i te mau ta’ata, ’e nāhea tātou e tauturu i te ta’ata ato’a ’ia ’āmui mai nō te ha’amori i te Fatu.
-
’A feruri i te ani atu i te hō’ē ta’ata ’aravihi nō te huma o te pāroita ’aore rā o te titi, nō te tauturu ia ’outou ’ia pāhono i teie fifi ’e te tahi atu.
-
’A feruri i te fa’anaho i te hō’ē tuha’a ha’api’ipi’ira’a nō te feiā fa’atere ’e te mau melo, nō ni’a i te hiā’oto tārā’au ’e te tahi atu mau ma’i ’o te nehenehe e ha’afifi i te ’aravihi o te hō’ē ta’ata ’ia ’āmui mai i te fare purera’a.
Te tahi mau mana’o nō te mau fa’atanotanora’a :
-
’A hōro’a i te mau ta’ata e hiā’oto nei i te mau hāmanira’a tārā’au i te rāve’a ’ia fa’a’ite mai i tō rātou mau hina’aro ’e tō rātou mau ha’ape’ape’ara’a i te feiā fa’atere o te pāroita.
-
Mai te mea e nehenehe ’a rave mai tā ’outou e nehenehe nō te fa’a’ohipa i te mau arata’ira’a, nō te mau rurura’a ’e te mau ’ātivite ’o tē fa’ati’a i te mau ta’ata hiā’oto ’aore rā e tātira’a tō rātou, ’ia ’āmui mai ma te fifi ’ore.
-
’A feruri e ani atu i te ha’apurorora’a natirara o te mau rurura’a nō te feiā e’ita e nehenehe e ’amui mai ’e e hōro’a i teie mau ta’ata te mau rāve’a nō rave i te ’ōro’a mo’a.
-
E fa’a’ohipa noa i te mau hāmanira’a e fa’ati’ahia ’e tei hōro’ahia mai e te pupu ha’apa’o i te mau fare purera’a a te ’Ēkālesia. Mai te mea e ha’afifi te hō’ē o te mau hāmanira’a tumu, ’a ’ohipa e te ti’a’au o te mau fare purera’a o te fenua nō te hi’o i te tahi atu rāve’a. Mai te mea e ’āfa’i mai te mau melo i tā rātou iho mau rā’au fa’ano’ano’a ’aore rā mau rā’au nō te tāmāra’a, e nehenehe te reira mau hāmanira’a e fa’atupu i te mau fifi i ni’a i te mau ta’ata hiā’oto.
-
’A feruri i te hiā’oto tārā’au i te taime nō te fa’anahora’a i te mau ’ātivite.
-
’A ha’amana’o ē, tē hina’aro nei te mau ta’ata e hiā’oto nei i te mau hāmanira’a tārā’au i te tāvini i roto i te hō’ē ti’ara’a e pāruruhia rātou.
’Ua ha’api’i Elder Patrick Kearon nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo : « Nō rātou e mana’o nei ’ua tu’uhia i rāpae ’aore rā i te hiti, e mea faufa’a roa tā tātou fa’ari’ira’a māhanahana. I te hope’ara’a, e nehenehe tātou e ui ia tātou iho nāhea te Fa’aora e hina’aro ai ’ia tupu tā tātou hora nō te ’ōro’a mo’a. Nāhea ’oia e hina’aro ai i tāna mau tamari’i tāta’itahia ’ia fa’ari’i-poupou-hia, ’ia ’atu’atuhia, ’ia fa’a’amuhia ’e herehia ? Nāhea ’oia e hina’aro ai ia tātou ’ia putapū ’ia fa’a’āpī ana’e tātou ia tātou ma te ha’amana’ora’a tātou iāna ’e te ha’amorira’a iāna ? »
Ma te mana’o ha’avā i teie fifi, e nehenehe te mau ta’ata e fifi nei i te hiā’oto rahi i te tārā’aura’a e putapū ē, ’ua fa’aro’ohia rātou, ’ua fa’aturahia ’e e rahi atu ā rātou i te ’āmui mai i tā rātou pāroita ’aore rā ’āma’a. ’Ia ’ohipa ana’e te mau ’episekōpora’a ’e te mau ’āpo’ora’a pāroita ma te aumihi ’e nā roto i te pure ’e te mau ta’ata tei tupuhia i teie mau huru fifi o te ea, e rave rahi atu ā mau tamari’i a te Atua i te ha’apūaihia nō te mea e rave rau rāve’a tā rātou nō te ha’afātata atu ia Iesu Mesia. ’Ia ’āmui ana’e mai te hō’ē pāroita, « ma te tāhō’ē mai i tō rātou ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e i roto i te here te tahi i te tahi » (Mosia 18:21), e putapū ’e e fa’aorahia te mau ’ā’au.