2025
Te here ’e te māna’ona’ora’a o te Fa’aora nō te hō’ē
Tiurai 2025


« Te here ’e te māna’ona’ora’a o te Fa’aora nō te hō’ē », Liahona, Tiurai 2025.

Te here ’e te māna’ona’ora’a o te Fa’aora nō te hō’ē

’Ua anihia mai ia tātou ’ia here ’e ’ia aupuru te tahi i te tahi mai tā Iesu Mesia i rave—hō’ē hō’ē.

fa’ahōho’ara’a nō te hō’ē nā ta’ata fa’aipoipo e fārerei ra i te hō’ē taea’e i tōna fare

Fa’ahōho’ara’a nā Alex Nabaum

Tau taime ri’i i muri mai i tō’u bāpetizora’a i te ’āva’e ’Ātete 1984, ’ua fa’aro’o vau nō te hō’ē ’ātivite ’ārearea ’e te pehe ’e te hō’ē umu tunupa’a, e ’ere i te mea ātea roa i tō’u vāhi fa’aeara’a i Kwekwe, i Timipāpue. ’Ua ’ana’anatae roa vau ’e tō’u mau hoa i te haere atu, terā rā e sābati ho’i. E ’ere tō’u mau hoa i te melo nō te ’Ēkālesia.

’Ua parau atu vau ia rātou, « e haere au i te purera’a, e ho’i huna mai au i muri a’e i te purera’a ’ōro’a ’e e fārerei atu vau ia ’outou. »

’Ua parau mai tō’u mau hoa, ’o tei ’ite maita’i i tō’u paruparu, « mai te mea e nā reira ’oe, e ’ere ’oe. ’Ia tae ana’e mai ’oe, ’aita e umu tunupa’a fa’ahou. »

E fa’aotira’a teie i mua iā’u. E haere ānei au i te purera’a ’aore rā i te umu tunupa’a ? ’Ua mā’iti au i te umu tunupa’a, ’ua ’ite mai rā vau i te po’ipo’i sābati ’ua fa’a’orehia te reira. I taua taime ra, ’ua tāere roa ïa nō te haere i te purera’a, nō reira ’ua fa’aea noa vau i roto i tō’u piha tārahu.

I te ’ōmuara’a o taua avatea ra, ’ua fa’aro’o vau i te hō’ē reo : « Tē fa’aea nei Eddie Dube i’ō nei ? »

’O tō’u peresideni ’āma’a ’o John Newbold ’e tāna vahine ’o Jean. ’Ua hina’aro vau e tāpuni i raro a’e i tō’u ro’i ! Hou rā vau ’a rave ai i te hō’ē mea, tē ti’a ra rāua i pīha’i iho i te pāruru e fa’ata’a ’ē ra i tō’u piha ’e te toe’a o te fare.

« E Eddie », ’ua parau rāua, « ’ua mihi māua ia ’oe i te fare purera’a i teie mahana. »

’Ua tāu’aparau mātou ma’a taime ri’i, ’e i muri a’e i tō rāua ho’ira’a, ’ua tāmau noa tā rāua mau parau hāmani maita’i, « Eddie, ’ua mihi māua ia ’oe », i te ho’i mai i roto i tō’u ferurira’a. ’Ua māuruuru roa vau ia John ’e ia Jean Newbold. Mai taua mahana ra, ’ua ha’amaita’ihia vau nō te mea ’ua tauturu rāua iā’u ’ia hi’o, ’o vau iho nei, i te here ’e te māna’ona’ora’a o tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia nō te hō’ē.

Hō’ē hō’ē

’Ua haere mai Iesu ’ei ta’ata ti’afa’ahou i te mau ’āti Nephi i muri a’e i tōna haerera’a atu i te Metua ra. ’Ua haere mai ’oia e tāmāhanahana i te nūna’a. ’Ua ani manihini ’oia ia rātou ma te here :

« ’A ti’a mai i ni’a, ’e ’a haere mai iā’u nei, ’ia tu’u mai i tō ’outou rima i tō’u nei ’ao’ao, ’e ’ia fāfā ato’a mai ’outou i te mau puta naero i tō’u nei nā rima ’e i tō’u nei nā ’āvae, ’ia ’ite ’outou ē, ’o vau nei te Atua nō ’Īserā’ela, ’e te Atua nō tō te ao ato’a nei, ’e i taparahihia na vau nō te mau hara a tō te ao nei.

« […] ’e ’ua nā reira rātou, ma te haere tāta’itahi atu ē hope roa a’e rātou pā’āto’a, ’e ’ua ’ite atu tō rātou mata ’e ’ua fāfā atu tō rātou rima, ’e ’ua ’ite pāpū roa rātou ’e ’ua fa’a’ite pāpū ho’i ē, ’o ’oia mau te reira, ’o tā te mau peropheta i pāpa’i ē, e haere mai. » (3 Nephi 11:14–15 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

I muri a’era, ’ua ani te Fa’aora ia rātou ’ia ’āfa’i mai i te feiā ma’i ato’a, tei pēpē, ’aore rā tei « ro’ohia ānei i te tahi atu mau huru ’ati […] ’e ’ua fa’aora ’oia ia rātou tāta’itahi ’a hōpoihia mai ai rātou iāna ra » (3 Nephi 17:7, 9 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia). I muri iho, « ’ua rave atu ra ’oia i tā rātou mau tamari’i ri’i, te tahi i muri iho i te tahi, ’e ’ua ha’amaita’i atu ra ia rātou, ’e ’ua pure atu ra i te Metua nō rātou » (3 Nephi 17:21 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Te ferurira’a i terā e 2 500 ta’ata i reira, e mana’o ha’eha’a mau tē tupu (hi’o 3 Nephi 17:25). Nō te mea ’ua fānauhia vau ’e ’ua pa’ari i ’Āfirita, pinepine au i te feruri i te Fa’aora e ti’a ra i raro a’e i te mahana ’ana’ana, tē tīa’i ra i te fa’aora i te ma’i, i te tāmāhanahana, i te fa’aitoito ’e i te fa’a’ite i te here i te feiā ato’a e haere mai iāna ra. Tātou tāna mau pipi, ’ua anihia ia tātou ’ia aupuru i te feiā e hā’ati ra ia tātou mai tāna i rave—hō’ē hō’ē.

Haere ma te fa’aro’o

’Ua hōro’a te peresidenira’a o te Sōtaiete Tauturu ’aore rā o te pupu peresibutero, o tā ’outou pāroita ’aore rā ’āma’a, i te fa’auera’a e aupuru i te tahi mau ta’ata ’e ta tahi mau ’utuāfare, ma te ha’amanahia e te ’episekōpo ’e te peresideni ’āma’a. Tē vai ra vetahi ’ē, ’aita roa paha ’outou i mātau. Tē taiā nei paha ’outou i te haere atu e fārerei ia rātou, i te niuniu atu ’aore rā i te hāpono atu i te parau poto tāireuira [sms]. Tē pe’ape’a nei paha ’outou ē, e’ita rātou e hina’aro ia ’outou i roto i tō rātou fare. Terā rā ’ua feruri tō ’outou feiā fa’atere nā roto i te pure e aha te aura’a o teie fa’auera’a aupurunō ’outou, ’e e aha te mau ha’amaita’ira’a tā te reira e hōpoi mai ia ’outou ’e i tā ’outou mau ’utuāfare e aupuru ra. Nō reira, ’a haere ma te fa’aro’o.

Tau matahiti i ma’iri a’enei, ’ua haere atu vau nā muri i te hō’ē peresideni titi i te pae apato’a hiti’a o te rā nō te Fenua Marite, e fārerei e rave rahi ’utuāfare hou te hō’ē ’āmuira’a titi. I tō māua taera’a atu i te hō’ē fare, ’ua haere mai te hō’ē ta’ata ma te ’ahu veuveu ia māua ra.

« E aha tā ’ōrua e hina’aro ? » ’ua tuō ’oia. « ’Aita vau e hina’aro i te ta’ata i tō’u fare ! »

’Ua pe’ape’a vau ’a ha’amata’u ri’i mai taua ta’ata ra. ’Ua hina’aro vau e haru mai i te peresideni titi ’e e ho’i atu i te pere’o’o ! ’Ua fa’aea hau noa rā te peresideni titi. « Tē tātarahapa atu nei māua », ’ua parau te peresideni titi. « ’Ua mana’o māua ē, ’ua parau tō ’oe ’episekōpo ia ’oe ē, e haere mai māua. »

’A paraparau noa ai rāua, ’ua putapū pūai au i te Vārua. ’Ua fa’aitoito vau, ’ua ha’afātata atu i taua ta’ata ra, ’e ’ua parau atu vau iāna : « E te taea’e here, ’ua hōro’a mai te peresideni Thomas S. Monson [’o ’oia te peropheta i taua taime ra] i te fa’auera’a e haere mai i’ō nei. Tei ’ō nei māua nō te fārerei ia ’oe. Tē hōpoi mai nei au i te here o te peropheta nō ’oe. »

’Ua hi’o atu vau i roto i te mata o taua ta’ata ra ’e ’ua ’ite atu vau ’ua ’ī i te roimata. ’Ua ha’amata ’oia i te fa’a’ite mai i tōna mau fifi ia māua. Tē māuiui nei tāna vahine i te ’aravī. ’Ua ’ere iho nei ’oia i tāna ’ohipa. ’Aita tāna e mā’a nō te fa’atāmā’a i tāna mau tamari’i. ’Ua ha’apāpū atu te peresideni titi i taua ta’ata ra ē, e tauturu te ’Ēkālesia iāna ’e i tōna ’utuāfare. E fārereira’a au maita’i tā mātou.

E rave rahi hepetoma i muri mai, ’ua ani atu vau i te peresideni titi i te parau ’āpī. ’Ua parau mai ’oia iā’u ē, tē tauturu nei te ’episekōpo o teie taea’e, nā reira ato’a te ’āpo’ora’a pāroita iāna, ’e ’ua ha’amata ’oia ’e tāna vahine, e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia, i te fārerei i te mau misiōnare.

E ha’amata te aupurura’a nā roto i te torora’a i te rima ia vetahi ’ē, nā roto i te fa’aro’o ’e te here. ’A haere ai tātou ma te fa’aro’o, ma te ti’aturi i te Fatu, e nehenehe tātou e ’imi mai i te heheura’a nō ’ō mai iāna ra, nō ni’a i tāna mau fa’anahora’a ’e tāna mau ’ōpuara’a, nō tā tātou mau ’ōhipa ’e tāna mau tamari’i tāta’itahi. E tauturu ’oia ia tātou ’ia ’ite e aha te mea e parau ’e e rave, ’e e arata’i ’oia ia tātou e nāhea « ’ia amo te tahi i tā te tahi mau hōpoi’a, ’ia māmā te reira », « ’ia ’oto ’a ’oto ai te feiā ’oto ra […] ’e ’ia tāmāhanahana ia rātou ’o tē au ’ia tāmāhanahanahia » (Mosia 18:8–9). ’A nā reira ai tātou, e ’ite mai tātou i te fāito o te here mau o te Fa’aora nō te ta’ata tāta’itahi.

’Auē ho’i tō ’outou ’oa’oa rahi

I teie ā mahana, tē paraparau noa nei au ia John ’e ia Jean Newbold. I taua mau matahiti ato’a ra, ’ua putapū vau i te ’oa’oa nō te here ’o tā rāua i fa’a’ite mai nō’ū. ’E ’ua putapū rāua i te ’oa’oa i te ’itera’a iā’u ’ia haere i mua i roto i te ’evanelia. ’O teie te ’ohipa e nehenehe e tupu ’ia aupuru ana’e tātou—e fātata atu ā tātou ’e rātou tā tātou e tāvini nei, te tahi i te tahi, ’e e tū’ati hau atu ā tātou i te Fa’aora.

’Ua ha’api’i te Fa’aora ē, « e faufa’a rahi tō te mau vairua i mua i te aro o te Atua […]

« ’E mai te mea e hope tō ’ōrua pu’e mahana i te porora’a i te parau tātarahapa i teie nei mau ta’ata, ’e ’ia arata’i mai ’ōrua i te hō’ē noa a’e vārua ta’ata iā’u nei, ’auē ho’i tō ’ōrua ’oa’oa rahi i pīha’i iho iāna i roto i te bāsileia o tō’u Metua ! » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:10, 15 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Mai te mea e ’ere te aupurura’a i te ’ohipa mātāmua nā ’outou, ’ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson ē « tātou pā’āto’a tē nehenehe e rave maita’i a’e ’e e ha’amaita’i ia tātou, rahi atu ā i tei mātāmua a’enei ». Tē ani nei au ia ’outou ’ia taui ’e ’ia huri i te hō’ē ’api ’āpī. Tē parau fafau atu nei au ē, ’a fa’aō ai ’outou ia ’outou i roto i te aupurura’a, e ’ite mai ’outou i te mau rāve’a nō te mau tāmatara’a ’o tā ’outou e fa’aruru nei.

E mea mau te parau fafau a te Fa’aora : « ’O tei hina’aro ho’i i te tāpe’a i tōna ora, e ’ere ïa i te ora ; ’e ’ tei ti’a ’iāna i te tu’u i tōna ora iā’u nei, e roa’a ïa iāna te ora » (Mataio 16:25).

Ma te tauturu a te Fa’aora, e nehenehe ’outou e riro mai i te huru taea’e aupuru ’aore rā tuahine aupuru ’o tāna e hina’aro ia ’outou ’ia riro, nō te fa’atupu i te tahi ’ohipa ta’a ’ē i roto i te orara’a o te mau tamari’i a te Metua i te ao ra—tāta’itahi e mea faufa’a roa ïa.