« ’Āpo’ora’a hoara’a : Te ha’amaura’a i te ’oa’oa pāpū i roto i te fa’aipoipora’a, » Liahona, Tiurai 2025.
’Āpo’ora’a hoara’a : Te ha’amaura’a i te ’oa’oa pāpū i roto i te fa’aipoipora’a
E nehenehe te mau ta’ata fa’aipoipo, mai te mau misiōnare, e fa’a’ohipa i te mau ’āpo’ora’a hoara’a nō te ha’amaita’i i tō rātou aura’a.
’Ei pīahi ’āpī nō te fare ha’api’ira’a tuatoru nō te hau ’e nō te mārōra’a, ’ua ’ana’anatae roa vau i roto i te mau rāve’a ato’a e nehenehe e fa’a’ohipahia nō te fa’a’āfaro i te mārōra’a. ’Ua fa’a’ite mai te hō’ē ’āparaura’a tauira’a nō te orara’a ’e te hō’ē hoa iā’u i te hō’ē ’ohipa ’o tā’u i ’ore i fa’aro’o a’enei : ’āpo’ora’a hoara’a.
’A fa’a’ite ai au nō ni’a i tāna misiōni, ’ua parau mai tō’u hoa iā’u ē te ’āpo’ora’a hoara’a ’o te hi’o-tāmau-ra’a i reira te mau hoa misiōnare e ’āparau ai nāhea rātou i te ’ohipa ’āmui ’e nāhea i te ha’amaita’i atu ā. ’Ua ’ite tō’u hoa i te faufa’a rahi o teie fa’anahora’a ’ei misiōnare ē ’ua ’ōpua ’oia e fa’a’ohipa i te reira i roto i tōna fa’aipoipora’a i te hō’ē mahana. ’Ua vai hōhonu roa te mana’o i roto i tō’u ’ā’au. ’Ua tai’o vau nō ni’a i te ’āpo’ora’a hoara’a i roto i te ’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia ’e ’ua paraparau vau i te tahi atu mau misiōnare tei ho’i mai nō ni’a i tō rātou mau ’itera’a nō ni’a i te reira. ’Ua ’ite au e nāhea te mau ’āpo’ora’a hoara’a, mai te mau ’āpo’ora’a ’utuāfare, e nehenehe e fa’a’ohipahia nō te paraparau ’e nō te pāruru i te mau pe’ape’a ’ino tā tātou e fa’aruru nei i roto i tō tātou mau aura’a i teie mahana.
’Ua ha’amata māua tā’u tāne fa’aipoipo, ’o James i te fa’atupu i te mau ’āpo’ora’a hoara’a tāhepetoma hou māua ’a fa’aipoipohia. Tē ha’amana’o noa nei ā vau i tā māua rurura’a mātāmua. Nō te mea e ta’ata matara noa ’o James, te hāmani maita’i, te ta’a i te huru o te ta’ata, ’e te hina’aro ’ia ha’apa’o maita’i i tō’u mau mana’o, ’ua ti’aturi au i tō māua ’aravihi ’ia patu i te hō’ē fa’aipoipora’a ’oa’oa.
I teie nei, i roto i tō māua orara’a ’āmui, ’ua tāmau noa māua i te peu tumu nō te ’āpo’ora’a hoara’a i te mau hepetoma ato’a. Noa atu e ’ere tō māua aura’a i te mea maita’i roa, ’ua fa’ari’i rā māua to’opiti ē ’ua tauturu te rahira’a o te mau tuha’a purera’a tā māua i fa’atupu ia māua ’ia ’ite i te ’oa’oa rahi a’e ’e te tupura’a i roto i tō māua fa’aipoipora’a hau atu i tā māua i mana’o.
Hi’ora’a i te mau ta’a-’ē-ra’a ’ei rāve’a
’Ua hāmani te Atua i te hō’ē ao tāna i tāmau noa i te vāhi ’e i te fa’ata’a, ’e « ’ua ’ite ē e mea maita’i » (Genese 1:10, 12, 18, 21, 25). ’Ua riro taua raura’a nehenehe ra ’ei hō’ē fa’aurura’a ’o tē fa’atupu i te mau ’itera’a ’e te mau hi’ora’a i rotopū i te mau tamari’i a te Atua. Noa atu ē e mea ri’ari’a ’ia ’ite e nehenehe ato’a te mau hoa fa’aipoipo e hōro’a i te mau mana’o ta’a’ē roa nō ni’a i te mau tumu parau faufa’a, ’eiaha tātou e mata’u. Nā roto i te Fa’aora ’ei hi’ora’a nō tātou, e nehenehe tātou e mā’iti ’ia fa’a’āfaro i teie mau ta’a-’ē-ra’a nā roto i te here, te mana’o pāpū, ’e te rāve’a maita’i a’e ’o tē arata’i atu i te mau rāve’a maita’i a’e ’e te mau aura’a ’oa’oa a’e.
’Ia ’āmui ana’e tātou i te tahi ’e te tahi nā roto i teie rāve’a teitei a’e ’e te mo’a a’e, e māramarama tātou ē ’aita e faufa’a e fa’atupu i te mārōra’a ’aore rā e fa’ari’i noa i te mau mana’o o te tahi ’e te tahi, e ’ere ïa te aura’a e hō’ē ā huru. Nā roto i te fa’a’ohipara’a, e ha’amata te mau mana’o ta’a’ē i te riro mai te mau rāve’a nō te fa’atū’ati ’eiaha rā nō te ha’afifi. E monohia te mārōra’a i te tāpiha’ara’a, te ti’aturira’a, ’e te here.
E nehenehe te ’āpo’ora’a hoara’a, tei fa’a’īhia i te here huru Mesia, e tauturu ia ’outou ’ia taui i te pe’ape’a ’ei ha’amaita’ira’a i roto i tō ’outou iho aura’a. Teie e maha mau mana’o nō te tauturu ia ’outou ’ia ha’amata.
Te fa’atupura’a i tā ’outou iho ’āpo’ora’a hoara’a
1. fafau
’A feruri i te fa’atītī’aifaro ’āmui nō te ha’amaita’i i tō ’outou aura’a nā roto i te fa’atupura’a i te ’āpo’ora’a hoa tāmau, noa atu ē e hi’opo’ara’a noa te reira nō te hō’ē pu’e tau. E’ita te fa’anahora’a e tere maita’i ’ia ’ore te ’āmuira’a ato’a ’a nā hoa to’opiti.
2. Hāmani i te hō’ē tārena
E mau pūai ta’a ’ē tō tō ’outou aura’a, te mau hapehape ’e te mau hina’aro. Ma te reira i roto i te ferurira’a, ’a hi’o mai i te mau tumu parau e mea faufa’a rahi ’ia ’āparau i roto i tā ’outou ’āpo’ora’a hoara’a, mai te hereherera’a, te huru metua, te tārenara’a ’aore rā te faufa’a moni.
Nā roto i te hōro’ara’a i teie mau tumu parau i te hō’ē vāhi tāmau i ni’a i tā ’outou tārena, e fa’aea ’outou i te hō’ē vāhi nō te mau mana’o ’e te mau ’āehuehura’a ’o tē tupu noa mai i roto i te hō’ē taime ’ino’ino ’aore rā penei a’e, ’aita roa atu.
3. Tārena i te hō’ē taime ta’a ’ē ’e ’ia fa’aineine
E nehenehe e tu’u i te hiti i te hō’ē taime ta’a ’ē nō tā ’outou ’āpo’ora’a hoara’a. ’A fa’aoti e aha te ’ohipa maita’i a’e nō ’outou ’e ’a fafau ia ’outou ’ia haere mai i reira, ’a fa’aineine nō te fa’aro’o ma te auma’i, nō te fa’a’ite hua mai, ’e nō te hāmani maita’i. E hina’aro ato’a paha ’outou e tāpe’a i te hō’ē parau pāpa’i nō tā ’outou ’āpo’ora’a hoara’a. E tauturu tā tātou mau fa’ata’ara’a nō te hepetoma nā mua atu ia tātou ’a fa’aineine ai tātou nō te tuha’a purera’a i muri nei.
E tauturu ato’a te pāpa’ira’a i te mau fa’ata’ara’a ia ’outou ’ia ha’amana’o—mai te au i te mau parau a te Peresideni Spencer W. Kimball (1895–1985)—« tō ’outou upo’oti’ara’a i ni’a i te ’ati, tō ’outou fa’aorara’a i muri a’e i te hō’ē hi’ara’a, tō ’outou haerera’a i mua mai te mea ra ē ’ua ’ere’ere i te mau mea ato’a, [’e] tō ’outou ’oa’oa ’ia manuia ana’e ’outou. » ’Ua māuruuru roa māua ’o Iakobo i te mea ē ’ua tāpe’a māua i te hō’ē pāpa’a parau nō te mau tuha’a purera’a fātata e 800 tuha’a purera’a a te ’āpo’ora’a hoara’a tei mauhia e mātou nā roto i te mau matahiti. ’Auē ïa ’oa’oa ’ia hi’o i muri ’e ’ia hi’o i te āteara’a tā tātou i haere mai !
4. ’Ia tāmau noa
E riro paha te ’āpo’ora’a hoara’a i te mea huru ’ē ’aore rā i te fa’ari’ari’a i te ha’amatara’a, e mea ’ōhie a’e rā ’ia ha’api’ipi’i. Nā roto i te hi’o-tāmau-ra’a, e haru mai ’outou ’e tō ’outou hoa fa’aipoipo i te mau fifi na’ina’i hou ’a riro mai ai ’ei mau fifi rahi.
Te vāhi huru ’ē, hō’ē o te mau māuiui rahi roa a’e tā James ’e tā’u i rave i roto i te ’āpo’ora’a hoara’a. ’Ua ha’amata ’oi’oi te mārōra’a ’e te mana’o-’ore-hia i te paraparaura’a, ’e ’ua pēpē māua to’opiti ato’a ra i roto i teie ’ohipa. Terā rā, taua mārōra’a ’oto ra o tei ha’amata i roto i te ’āpo’ora’a hoara’a ’ua fa’a’āfaro ato’a-hia i roto i te ’āpo’ora’a hoa. ’Ua ’ite mātou e fa’ari’i mātou i te tahi atu rāve’a i te hepetoma i muri iho ’e i muri iho.
Nō reira, i muri a’e i te hō’ē hepetoma nō te feruri-māite-ra’a ’e nō te tāpūpū, ’ua tāmata fa’ahou māua, ’e i te pae hope’a’ ua ’ohipa māua nā roto i tō māua mau ta’a-’ē-ra’a. ’Ua ’ite pāpū vau i te « hau o te ta’ata iho ’e te haerera’a i mua i te pae vārua » i fafauhia mai ia tātou ’ia fa’a’āfaro ana’e tātou i te mau pe’ape’a mai tā te Fa’aora i rave. Te mau pe’ape’a ato’a tā tātou e fa’atītī’āifaro ma te hāmanira’a ’e te here e tūra’i te reira ia tātou i mua ’e e tītau manihini i te tahi atu ā fa’aurura’a a te Vārua Maita’i i roto i tō tātou mau aura’a.
Tē vai ra paha te taime e mana’o ’outou ē ’aita tō ’outou e pe’ape’a i roto i tō ’outou tā’amura’a, nō reira e fa’ahemahia paha ’outou ’ia ha’apae i te ’āpo’ora’a hoara’a. ’Ua fa’aoti māua tā’u tāne ’eiaha e rave i te reira. Terā te mau taime e nehenehe ai te ’āpo’ora’a hoara’a e riro ’ei ’oa’oa mau—’ia paraparau ana’e tātou nō ni’a i te mea e tupu ra, e ’ata ’āmui, e fa’a’ite ’āmui i te mau mana’o hōhonu, ’e e ha’amana’o.
Te Fafaura’a
’Ua hāmani te Metua i te ao ra ia tātou tāta’itahi hō’ē roa ’e ’ua fa’anaho ia tātou i roto i te mau aura’a. Tē tīa’i nei ’oia ’ia fa’atupu tātou i tō tātou mau ta’a-’ē-ra’a, ’eiaha rā nā roto i te mārōra’a (hi’o 3 Nephi 11:29) nā roto rā i te here mau ’o Iesu Mesia, nō te mea ’ua ’ite ’oia ē e ha’afātata ’āmui te reira ia tātou ’e e ha’afātata atu ā iāna (hi’o Mataio 5:9 ; Moroni 7:48).
’Ua hōro’a mai te Peresideni Russell M. Nelson ia tātou i te hōpoi’a i muri nei ma te hō’ē fafaura’a : « E fa’a’ite ana’e tātou ē tē vai ra te hō’ē rāve’a hau ’e te fa’atura nō te fa’a’āfaro i te mau fifi ’e te hō’ē rāve’a māramarama nō te fa’a’āfaro i te mau mārōra’a. Mai te mea e fa’a’ite ’outou i te aroha e fa’a’itehia ’e te feiā ’āpe’e mau nā Iesu Mesia, e fa’a’ite pāpū te Fatu i tā ’outou mau tauto’ora’a hau atu i tā ’outou e mana’o ra. »
E nehenehe tātou e haere i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ma te ’ī i te ti’aturira’a i roto i taua ha’apāpūra’a ra nō ’ō mai i tō tātou peropheta here. E nehenehe tātou e fa’atītī’aifaro i tō tātou mau pe’ape’a ma te ’ā’au tae ’e te aroha, « ma tē tāhō’ē mai i tō [tātou] ’ā’au i roto i te tāhō’ēra’a ’e i roto i te here te tahi i te tahi » (Mosia 18:21).