« Pāhonora’a i te uira’a rahi : E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » Liahona, Tiurai 2025
Mai, pe’e mai
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76
Pāhono i te uira’a rahi : E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ?
E aha te ta’a-’ē-ra’a tā te reira e fa’atupu i roto i te orara’a i muri nei nāhea tātou i te pāhono i teie uira’a ?
Fa’ahōho’ara’a nā David B. Chamberlain
Tē vauvau nei te tuha’a 76 o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a i te hō’ē ’ōrama fa’atumuhia i ni’a i te Mesia, ma te ani i te tā’āto’ara’a o te mau tamari’i a te Atua ’ia feruri i ni’a i te uira’a hōhonu, « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » (Mataio 22:42). ’Ua ha’apāpū Elder Neal A. Maxwell (1926–2004) nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i te faufa’a rahi nō tā tātou pāhonora’a, ma te parau ē, « E ti’a ānei ia tātou ’ia pāhono i tō tātou orara’a ’e tō tātou mau reo ē, ‘’O te Mesia ’oe, te Tamaiti a te Atua ora’ ? (Mataio 16:16.) E tae noa atu i te taime e nehenehe tā tātou e parau ē e rave i te mau mea ato’a tā tātou e parau e rave, i te pae hope’a, ’a fa’atupu i te ta’a-’ē-ra’a iti. »
’A feruri ai ’oia i te aura’a o te Ioane 5:29, ’ua fa’ari’i Iosepha Semita ’e ’o Sidney Rigdon i te hō’ē ’ōrama nō te ra’i nō ni’a i te ti’afa’ahoura’a o te mau tamari’i a te Atua ’e te mau bāsileia hanahana tā rāua e fa’ari’i ’ia au i tā rāua mau pāhonora’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia mure ’ore.
’O vai Iesu Mesia ?
Tē ha’apāpū nei te ’ōrama tei fa’a’itehia i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76 i te mau parau mau faufa’a rahi nō ni’a ia Iesu Mesia :
-
« ’O te Fatu ra ’o te Atua ïa, ’e ’aita atu e Fa’aora maori rā ’o ’oia ana’e » (’īrava 1).
-
« E aroha [tōna] ’e te here ho’i ’oia ia rātou ’o tē mata’u mai [iāna], ’e e mea au nāna ’ia fa’atura ia rātou ’o tē tāvini [iāna] ma te parauti’a » (’īrava 5).
-
« Ua haere mai ’oia i roto i te ao nei … ’ia amo i te mau hara a tō te ao nei, ’e ’ia ha’amo’a i te ao nei, ’e ’ia tāmā i te reira i te mau parauti’a ’ore ato’a ra ; ’ia ora te tā’āto’a nā roto iāna, ’oia ’o rātou ato’a tā te Metua i tu’u mai i raro a’e i tōna ra mana ’e ’o tei hāmanihia ho’i e ana ra » (te mau ’īrava 41–42).
-
’E i te pae hope’a ’ua « fa’atupu [Iesu Mesia] i teie tāra’ehara maita’i roa nā roto i te ha’amani’ira’a i tōna iho toto » (’īrava 69).
E ’ite ta’a ’ē
Tē fa’a’ite pāpū nei Iosepha ’e ’o Sidney nō ni’a i te vai-mau-ra’a ’e te aura’a ’o Iesu Mesia :
« Tē ora nei ’oia !
« Nō te mea ’ua ’ite mata atu ra māua iāna, i te pae ’atau o te Atua ; ’e ’ua fa’aro’o māua i te reo i te fa’a’itera’a mai ē, ’o ’oia ana’e te Fānau Tahi a te Metua—
« ’E nāna, ’e nā roto iāna, ’e nōna ho’i, te mau ao e hāmanihia nei ’e i hāmanihia ai ho’i, ’e te mau ta’ata ho’i nō reira e mau tamari’i tamāroa ’e e mau tamari’i tamāhine fānau ho’i rātou nā te Atua. » (mau ’īrava 22–24).
Te mau tamaiti nō te pohe
E fa’aora Iesu Mesia « i te tā’āto’ara’a maori rā [te mau tamaiti o te pohe] » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:44). ’Ua pāhono hope roa rātou i te uira’a « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » nā roto i te pāto’ira’a i te Vārua Mo’a ’e te hunara’a ia Iesu Mesia ’e tōna mana i muri a’e i tōna heheura’ahia mai ia rātou (hi’o ’īrava 43). ’A nā reira ai rātou, ’ua « fa’asatauro [rātou] iāna nō rātou iho ’e ’ua tu’u atu iāna ’ia vai ha’amā noa na » (’īrava 35).
Te hanahana tiretia
Nāhea te feiā i roto i te bāsileia tiretia i te pāhono i te uira’a « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » ’Ua mā’iti rātou e pāto’i i te ’evanelia ’e « te ’itera’a pāpū nō Iesu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:82, 101), ’e ’ua pāto’i rātou i tāna mau fa’auera’a, ’ia riro « ’ei feiā ha’avare, ’ei feiā tahutahu, ’ei feiā fa’aturi, ’e ’ei feiā tai’ata » (’īrava 103).
Noa atu rā i te reira, e fa’ari’i rātou i te hō’ē ti’afa’ahoura’a ’e te hō’ē fāito hanahana tei « hau atu i te ’ite » (’īrava 89). E ha’apa’o rātou hō’ē a’e ture nō te bāsileia tiretia (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 88:36) i te tītaura’a i te mau ta’ata ato’a ’ia « tūturi i raro, ’e e fā’i te mau arero ato’a iāna ’o tē pārahi i ni’a i te terono ē a muri noa atu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 76:110).
Te hanahana teretetiera
Nāhea te feiā i roto i te bāsileia teretetiera e pāhono ai i te uira’a « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » Noa atu e « ’itera’a pāpū tō rātou nō Iesu, » ’aita rātou i « fa’aitoito » i roto i te reira ; « nō reira, e ’ore roa e noa’a ia rātou te korona nō te bāsileia o tō tātou Atua » (’īrava 79). ’Ua ha’amaita’ihia rātou ’ia « fa’ari’i i te aro o te Tamaiti, ’eiaha rā nō te ’īra’a o te Metua » (’īrava 77).
Tē tītau nei Iesu Mesia ’e tāna ’evanelia mure ’ore ia tātou ’eiaha noa ’ia ’ite ’ia rave ato’a rā ’e ’ia riro mai. Nō te fa’ari’i i te ’īra’a o te Metua ’e o te Tamaiti, e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia fa’ari’i i te mau ’ōro’a o te hiero ’e ’ia ha’apa’o maita’i i te reira mau fafaura’a. Tē ha’apāpū nei te Peropheta Iosepha Semita : « Mai te mea e noa’a i te hō’ē ta’ata te ’īra’a o te autahu’ara’a a te Atua, e ti’a ïa iāna ’ia fa’ari’i i te reira mai tā Iesu Mesia i fa’ari’i, ’e nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a ato’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau ’ōro’a ato’a o te fare o te Fatu. » ’Aita te mau ta’ata teretetiera e hina’aro e fa’ari’i i te ’īra’a o te Metua.
Te hanahana tiretiera
Nāhea te feiā i roto i te bāsileia tiretiera e pāhono ai i te uira’a « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? » E fa’ari’i rātou i « te ’itera’a pāpū nō Iesu » ; tē ti’aturi nei rātou « i tōna ra i’oa ; » ’ua « bāpetizohia ho’i mai te au i tōna ra tanura’ahia, ’ua tanuhia ho’i i raro a’e i te pape nā roto i tōna ra i’oa » (’īrava 51). Tē ha’apa’o nei rātou i « te mau fa’auera’a [’ia ti’a] ia rātou ’ia horoihia ’e ’ia tāmāhia ho’i i tā rātou ra mau hara ato’a, ’e ’ia fa’ari’i i te Vārua Mo’a, nā roto i te tu’ura’a rima nōna ’o tei fa’atōro’ahia ’e tei tā’atihia atu ho’i i teie nei mana » (’īrava 52). « ’Ua upo’oti’a [rātou] nā roto i te fa’aro’o [i te Fatu ia Iesu Mesia], ’e ’ua tā’atihia atu ho’i e te Vārua Mo’a nō te fafaura’a » (’īrava 53). E « fa’arirohia [rātou] ’ei mea maita’i roa nā roto ia Iesu te ārai nō te fafaura’a ’āpī, ’o tei fa’atupu i teie nei tāra’ehara ti’a roa nā roto i te ha’amani’ira’a i tōna iho toto » (’īrava 69).
’Ua māramarama Iesu Mesia i tāna ’ohipa i roto i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa a te Metua i te Ao ra : « ’O vau te ’ē’a, ’e te parau mau, ’e te ora, ’aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei iā’u » (Ioane 14:6). ’Aore e ta’ata e fa’ari’i i te hanahana tiretiera ’aore rā te ’īra’a o te Metua ma te ’ore e fa’ari’i i te mau mea ato’a tā te Fa’aora e pūpū nei nā roto i tāna tāra’ehara (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:37–38) : Tōna here, tōna mana, tōna aroha, tōna maita’i, tāna mau tāvini, tāna parauti’a, tāna mau fa’auera’a, tāna mau ’ōro’a, ’e tāna mau fafaura’a.
’Ua ha’apāpū mai te Peresideni Russell M. Nelson ē te ’ohipa a te ’Ēkālesia ’a Iesu Mesia o te tauturura’a i te mau tamari’i a te Atua ’ia fa’ari’i i te ora mure ’ore : « te fā tau maoro a te ’Ēkālesia ’o te tauturura’a ïa i te mau melo ato’a ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aro’o i tō tātou Fatu ia Iesu Mesia ’e i tāna tāra’ehara, ’ia tauturu ia rātou ’ia rave ’e ’ia ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a ’e te Atua ’e ’ia ha’apūai ’e ’ia tā’ati ho’i i tō rātou ’utuāfare. »
’Ua fa’aitoito mai te Peresideni Russell M. Nelson ’ia fa’ariro i te bāsileia tiretiera ’ei ’ōpuara’a mure ’ore nā tātou, « ma te feruri māite i hea [tā tātou] mau fa’aotira’a tāta’itahi i ni’a i te fenua nei e tu’u ai ia tātou i roto i te ao a muri a’e. » ’Ei pāhonora’a i teie anira’a, e ineine ïa tātou nō te pāhono i te uira’a rahi « E aha tō ’outou mana’o i te Mesia ? »
E ha’apāpū te ’ōrama nō te mau fāito hanahana ia tātou ’eiaha noa ē e parau mau te ti’amāra’a, e mea faufa’a ato’a rā te mau mā’itira’a. E fa’aha’amana’o ato’a te reira ia tātou ē, maoti Iesu Mesia, « ’ua fa’aorahia tātou i te hi’ara’a » ’e « ’ua ti’amā e a muri noa atu … ’ia mā’iti i te ti’amāra’a ’e te ora mure ’ore, nā roto i te Ārai rahi o te ta’ata ato’a, ’e ’aore rā ’ia mā’iti i te tītīra’a ’e te pohe » (2 Nephi 2:26–27). E aha tā tātou e mā’iti ? E mea ’ana’ana tō tātou ananahi i roto i teie orara’a ’e tō tātou hope’ara’a mure ’ore mai tō tātou fa’aro’o ia Iesu Mesia.