« Elder Patrick Kearon : Fa’aineinehia ’e pi’ihia e te Fatu », Liahona, Mē 2024.
Mau pi’ira’a ’āpi
Elder Patrick Kearon : Fa’aineinehia ’e pi’ihia e te Fatu
’Ua fa’aineine te Fatu ia Elder Kearon nā roto i te mau rāve’a ta’a ’ē ’e ’ua hōro’a iāna i te mau hōro’a pae vārua rau ’o tē fa’ati’a iāna ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē i roto i tōna pi’ira’a mo’a ’ei ’ite ta’a ’ē « nō te i’oa o te Mesia i te ao ato’a nei. »
I te hō’ē mahana mā’a e rave rahi matahiti i muri a’e i tōna pi’ira’ahia ’ei Hitu Ahuru Huimana fa’atere rahi, tē haere ra Elder Patrick Kearon ’e tāna vahine ’o Jennifer, i roto i te hō’ē fare toa i te taime ’a haere ai ’o Elder W. Rolfe Kerr ’e tāna vahine ’o Janeil i rāpae. ’Ua fārerei poto noa rātou, ’e i muri iho ’ua haere atu ’o Kerr mā i tō rāua pere’o’o uira.
Fātata i terā iho taime, ’ua ha’afātata mai ra te hō’ē ta’ata ia Elder Kearon ’e ’ua ui atu ra ma te ’oa’oa iāna : « E tino nō te Huimana fa’atere rahi ānei tā ’oe i paraparau na ? » ’Ua pāhono atu ra Elder Kearon : « E. ’O Elder W. Rolfe Kerr nō te Hitu ’Ahuru. » ’Ua tā’iri’iri ihora terā ta’ata i tōna upo’o, ’ua hi’o ti’a atu ra ia Elder Kearon ma te ’ore e ’ite ’o vai ’oia, ’e ’ua parau atu ra : « E mea ’ōhie noa ’ia ’ite ē e tino nō te Huimana fa’atere rahi, e ’ere ānei ? » Tāpapa atu ra taua ta’ata ra ia rāua.
« E mea au roa nā’u terā ’ā’amu nō te mea e fa’ahōho’ara’a te reira i tō’u mana’o », tē parau nei Elder Kearon ma te mata ’ata’ata. « E nehenehe e tupu fa’ahou ā te reira ’ohipa i teie mahana, ’e e’ita ā paha terā ta’ata e parau ē e tino vau nō te Huimana fa’atere rahi i roto i te naho’a ta’ata. »
Nō teie huru ’ārearea ’e te ha’eha’a o Elder Kearon i auhia ai ’oia e te feiā tei mātau iāna ’aore rā tei fāna’o i te tāvini nā muri iāna. Pi’ihia ’e fa’atōro’ahia ’ei melo nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i te 7 nō Tītema 2023 ra, ’ua ’ite ’o Elder Kearon ē e ’ere roa te parau nō teie pi’ira’a ’āpī nō ni’a iāna, nō ni’a rā i te ’ohipa tāmau a te Fatu.
« E tuha’a ana’e tātou pā’āto’a nō tāna ’ohipa », tē nā reira ra ’oia, « i te tāmatara’a i te tauturu i te mau ta’ata ’ia ’ite i tōna māramarama, tōna here, ’e tāna aupurura’a. Tāna e hina’aro ’ia rave tātou ’ei melo nō tāna ’Ēkālesia, ’o te ha’amaita’ira’a ïa i te orara’a o vetahi ’ē. »
’Ua fa’aineine te Fatu ia Elder Kearon nā roto i te mau rāve’a ta’a ’ē ’e ’ua hōro’a iāna i te mau hōro’a pae vārua rau ’o tē fa’ati’a iāna ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē i roto i tōna pi’ira’a mo’a ’ei ’ite ta’a ’ē « nō te i’oa o te Mesia i te ao ato’a nei » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:23). Fa’afāriuhia i te ’Ēkālesia i te 26ra’a o tōna matahiti, ’o ’oia ana’e te melo o te ’Ēkālesia i roto i tōna mau taea’e ’e mau tuahine, e ta’ata ’o Elder Kearon nō te aumanava rahi tei ’ite nāhea ’ia fa’aro’o, ’ia tū’ati ’e ’ia tāmāhanahana i te mau tamari’i a te Atua. E nātura aroha tōna ’e e ’ite ’oia i te ’oa’oa i roto i te tāvinira’a. Ma te ’ā’au putapū i te mau ’itera’a here ’e te mo’era’a o tei herehia, tē fa’a’ite pāpū nei ’oia ē tē pūpū nei te Fa’aora Iesu Mesia i te rā’au fa’aorara’a, nā roto i tāna tāra’ehara, ’e ’ia tae i te hō’ē mahana e fa’a’āfaro ’oia i te mau mea ato’a.
E pipi mau ’o Elder Kearon nā Iesu Mesia, ’o tē ti’aturi i te Fatu. E ta’ata fa’atere ’oia e mea ’ōhie ’ia pe’e inaha e mea pūpū ’oia iāna nō te pe’e i te Fa’aora ’e nō te arata’i i te ta’ata iāna ra.
« ’Ua arata’i te Fatu », te parau ïa a te peresideni Jeffrey R. Holland, mono peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, « ia Patrick i te ti’ara’a tāna e mau nei i teienei. »
E mau metua tei ’ī i te here ’e te paieti
’Ua fānauhia ’o Patrick Kearon i Carlisle, i Cumbria, i te pae apato’erau nō Peretāne i te 18 nō Tiurai 1961, nā Paddy ’e ’o Patricia Kearon. I te fārereira’a tōna nā metua, tē tāvini ra rāua i roto i te nu’u fa’ehau Peretāne i te tau nō te Tama’i Rahi II o te ao nei—tōna metua vahine e tuati ma’i ïa i ’Īnītia ’e i Burma, ’e tōna metua tāne tei roto ïa i te nu’u reva (RAF), tei tonohia i Farāni, i ’Āfirīta Apato’erau, i Sicile, ’e i ’Īnītia.
Tē ha’amana’o nei Elder Kearon i tōna nā metua, Paddy ’e Patricia, nō tō rāua orara’a hi’ora’a maita’i nō te itoito, te tāvinira’a ’e te fa’atūsiara’a.
Noa atu e ’ere rāua i te mau ta’ata haere purera’a, ’ua ora rāua i te orara’a ’utuāfare nō te paieti, te tāvinira’a ’e te fa’atūsiara’a ’o tei vai maoro i ni’a ia Patrick, te hope’a o nā tamari’i e pae a nā ta’ata fa’aipoipo. Tē ha’amana’o nei ’oia ia Pat mai te hō’ē « metua vahine fa’ahiahia » ’e te arata’ira’a marū, te rahira’a taime nā roto i te hi’ora’a, ’e ’aita roa atu e fa’ahapa i te hō’ē ta’ata. E vahine rima here ’oia ’e te pāpū ’e te fāino ma te fa’ahiahia. ’E tē ha’amana’o nei ’oia ia Paddy nō « tōna itoito, tōna maita’i ’e tōna māhanahana fāito ’ore ; tōna here […] i te mau mēdēbara marō nō Arabia [’e] te mau ’āivi ruperupe o te fenua Peretāne ’e nō ’Irirane ; ’e tōna ānoenoe rahi i te ra’i, te mahana ’e te miti. E nehenehe au e ’ite pāpū i tōna huru i ni’a i tō’u iho hina’aro ’ia haere nā rāpae, i roto i te mata’i ’e i raro a’e i te mahana. »
I muri a’e i tōna tāvinira’a i roto i te nu’u RAF, ’ua haere te metua tāne o Elder Kearon e rave i te ’ohipa ’ei ta’ata ha’apa’o pāruru i te fenua Arabia. ’Ua ha’api’i mai Patrick, i te hitura’a o tōna matahiti, i te hō’ē ha’api’ira’a faufa’a rahi nō ni’a i te ha’apa’o, tei fa’a’itehia i roto i tāna a’ora’a mātāmua i te ’āmuira’a rahi ’ei tino nō te Huimana fa’atere rahi. Ma te ha’apa’o ’ore i te mau arata’ira’a a tōna nā metua ’ia ’ō’omo i te mau tīa’a i roto i te hō’ē tere pūhapara’a i roto i te mēdēbara, ’ua haere ’oia e māta’ita’i e tōna mau tīa’a « savate » ’e ’ua māuiui ’oia i te pātia a te ’ōterepe i roto i tōna ’apu ’āvae.
Te tamāroa Patrick Kearon i Arabia Saudi.
E toru matahiti i muri mai, ’ua pūhapa te taure’are’a Patrick i te fare nohora’a o te hō’ē fare fa’ari’ira’a tamari’i ha’api’i i Peretāne ’e ’ua mo’emo’e roa ’oia i tōna nā metua, e mana’o mo’emo’e tei tāmarū-noa-hia e tā rāua mau rata fa’aitoitora’a.
« ’Ia fa’aauhia, e mea fāna’o a’e paha ’o Harry Potter i Hogwarts. E mea pa’ari roa », tē parau ra ’oia nō ni’a i te fare fa’ari’ira’a tamari’i ha’api’i. « E ho’i au i te fare i te Noela noa, i te Pāsa ’e i te tau ve’ave’a. ’Ua hāmani au i te tahi mau tārena iti i ni’a i te mau ’api parau, ma te tu’u i te hō’ē rēni i ni’a i te mahana tāta’itahi, ma te tai’o i te mau mahana ē tae roa i te taime e nehenehe ai au e ho’i i roto i tō’u ’utuāfare. »
Tau matahiti i muri mai, i tō Patrick orara’a i roto i te piti o te fare fa’ari’ira’a tamari’i ha’api’i i Peretāne, ’ua pūpuhi mai te hō’ē vero rahi mai te Miti nō ’Irirane mai. ’Ua tomohia e 5 000 fare i taua vāhi ra e te miti. ’Ua pi’ihia ’o Patrick ’e tōna mau hoa ha’api’ira’a ’ia ’āmui mai nō te tāmāra’a rahi.
« Tē ha’amana’o noa nei ā vau i te teimaha o te mau vauvau tahua tei puru roa ’e tei hau’a ’ino o te mau mea ato’a », tē nā reira ra ’oia. « Tē ha’amana’o nei rā vau i te herura’a i te ’āpo’o ’e te ravera’a i te ’ohipa e tō’u mau hoa ha’api’ira’a. ’E tē ha’amana’o nei au i te mau ta’ata ’e tō rātou māuruuru. »
’Ua riro paha teie ’ohipa ’ei hi’ora’a mātāmua nā Patrick nō te mau ha’amaita’ira’a nō te pūpūra’a ’e te fa’ari’ira’a i te tāvinira’a. I muri a’e, ’ua ’ite a’era ’oia ē ’ua fa’aru’e tōna mana’o taure’are’a pāpū ’ore iāna « ’a rohi ai au i roto i teie tauto’ora’a rahi nō te tauturu i tō mātou mau ta’ata tupu. »
I muri a’e i te ha’api’ira’a tuarua, ’ua ho’i Patrick i Arabia Saudi, i reira tōna ha’amatara’a i te hō’ē ha’api’ipi’ira’a nō te ti’a’aura’a i pīha’i iho i te hō’ē pupu nā te ao nō te mā’a ’e te inu. ’Ua ’ōmua teie tere i tāna ’ohipa i roto i te mau taiete e rave rahi, ’e i te pae hope’a, ’o te paraparaura’a a’o ïa i te fenua Peretāne e te tuahine Kearon.
« ’Ua ta’ahuri roa tō’u orara’a »
I te 19ra’a o te matahiti o Patrick, ’ua pohe tōna metua tāne ’e tōna tao’ete i roto i te hō’ē ’ati purūmu i Arabia Saudi. « ’Ua ta’ahuri roa tō’u orara’a i tō rāua mo’era’a », tē nā ’ō ra ’oia. ’Ua mo’e te rima arata’i, te fa’aitoitora’a here ’e te hi’ora’a ’oa’oa i te ao nei o tōna metua tāne. I te hō’ē taime i roto i te mo’emo’e ’e te ’oto, ’ua ho’i Patrick i te fenua Peretāne ’e tōna metua vahine, i te pae hope’a rā ’ua ho’i ’oia e rave i te ’ohipa i Arabia Saudi.
« ’Ua rau te mau rāve’a faufa’a tā’u i fa’ari’i nō te ha’api’i mai, nō te tupu i te rahi, ’e nō te hi’o e mea nāhea te mau ’ohipa tapiho’ora’a i te terera’a », tāna ïa parau. ’Ua māuruuru ta’a ’ē ’oia nō « te ra’atira fa’ahiahia tei fa’aineine ’e tei arata’i iā’u ’e tei riro mai ’ei hoa rahi. ’O ’oia te hō’ē o te mau hōho’a metua tāne tā’u i fāna’o mai te pohera’a o tō’u metua tāne. »
I muri a’e, ’a rave ai ’oia i te ’ohipa i Lonedona, ’ua fārerei Patrick i te tahi mau melo o te ’Ēkālesia.
« E mau hi’ora’a maita’i rātou nō tō tātou fa’aro’o », tē ha’amana’o ra ’oia. « Hō’ē o rātou, nō California mai ïa, ’e ’ua haere au e fa’aea i pīha’i iho i taua ’utuāfare ra, ’a ’ohipa ai i reira. »
’Ua hōro’a taua ’ohipa ra ia Patrick i te hō’ē niu fa’ahiahia nō te māramaramara’a i te ’Ēkālesia. ’Ua putapū ’oia i te ’oa’oa o terā ’utuāfare i roto i te tāvinira’a, terā rā, e rave rahi uira’a tāna nō ni’a i te ha’api’ira’a tumu ’e te mau ti’aturira’a a te ’Ēkālesia. I tōna ho’i-fa’ahou-ra’a mai i te fenua Peretāne e piti matahiti i muri mai, ’ua fārerei ’oia i te tahi mau « misiōnare fa’ahiahia » i ni’a i te purūmu nō Lonedona. I muri a’e e rave rahi ’āva’e ’āparaura’a i te ’evanelia ’e i te paraura’ahia ’aita ’oia e nu’u ra i mua i te bāpetizora’a, ’ua ani rātou iāna e hina’aro ānei ’oia i te hō’ē ha’amaita’ira’a.
« ’Ua fa’ari’i au i te ha’amaita’ira’a nā roto mai i te hō’ē misiōnare pa’ari tā’u i mātau », tē ha’amana’o ra ’oia. « Te mea tā’u i putapū i roto i taua ha’amaita’ira’a ra, ’o te taime rahi ïa i roto i tō’u fa’afāriura’a. E mana’o pāpū ïa nō te māramarama ’e te ’oa’oa ’e te hau e’ita e nehenehe e parau. I te hope’a rā te mau parau nō te ha’amaita’ira’a, e mea fa’auru ïa ’e te tohu. »
Nā teie ’ohipa, ’āpitihia i te « tahi atu mau mea e rave rahi i roto i tō’u haerera’a i mua i te bāpetizora’a ra », i arata’i ia Patrick i te hō’ē ’itera’a pāpū nō te Fa’aora ’e nō tāna ’Ēkālesia i fa’aho’ihia mai. E piti ’āva’e i muri mai, i te pō Noela nō te matahiti 1987, ’ua bāpetizohia ’oia ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te Mau Mahana Hope’a Nei.
Nō rātou e ’imi ra i te hō’ē ’itera’a pāpū, ’ua parau Elder Kearon : « ’A mā’iti i te fa’aro’o, ’e ’a pāhono i te anira’a i roto i te Alama 32. ’A pe’e i tō ’outou mau mana’o pae vārua. E arata’i te reira ia ’outou, ’e e ’ite ’outou. »
« E tumu nō te pūai »
Piti matahiti i muri a’e i tōna bāpetizora’a, ’ua haere Patrick i te hō’ē pāroita nō te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi i Lonedona, i tōna fārereira’a ia Jennifer Hulme, e pīahi nō te fare ha’api’ira’a tuatoru Brigham Young, nō Saratoga, i California. ’Ua haere mai Jennifer e ono ’āva’e te maoro i Lonedona nō te ha’api’i i te ’ā’amu anoihi ’e te pāpa’i Peretāne. E teina nō te ’utuāfare e va’u tamari’i, ’ua pa’ari ’oia i roto i te ’Ēkālesia.
Fātata i taua iho taime, ’ua haru te mata o Patrick i ni’a iāna.
« I tō’u hi’ora’a iāna i te fa’ahoara’a i te mau ta’ata i roto i te pāroita, ’ua ’ite au i tōna huru i ni’a ia rātou », tē parau ra Jennifer nō ni’a ia Patrick. « E melo ’āpī ānei, e melo tei ho’i mai, e ta’ata e fifi ra, ’aore rā e ta’ata e hoa rahi, ’ua rave ’oia i te mau ta’ata ato’a ma te hō’ē ā here ’e te ’ana’anatae mau. Nā terā maita’i ’e terā ihō ā rā huru i huti iā’u iāna ra. E maita’i tā’u i ’ite iāna i te fa’ahotura’a, ’e tā te Atua i fa’a’ohipa i roto i nā 33 matahiti hau tō māua fa’aipoipora’ahia. »
Nā te here ’e te fa’atura o Elder ’e te tuahine Kearon i te tahi ’e te tahi i ’ohipa tāhō’ē ai rāua ma te fa’aro’o.
I muri a’e i tā rāua arapaera’a, ’ua fa’aipoipo rāua i te hiero nō Oakland (California) i te ’āva’e Tēnuare 1991. I muri iho ’ua ’atu’atu rāua i tō rāua ’utuāfare i Peretāne e 19 matahiti te maoro ē tae atu ’ua pi’ihia ’o Elder Kearon i te matahiti 2010 ’ei Hitu ’Ahuru Huimana fa’atere rahi i muri a’e i tōna tāvinira’a i roto e rave rahi pi’ira’a fa’atere, mai te ti’ara’a peresideni titi ’e Hitu ’Ahuru ārea. Tē tāvini ra ’oia ’ei peresideni matahiapo nō te Hitu ’Ahuru i te taime ’a pi’ihia ai ’oia i roto i te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo.
Tē parau nei Elder Kearon ē e pipi ha’apa’o maita’i tāna vahine tei ’ite i tōna hīro’a mau. « Tē ora nei ’oia i te hō’ē orara’a ’oa’oa ’e te maita’i ’e te fa’atupu ’e te tāvini ’e poupou, ma te Fa’aora i te pū o te tā’āto’ara’a. E puna ’oia nō te pūai ’e nō te ha’amaita’ira’a rahi nō’u mai te taime māua ’a fārerei ai. »
’Ua parau Susannah, te piti o nā tamāhine e toru nā rāua, e mea au roa nā tōna metua vahine ’ia hōro’a iāna iho : « ’Ua ’ī ’oia i te ora ’e te māramarama ’e e hia’ai rahi tōna nō te ’evanelia. » ’E mai tōna metua tāne, e « ta’ata fa’aro’o maita’i » tōna metua vahine.
Tē parau nei Susannah ’e tōna mau tuahine ē nō te here ’e te fa’atura o tō rātou nā metua i ti’a ai ia rāua ’ia ’ohipa ’āmui ma te fa’aro’o nō te tītau i te hō’ē ā mau ’ōpuara’a. E fa’aro’o rāua te tahi i te tahi ’e e fa’atura ’e e ha’afaufa’a rāua i te ferurira’a ’e te mana’o o te tahi ’e te tahi.
Tē parau nei Emma, te tamāhine hope’a nā rāua ē ’ua riro te aura’a au maita’i o tōna nā metua ’e tō rāua here rahi i tā rāua mau tamari’i « ’ei fa’atupura’a i te hō’ē orara’a ’utuāfare ’oa’oa maita’i ’e te hau. »
Tē parau ra ’o Lizzie Kearon Staheli, te matahiapo, nō tōna metua tane : « Tē hi’o nei Pāpā i te ta’ata mai te mata o te Mesia. E hina’aro noa ’oia i te mau taime ato’a e fa’aitoito ’e e ha’afaufa’a i te mau ta’ata. Tē ’ite nei ’oia i te fāito pūai i roto i te mau ta’ata ato’a, noa atu te huru o tō rātou orara’a. »
Tē parau fa’ahou ra Emma : « ’Ua ’ī ’oia i te fa’aro’o ’e tē here nei ’oia i te ’oa’oa tā te ’evanelia e hōpoi mai iāna. Nō tōna ’itera’a i te ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’ei ta’ata pa’ari, ’ua māuruuru ’oia i te ta’a-’ē-ra’a i roto i tōna orara’a ’ei puna nō te māramarama ’e te ’oa’oa. »
’Ua pi’i Elder Kearon i tāna mau tamāhine—Lizzie (i pīha’i iho i tāna tāne, Jonathan), Susannah, ’e Emma—« te māramarama nehenehe roa a’e i roto i tō māua orara’a, tā māua mau tao’a rahi a’e ».
’Ua fa’ahōho’a Jean B. Bingham, peresideni rahi tahito nō te Sōtaiete Tauturu, ia Elder Kearon mai te hō’ē ta’ata hau i roto i te umeumera’a. Tē ha’amana’o nei ’oia i te hō’ē taime ’ōna, ’o Elder David A. Bednar nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, ’o Elder Kearon, ’e te tahi atu mau ta’ata i te maura’a i te taime nō te hō’ē ’ōrurera’a hau poritita. I raro a’e i te fa’aterera’a a Elder Bednar, e rave rahi hora ’o Elder Kearon i ni’a i te niuniu pe’e’utari nō te ’ohipa ’e te mau ti’a fa’atere o tera fenua ’e te mau ti’a nō te ’Ēkālesia, nō te ’imi i te hō’ē rāve’a nō te fa’aora ia rātou.
« ’Ua fa’atupu tōna nātura hau, te mau tauto’ora’a rōtahi ’e te mau mana’o fa’auru i te hō’ē rāve’a tei fa’ati’a i tō mātou revara’a pāpū », tē parau ra te tuahine Bingham.
I te ’āva’e Tītema 2021, ’ua māere roa te ’utuāfare i te ’itera’a ē ’ua ’itehia e ma’i māriri ’aita’ata tō te tuahine Kearon i te tītī.
« ’Aita roa atu vau i mana’o e tupu mai te ma’i māriri ’aita’ata i ni’a iā’u ’aore rā ia mātou », tē parau ra te tuahine Kearon. ’Ua parau ’oia e rapa’aura’a fifi roa i ravehia, ’o te Fa’aora rā te puna nō tōna pūai i roto i te mau mea ato’a. « Tei roto noa vau i te rapa’aura’a tāhīmio e mea ’amu te rā’au, tē māuruuru nei rā vau i te parau ē ’ua ora tō’u ma’i māriri ’aita’ata i te parau a te mau taote. »
Tē parau nei Elder Kearon : « ’Ua vai ’āueue ’ore noa Jen ’e ’ua vai ha’apa’o maita’i i te roara’a o te reira ’ohipa. Tē ha’amāuruuru nei mātou i te mau mahana ato’a nō tōna ea maita’i, ’e tē ha’amāuruuru nei mātou nō te ’atu’atura’a ta’a ’ē tei hōro’ahia mai iāna. »
Mai te tahi atu mau tāmatara’a tā rāua tāna tāne i fa’aruru, ’ua parau te tuahine Kearon : « E hōro’a mai te orara’a i te mau mea ’aita tātou e hina’aro e rave. ’Aita tātou e au nei. ’Aita tātou i ani atu. E mea ti’a rā ia tātou ’ia fa’aruru i te reira. Te rāve’a maita’i a’e nō te fa’aruru i te mau mea fifi ’o te fāriura’a ïa i ni’a i te Fatu ’e te anira’a i tōna pūai, ma te tu’u i tō tātou fa’aro’o i ni’a ia Iesu Mesia ’e i tōna maita’i ’e tōna mana. E mea maoro i teienei, ’ua ha’api’i rahi mai au e nāhea te Fa’aora i te tauturu ia tātou i tō tātou mau taime ’oto ’e te pōuri roa a’e. »
’Ua noa’a ia Elder ’e te tuahine Kearon terā ’ite mo’a i muri a’e i te fānaura’a o tā rāua tamari’i mātāmua, ’o Sean.
« Te papa nō te tāra’ehara a Iesu Mesia »
I te hapū-mātāmua-ra’a te tuahine Kearon, ’ua ha’api’i ’oi’oi nā ta’ata fa’aipoipo nā roto i te mau hi’opo’ara’a ē, « e ma’i māfatu teiaha tō tā rāua ’aiū, e ma’i fifi roa », tē nā reira ra ’o Elder Kearon. « ’Ua rave māua i te toe’a o te hapūra’a nō te ’imi i te mau taote maita’i roa a’e, te mau taote māfatu, ’e te mau taote tāpū māfatu e nehenehe e tauturu i teie fifi ta’a ’ē tōna. ’Ua ’itehia ia māua te hō’ē pupu tuiro’o nā te ao nei i Lonedona, ’e ’ua ti’aturi rātou e nehenehe rātou e fa’a’āfaro i te fifi. »
’Ua tāpū te mau taote ia Sean i te 19ra’a o tōna mahana. E mea roa ’e e mea rohirohi te tāpūra’a. I muri iho, ’ua parau Elder Kearon : « ’Aita te māfatu iti o Sean i tūpa’i fa’ahou. Nō reira, ’ua fa’aru’e mai ’oia. E mea māuiui roa tōna fa’aru’era’a mai. E ’ere te reira te fa’ahope’ara’a ’o tā māua i ha’apae i te mā’a, i pure ’e i tāparu, ’ua ’ite rā māua ē tei roto taua ’ohipa ra i te rima o te ra’i. »
Tē parau ra te tuahine Kearon : « ’Ua arata’i te Atua ia māua i roto i taua mau ’āva’e hapūra’a ’e te orara’a nehenehe, ’e te poto o tā māua tamaiti ’e i te hope’a, ’ua ’ite māua ’ua rave māua i te hope roa tei ti’a ia māua nōna. ’Ua riro te reira ’ei tāmāhanahanara’a rahi. »
’Ua tae mai te fa’aorara’a nā roto i te hō’ē māramaramara’a rahi a’e nō te tāra’ehara ’e te ti’afa’ahoura’a o te Fa’aora tā te tuahine Kearon i ’apo mai nā roto i te tuatāpapa-hōhonu-ra’a i te 1 ’e te 2 Nephi. « I roto i tā māua hevara’a, mai te huru tē ’ohu ra vau i roto i te hō’ē ’āpo’o ’ere’ere », tē parau ra ’oia. « Noa atu rā te reira, e rave rahi taime, ’ua tāpe’ahia taua topara’a e te papa nō te tāra’ehara a Iesu Mesia—nō te mea e parau mau te reira. Nā tōna maita’i rahi, tōna orara’a pāpū, e fa’ariro i te mo’era’a māuiui roa a’e ’ei ’ohipa tano i te amo ’e ’ei tīa’ira’a. »
’Ua tae mai te fa’aorara’a nā roto i te fānaura’a o nā tamāhine e toru a nā ta’ata fa’aipoipo. « ’Ua ’āfa’i mai rātou i te fa’aorara’a nā muri ia rātou », ’ua parau Elder Kearon. « ’O rātou te māramarama nehenehe roa a’e i roto i tō māua orara’a, tā māua mau tao’a rahi a’e. »
Nō roto mai te fa’aorara’a i te mau parau a te feiā fa’atere fa’auruhia o te ’Ēkālesia, mai te a’ora’a nō te ’āmuira’a rahi a Elder Lance B. Wickman, i tō Elder Wickman fa’a’itera’a i te māuiui rahi nō te ta’ahi-maoro-ra’a i roto i te mau aroā mo’emo’e o te fare ma’i i te ro’ora’ahia tāna iho tamaiti iti i te hō’ē ma’i pohe nō te tamari’i. « Tē ha’api’i ra Elder Wickman ē ‘te ti’aturira’a ’o te ’ite-mata-ra’a ïa’ ’e te fa’aro’o te ti’aturira’a ïa i te Fatu », tē parau nei Elder Kearon. « E mea faufa’a rahi roa tāna a’ora’a nō’u nō tōna hāro’aro’a-maita’i-ra’a i taua huru ’ohipa ra. ’Ua fa’arahihia te reira i te rahira’a taime vau ’a tai’o ai ’e ’a fa’aro’o ai i te reira. »
’E ua tae mai te fa’aorara’a nā roto i te aupurura’a ia vetahi ’ē i roto i tō rātou mau ’ati—te tītīhoria ānei nō Europa, te feiā ānei tei hāmani-’ino-hia ’aore rā tei fa’atītīhia, ’aore rā te tahi atu ta’ata fa’atere o te ’Ēkālesia mai ia Elder Paul V. Johnson nō te Peresidenira’a o te Hitu ’Ahuru, tei mo’e tāna tamāhine nō te ma’i māriri ’aita’ata e piti ’āva’e hou ’oia ’a ’āmui atu ai ia Elder Kearon i roto i te peresidenira’a ārea nō Europa i te matahiti 2015 ra.
« ’Ua riro mau ’oia ’e te tuahine Kearon ’ei tauturura’a rahi nō mātou i roto i taua taime ’oto ’e te fa’aorara’a », tē parau ra Elder Johnson. « ’Ua ha’apa’o maita’i noa rāua ia mātou. ’Ua here noa vau ia rāua nō te reira. »
’O te huru ïa te reira nō te ti’araa pipi. Tē amo nei mātou i te mau hōpoi’a a te tahi ’e te tahi. Tē oto nei mātou ’e te feiā e ’oto nei. Tē tāmāhanahana nei mātou i te feiā ’o te hina’aro ’ia tāmāhanahanahia. ’E tē ti’a nei tātou ’ei ’ite nō te Atua—’e te fafaura’a mure ’ore nō te mau fārereira’a ’oa’oa ’o tē tupu nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia. (Hi’o Mosia 18 : 8–9.)
Tē aroha nei Elder Kearon i te mau melo nō te ārea nō Europa Hiti’a o te rā.
I muri iho, ’ia tae mai te mau taime fifi i ni’a ia tātou, e fa’aho’ihia mai teie here fa’aora ’e teie rā’au tāvinira’a i ni’a ia tātou. ’Ei ’āpōsetolo nā te Fatu Iesu Mesia, ’ua fa’aineinehia Elder Kearon nō te fa’a’ite i tō te ao ato’a nei i te poro’i nō te ’evanelia, e poro’i nō te tīa’ira’a, te fa’aorara’a ’e te hau.
« Nō te aha te mau tāmatara’a fifi e tupu mai ai i ni’a ia tātou ? » Tē ani ra Elder Kearon. « Nō te mea ’ua haere mai tātou i te fenua nei nō te ha’api’i mai, nō te tupu i te rahi, nō te ha’amo’a ia tātou, ’e nō te here ’e nō te ti’aturi i tō tātou Metua i te ao ra ’e tō tātou Fa’aora. Nō teie taime, e’ita tā tātou e nehenehe e ’ite ia rāua, ’e e’ita tā rāua e nehenehe e tāpe’a ia tātou. E mea tā’ōti’a ’ore rā te mau ha’amaita’ira’a o te tāra’ehara a te Fa’aora—e mea tā’ōti’a ’ore ! »