’Āmuira’a rahi
Te ti’aturira’a i mua i te aro o te Atua
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2025


11:59

Te ti’aturira’a i mua i te aro o te Atua

’A ’imi ai tātou ma te itoito ’ia fa’a’ī i tō tātou orara’a i te aroha mau ’e i te maita’i mōrare, e rahi atu ā tō tātou ti’aturira’a i te ha’afātatara’a atu i te Atua.

E au mau taea’e here, e au mau tuahine here, ’oa’oa iti rahi tō’u ’ia paraparau atu ia ’outou i teie mahana, i roto i teie ’āmuira’a rahi faufa’a. Tē rū’au noa atu ra tō’u nā mata. Māuruuru nō tō ’outou fa’a’oroma’ira’a ’a vauvau ai au i tā’u parau poro’i.

Te ora nei tātou i roto i te hō’ē tau nō te haerera’a rahi i mua i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a Nei. Tē ’oa’oa nei au ’ia ’ite au i te haerera’a i mua i roto i te mau tuha’a e rave rahi.

ʼUa faʼauru-ta’a-’ē-hia vau e tō tātou feiā ’āpī. Tē tāvini rahi nei rātou. Tē ’imi nei rātou i tō rātou mau tupuna ’e tē rave nei i te mau ’ōro’a i roto i te hiero. E rave rahi o tō tātou mau taure’are’a tamāroa ’e tamāhine ’o tē fa’atae nei i te parau anira’a nō te tāvinira’a misiōnare. Tē ti’a mai nei te u’i ’āpī ’ei pipi ha’apa’o maita’i nā Iesu Mesia.

Peresideni Nelson ’e te hina tamāhine

’Aita i maoro a’enei ’ua ’ite au i te hō’ē hina tamāhine. ’Ia feruri ana’e au i te mau fifi tāna e fa’aruru i roto i tōna orara’a, e tupu te hina’aro rahi i roto iā’u ’ia tauturu iāna ’ia patu i tōna fa’aro’o ia Iesu Mesia. E mea faufa’a roa te orara’a i tāna ’evanelia nō tōna ’oa’oa a muri a’e.

E fa’aruru ’oia i te mau tāmatara’a mai ia tātou tāta’itahi. E ro’ohia tātou pā’āto’a i te ma’i, te hepohepo, te fa’ahemara’a, ’e te mo’era’a. E nehenehe teie mau fifi e fa’a’ino i tō tātou ti’aturira’a ia tātou iho. Terā rā, e nehenehe te mau pipi a Iesu Mesia e fāna’o i te hō’ē ti’aturira’a huru ta’a ’ē.

’Ia rave ana’e tātou i te mau fafaura’a ’e te Atua ’e ’ia ha’apa’o ana’e tātou, e nehenehe tā tātou e fa’ari’i i te ti’aturira’a ’o tē fānauhia e te Vārua. ’Ua parau te Fatu i te peropheta Iosepha Smith ē, e nehenehe tō tātou ti’aturira’a e « pūai roa i mua i te aro o te Atua ». ’A feruri na i te tāmāhanahanara’a o te ti’aturira’a i mua i te aro o te Atua !

’Ia parau ana’e au nō ni’a i te ti’aturira’a i mua i te Atua, tē fa’ahiti ra ïa vau i te ti’aturira’a ’ia ha’afātata i te Atua i teienei ! Tē parau nei au nō te purera’a ma te ti’aturira’a ē, tē fa’aro’o mai nei te Metua i te ao ra ia tātou, e mea māramarama a’e ’oia i te mea e tītauhia nō tātou, ia tātou iho. Tē parau nei au nō te ti’aturira’a ē, ’ua here ’oia ia tātou hau atu i tā tātou e nehenehe e hāro’aro’a, ’e ’ua tono mai ’oia i te mau melahi ’ia pārahi i pīha’i iho ia tātou ’e i te feiā tā tātou i here. Tē parau nei au nō te ti’aturira’a ē, tē hina’aro nei ’oia e tauturu ia tātou tāta’itahi ’ia nae’a i tō tātou aravihi teitei a’e.

I teienei, nāhea tātou i te fāna’o ai i taua ti’aturira’a ra ? Tē pāhono nei te Fatu i teie uira’a nā roto i teie mau parau : « ’Ia ’ī noa ato’a ho’i tō ’oe ’ā’au i te [aroha mau] i te mau ta’ata ato’a […] ’e ’ia fa’a’una’una noa te [maita’i mōrare] i tō ’oe ferurira’a i te mau taime ato’a ; ’ei reira tō ’oe ti’aturira’a e pūai roa ai i mua i te aro o te Atua. »

Terā te tāviri ! ’Ia au i te mau parau a te Fatu iho, e ’īriti te aroha mau ’e te maita’i mōrare i te ’ē’a nō te ti’aturira’a i mua i te Atua ! Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e ti’a ia tātou ’ia nā reira ! E nehenehe mau ā tō tātou ti’aturira’a e pūai roa i mua i te aro o te Atua, i teienei !

Feruri ana’e i te aroha mau ’e i te maita’i mōrare.

’A tahi, te aroha mau. E piti matahiti i ma’iri a’enei, ’ua pi’i au ia tātou, ’ei pipi nō te fafaura’a a Iesu Mesia, ’ia riro ’ei feiā fa’atupu hau. Tē fa’ahiti fa’ahou nei au i tā’u i parau i taua taime ra : « ’E’ita te riri ’ū’ana e tāparu. E’ita te [au ’ore] e patu i te hō’ē ta’ata. E’ita roa atu te mārō e arata’i atu i te mau rāve’a fa’auruhia. »

Te aroha mau ’e te ti’a, i te mau ta’ata ato’a, ’o te tāpa’o ïa nō te feiā fa’atupu i te hau ! E mea faufa’a roa ’ia fa’a’ite i te aroha mau i roto i tā tātou mau a’ora’a, i mua i te huira’atira ’e i te vāhi ’ōmo’e. Te ha’amāuruuru nei au ia ’outou ’o tei ha’apa’o pāpū i tā’u a’ora’a nā mua atu. Terā rā, e nehenehe tātou e rave maita’i atu ā.

E mea ha’amata’u te au ’ore o teie nei tau i roto i te mau ’āparaura’a i mua i te huira’atira ’e i ni’a i te mau rāve’a ha’apararera’a tōtiare. E mauha’a ha’apohe te mau parau ’ino. Nā te mārōra’a e tāpe’a i te Vārua Maita’i ’ia ’ore ’ia riro ’ei hoa tamau nō tātou.

’Ei pipi nā Iesu Mesia, e mea ti’a ia tātou ’ia arata’i ’ei feiā fa’atupu i te hau. ’A riro ai te aroha mau ’ei tuha’a nō tō tātou nātura, e mo’e tō tātou hina’aro e fa’a’ino ia vetahi ’ē. E fa’aea tātou i te ha’avā ia vetahi ’ē. E fa’a’ite tātou i te aroha mau nō te ta’ata nō te mau huru orara’a ato’a. E mea faufa’a roa te aroha mau i te mau ta’ata ato’a nō tō tātou haerera’a i mua. E niu te aroha mau nō te huru paieti.

Tāparu ana’e i tō tātou Metua i te ao ra ’ia fa’a’ī i tō tātou ’ā’au i te aroha mau ’e te rahi a’e—nō te feiā iho ā rā e mea fifi roa ’ia here. E tao’a hōro’a ho’i te aroha mau nō ’ō mai i tō tātou Metua i te ao ra, nō te feiā ’āpe’e mau ia Iesu Mesia. ’O te Fa’aora te Ari’i o te hau. ’Ei mauha’a nō te hau tātou nāna.

I teienei, e paraparau tātou nō te maita’i mōrare. Tē parau mai nei te Fatu ia tātou ’ia fa’a’una’una noa i tō tātou ferurira’a i te maita’i mōrare. ’A feruri na i te fa’aitoitora’a tā ’outou e fa’ari’i nō i te mau mana’o maitata’i ato’a ’ia fa’arahi ana’e ’outou i te reira i te maita’i mōrare. E fa’ariro te maita’i mōrare i te mau mea ato’a ’ei mea maita’i a’e ’e ’ei mea ’oa’oa a’e ! I te tahi a’e pae, ’a feruri na e aha tē tupu mai te peu e ’āmui atu ’outou i te maita’i mōrare i te hō’ē mana’o vi’ivi’i, te hō’ē mana’o ’ino, ’aore ra te hō’ē mana’o hepohepo. E fa’a’ore te maita’i mōrare i taua mau mana’o ra. E fa’ati’amā te maita’i mōrare ia ’outou i te mau mana’o ahoaho ’e te fifi.

E te mau taea’e e te mau tuahine, ’a rahi noa ai te ’ino o te ao nei, tītauhia ia tātou ’ia rahi noa i te ateate. Tītauhia te maita’i mōrare hape ’ore nō tō tātou mau mana’o, mau parau ’e mau ’ohipa, ’e ’ia ’ī ho’i i te here ateate o te Mesia i te mau ta’ata ato’a. Te rāve’a rahi i mua ia tātou, ’o te rirora’a ïa ’ei ta’ata tā te Atua e hina’aro ia tātou ’ia riro.

Nā te ha’amorira’a tāmau i roto i te fare o te Fatu e fa’arahi i tō tātou ’aravihi nō te aroha mau ’e te maita’i mōrare. Nō reira, e fa’arahi te taime i roto i te hiero i tō tātou ti’aturira’a i mua i te Fatu. Nā te fa’arahira’a i te taime i roto i te hiero e tauturu ia tātou ’ia fa’aineine nō te Tae-Piti-Ra’a mai o tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia. ’Aita tātou i ’ite i te mahana ’e ’aore rā te hora o tōna haerera’a mai. Terā rā, ’ua ’ite au ē, tē fa’aitoito mai nei te Fatu iā’u ’ia a’o ia tātou ’ia fa’aineine nō taua « mahana rahi ’e te ri’ari’a ra ».

’A ’imi itoito ai tātou i te fa’a’ī i tō tātou orara’a i te aroha mau ’e i te maita’i mōrare, e rahi atu ā tō tātou ti’aturira’a i te ha’afātatara’a atu i te Atua. Tē ani manihini nei au ia ’outou ’ia rave ma te ’ōpuahia i te mau ta’ahira’a nō te fa’arahi i tō ’outou ti’aturira’a i mua i te Fatu. I muri iho, ’a haere ai tātou i tō tātou Metua i te ao ra ma te ti’aturira’a rahi a’e, e fa’a’īhia tātou i te ’oa’oa rahi a’e, ’e e rahi atu ā tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia. E ha’amata tātou i te ’ite i te mana pae vārua ’o tei hau atu i tō tātou mau tīa’ira’a rahi roa’e.

Tē māuruuru nei tātou i te Fatu nō te vitiviti o te patura’a hiero i te mau matahiti i ma’iri a’e nei. I teie mahana, i raro a’e i tāna arata’ira’a, tē fa’aara atu nei mātou i te mau ’ōpuara’a nō te patu i te hō’ē hiero i teie e 15 vāhi tāta’itahi :

  • Reynosa (Mēhiko)

  • Chorrillos (Pērū)

  • Rivera (Urutue)

  • Campo Grande (Peretīria)

  • Porto (Pōtītī)

  • Uyo (Nītēria)

  • San Jose del Monte (Firipino)

  • Nouméa (Taratoni)

  • Liverpool (’Auterāria)

  • Caldwell (Idaho)

  • Flagstaff (Arizona)

  • Rapid City (South Dakota)

  • Greenville (South Carolina)

  • Norfolk (Virginia)

  • Spanish Fork (Utah)

Tē fa’a’ite pāpū nei au ē, tē fa’atere nei Iesu Mesia, te Tāra’ehara o ’Īserā’ela, i teie ’Ēkālesia tāna. Tē fa’aineine nei ’oia nō te haere fa’ahou mai. ’Ia fa’aineine ato’a tātou nō te fāri’i iāna. ’O tā’u nei ïa pure, i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Te ’ōfa’i na’ina’i tā te peropheta Daniela i ’ite i roto i tāna moemoeā nō te mau mahana hope’a nei, tē ’ohu nei ïa nō te fa’a’ī i te fenua (hi’o Daniela 2:31–45 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 65:2).

  2. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:45.

  3. « E haere au nā mua i tō ’outou mata. E vai au i tō ’outou pae ’atau ’e i tō ’outou pae ’aui, e vai ho’i tō’u Vārua i roto i tō ’outou mau ’ā’au, ’e e fa’a’ati ho’i tā’u mau melahi ia ’outou na, nō te pāturu ia ’outou na » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:88

  4. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:45, reta tei fa’ahuru-’ē-hia ; hi’o ato’a i te ’īrava 46.

  5. Russell M. Nelson, « Hina’arohia te feiā fa’atupu i te hau », Liahona, Mē 2023, 98.

  6. Te mā’itira’a ’ia aro ia vetahi ’ē, ’o te mā’itira’a ïa ’ia ora ma te arata’i ’ore a te Vārua Maita’i.

  7. E mea ti’a ia tātou ’ia fa’a’ite i te aroha mau « i te mau ta’ata ato’a, ’e i te ’utuāfare fa’aro’o » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:45).

  8. Tōna aura’a ra, ’ia pure « ma te pūai hope roa o te ’ā’au » (Moroni 7:48).

  9. Hi’o Moroni 7:48.

  10. Hi’o Isaia 9:6.

  11. Mai tā Iosepha Semita i ha’api’i i te ta’ata : « Mai te mea e hina’aro [tātou] e haere i te vāhi tei reira te Atua, e ti’a ia tātou ’ia riro mai te Atua ra te huru, ’aore rā ’ia mau i te mau parau tumu e mauhia nei e te Atua » (Te Mau Ha’api’ira’a a te Mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Iosepha Semita [2007], 83). ’Oia ato’a, ’ua hōro’a te ’āpōsetolo Paulo i te a’ora’a ē, e mea ti’a ia tātou ’ia « fa’afātata noa atu tātou i te terono o te aroha mau ra, ’ia arohahia mai tātou nei, ’e ’ia noa’a te maita’i ’ei turu mai ia tātou i te tau e au ai ra » (Hebera 4:16).

  12. Hi’o Mataio 24:36–37.

  13. Malaki 4:5 ; hi’o ato’a Zephania 1:14–18.

  14. ’Ua parau mai te Fatu ia tātou ’ia « ha’amana’o noa i te fa’aro’o, te [maita’i mōrare], te ’ite, te hitahita ’ore, te fa’a’oroma’i, te aroha taea’e, te huru paieti, te aroha mau, te ’ā’au ha’eha’a [’e] te itoito » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 4:6). Mai te mea e nā reira tātou, e tupu tō tātou ti’aturira’a i te rahi, ’ei reira, ’ia au i tāna iho mau parau, ’ia ani tātou, e fa’ari’i tātou. ’E ’ia pātōtō tātou, e ’īritihia mai ia tātou. (Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 4:7.)

  15. E nehenehe tātou e ’ite i te mea tā te nūna’a o te ari’i Beniamina i fa’ari’i : « ’ua ’ī ihora rātou i te ’oa’oa, nō te fāri’ira’a i te ha’amatarara’a nō tā rātou ra mau hara, ’e te hau i roto i tō rātou ’ā’au, nō tō rātou fa’aro’o rahi ia Iesu Mesia » (Mosia 4:3).