Poihere i te ora
E tuha’a faufa’a roa te ora nō te fa’anahora’a maita’i hope a tō tātou Metua, ’e nā roto i tāna fa’auera’a mana, tē poihere nei tātou ’e tē fa’aherehere nei ho’i i te ora.
’Ua ha’api’i mai tō tātou Fa’aora, ’o Iesu Mesia : « ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u, ’ia aroha ’outou ia ’outou iho ».
’Aita i maoro a’e nei, i Utaha, ’ua fa’ati’a mai te hō’ē ’ēpisekōpo iā’u i te nīni’ira’a nō te here i tupu i roto i tāna pāroita, nō te hō’ē tamāhine ’āpī ’e tōna ’utuāfare. Nā roto i te tahi mau ’ohipa nehenehe i tupu, ’ua fa’aoti nā metua e ho’i i te Fa’aora ’e i tāna ’Ēkālesia. I te roara’a o terā taime tei te ātea ’ē rātou i te ’Ēkālesia, ’ua fa’aea tā rāua taure’are’a tamāhine i te hō’ē taure’are’a tamāroa. I tō rātou ho’ira’a mai, i ’ite ai teie tamāhine faufa’a roa i te here rahi o tōna Metua i te ao ra i roto i te hō’ē putuputura’a ’itera’a pāpū nā te feiā ’āpī tamāhine. ’Ua fa’aoti a’era ’oia e ora hope atu ā i te mau fa’auera’a. ’Ua pāpa’i ’oia ē : « ’Ua ha’amata vau i te ’ohipa nō te tātarahapa ’e tō’u ’ēpisekōpo. »
’Aita i maoro ’ua pohe ’oia i te ma’i. Teie tāna mau parau : « ’Ua fa’a’ite mai [te] hi’opo’ara’a ē […] ’ua hapū vau. ’Ua […] ha’amata vau i te ta’i […] ’Ua rave tō’u metua tāne iā’u i roto i tōna nā rima ma te ha’apāpū ē [e] e ’itehia mai te rāve’a […] ’Ua ani mai tō’u hoa ’ia ha’amarua i te pēpe […] ’Ua pāto’i au.
Aupuru i te feiā tei hina’aro i te tauturu
Tē parau fa’ahou ra : « ’Ua fa’ari’i au i te here ’e te turu rahi mai roto mai i tō mātou ’utuāfare paroita. ’Ua putapū roa vau i te reira. ’Ua ’imi [tō’u] ’ēpisekōpo ’e tō’u peresideni feiā ’āpī tamāhine i te mau rāve’a ato’a nō te fa’a’ite iā’u i tō rāua here ’e te turu […] ’Ua ’ite au i te rima o te Fatu […] i te arata’ira’a iā’u ’e i tō’u ’utuāfare […] Te pāroita mai tā’u, ’o te ’utuāfare ïa tei tītauhia nō te mau ta’ata ato’a, nō te hō’ē iho ā rā tamāhine i roto i tō’u vaira’a. »
’Ua fāri’i maita’i mai ’oia, tōna ’utuāfare, ’e tōna ’utuāfare pāroita i tōna ’aiū tamāroa i teie Fēpuare i ma’iri.
’Ua parau te peresideni Russell M. Nelson ē : « Hō’ē tāpa’o rahi nō te ’Ēkālesia mau ’e te ora a te Fatu maori rā, te hō’ē tauto’ora’a fa’anahonahohia […] nō te aupuru i te tamari’i tāta’itahi a te Atua [e aupurura’a ma te here ’e te marū] i te ta’ata, mai tāna i rave ra. »
Tauturu i te mau mā’itira’a ti’a
’Ia ’ite ana’e te hō’ē vahine ’ōtahi ē, ’ua hapū ’oia i te ’aiū mana’o-’ore-hia, e nehenehe te mau fifi i te pae nō te ea, te ’ārepurepura’a i te pae vārua, te ha’amā, te mau ha’ape’ape’ara’a pae moni, te mau uiuira’a i te pae nō te ha’api’ira’a, te pāpū-’ore-ra’a o te fa’aipoipora’a ’e te oto o te mau moemoeā tūparari, e tura’i i te hō’ē vahine feruri maita’i ’ia rave i te mau ’ohipa ’o tē fa’atupu i te mauiui ’e i te tātarahapa rahi.
I te feiā ato’a e fa’aro’o mai nei iā’u ’o tei fa’aruru i te māuiui ’e te tātarahapa rahi nō te ravera’a ’aore rā nō te tauturura’a i te ha’amaruara’a tamari’i, e ha’amana’o na ē : Noa atu ē, e’ita tā tātou e nehenehe e taui i te ’ohipa i ma’iri, e nehenehe rā te Atua e fa’aora i te māuiui o ’ohipa i ma’iri. E nehenehe te fa’a’orera’a hara e tae mai nā roto i te temeio nō tōna maita’i rahi ’e te tāra’ehara, ’a fāriu ai ’outou iāna ma te ’ā’au ha’eha’a ’e te tātarahapa.
E piti parau e fa’ahiti-pinepine-hia nō ni’a i te mo’ara’a o te fānaura’a tāhuti nei : te ora ’e te ma’itira’a. E tuha’a faufa’a roa te ora nō te fa’anahora’a maita’i hope a tō tātou Metua, ’e nā roto i tāna fa’auera’a mana, tē poihere nei tātou ’e tē fa’aherehere nei ho’i i te ora ; ’e tē mā’iti nei tātou ’ia tāmau noa te ora ’ia hapū ana’e te vahine. Tē poihere ato’a nei tātou i te hōro’a nō te mā’itira’a, nō te ti’amāra’a mōrare—ma te tauturu i te ha’apūai i te mau mā’itira’a ti’a i ha’amanahia e te Atua, ’o tē hopoi mai i te ’oa’oa mure ’ore.
’Ia fa’aruru ana’e te hō’ē vahine ’e te hō’ē tāne i te hō’ē taime ha’aparuparu mai teie, i mua i te hō’ē mā’itira’a rahi mai teie, e ti’a i tā tatou mau parau, tō tātou nei rima, tō tātou ’ā’au—i te pae vārua, i te pae manava, ’e i te pae faufa’a— ’ia ha’amaita’i ia rātou ’ia putapū i te here o te Fa’aora ’e ’ia fa’atae mai i te hāro’aro’a i tō rātou mata pae vārua, mai tā te peresideni Henry B. Eyring i parau, mai « te mea tā rātou e mana’o nei i mua i tō rātou mata » i te « mea e’ita ā te mata e nehenehe e ’ite. »
Te ha’api’ira’a tumu nō te ora tāhuti
’Ua parau te peresideni Dallin H. Oaks: « ’Aita tō tātou mana’o nō ni’a i te ha’amaruara’a tamari’i i niuhia i ni’a i te ’ite heheuhia mai nō te taime e ha’amata ai te orara’a tahuti […] ’Ua fa’aotihia te reira i ni’a i tō tātou ’ite ē […] e tītau-roa-hia i te mau tamari’i vārua ato’a a te Atua ’ia haere mai i ni’a i teie nei fenua nō te hō’ē fā hanahana, ’e ’ua ha’amata teie hīro’a tāta’itahi hou ’a hapūhia ai ’e e tāmau noa te reira i te mau tau mure ’ore e haere mai nei. »
Te parau a te Fatu nō ni’a i te tama e fānauhia, tei fa’ahitihia nā roto i te Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo, ’aita roa atu ïa i taui, ’e tē tāvevo nei i te mau parau a te mau peropheta i te roara’a o te mau tau, ma te ha’amāramarama i te mea tā te Fatu e ani ra ia tātou.
« Tē ti’aturi nei Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te mo’ara’a o te ora ta’ata nei. Nō reira, tē pāto’i nei te ’Ēkālesia i te ha’amaruara’a tamari’i ’ōpuahia nō te fa’a’ōhie i te orara’a ta’ata hō’ē ’e i te orara’a pae tōtiare, ’e tē a’o nei i tōna mau melo ’eiaha e tūra’i, e rave, e fa’aitoito, e ’aufau, ’aore rā e fa’aau i te reira mau ha’amaruara’a tamari’i.
« E fa’ari’i te [Fatu] i te tahi ’ōpaera’a […] :
-
’Ia hapū te vahine nā roto i te māferara’a ’aore rā te haratoto, ’aore rā
-
’Ia parau te hō’ē taote ’aravihi ē, e mea ataata roa te reira nō te ea ’e te ora o te metua vahine, ’aore rā
-
’Ia parau te hō’ē taote ’aravihi ē, e mau fifi rahi tō te fētō ’e e’ita te ’aiū e ora mai i te fānaura’a. »
Te parau fa’ahou nei te Peresidenira’a Mātāmua : « E ’ohipa teimaha mau te ha’amaruara’a tamari’i. [Noa atu tei roto te ta’ata i teie vaira’a varavara] e mea tano ’ia feruri-noa-hia te reira e te feiā e amo i terā hōpoi’a, i muri a’e i te fa’ari’ira’a i te ha’apāpūra’a nā roto i te pure » ’e te tītaura’a i te parau fa’aa’o a vetahi ’ē.
E toru ’ahuru matahiti i ma’iri a’enei, ’ua vauvau mai te mau peropheta a te Fatu i te hō’ē poro’i i tō te ao nei. Tei roto teie mau parau :
« Tē fa’a’ite […] nei mātou ē, ’ua fa’aue mai te Atua ē, te mana mo’a nō te hāmanira’a i te ta’ata ’ia fa’a’ohipahia ïa i rotopū ana’e iho i te tāne ’e i te vahine ’o tei fa’aipoipohia mai te au i te ture.
« Tē fa’a’ite pāpū nei mātou [ē] te huru o te hāmanira’a i te ora i te tāhuti nei ’ua ha’amauhia ïa e te Atua. Tē ha’apāpū nei mātou i te huru mo’a o te ora ’e tōna faufa’a rahi i roto i te fa’anahora’a mure ’ore a te Atua. »
Te fa’a’amura’a ’e te pārurura’a i te tama e fānauhia, e ’ere ïa i te ti’ara’a poritita. E ture mōrare tei ha’apāpūhia e te Fatu nā roto i tāna mau peropheta.
Ha’amatara rahi atu ā i te ’āparaura’a
E parau fa’ahiti nā te peresideni J. Reuben Clark Jr., tei tāvini i roto i te Peresidenira’a Mātāmua, tē fa’ata’a nehenehe nei i te parau nō tō tātou feiā ’āpī i teie mahana : « E mea po’ia roa te feiā ’āpī o te ’Ēkālesia i te mau mea o te Vārua ; e hia’ai rahi tō rātou ’ia ha’api’i i te ’evanelia, ’e tē hina’aro nei rātou i te reira ma te ’āfaro ’e te tarapape ’ore. ’Ua hina’aro rātou ’ia ’ite e aha […] tō tātou mau ti’aturira’a ; ’ua hina’aro rātou ’ia noa’a mai te ’itera’a pāpū nō [te] parau mau. E mea […] uiui rātou, e mea ’imi rātou i te parau mau. » Paraparau pinepine atu ā ana’e ma te fa’aro’o ’e te aumihi i te feiā ’āpī i tō tātou ’utuāfare, ’e i te tahi ’e te tahi i roto i tō tātou mau rurura’a Sōtaiete Tauturu ’e pupu peresibutero, nō ni’a i te ture nō te vi’ivi’i ’ore a te Fatu, te mo’ara’a o te ora ’e te aupuru o te tama e fānauhia ’e tō rātou metua vahine.
’Ua pāpa’i mai te hō’ē tuahine iti i te ’ohipa i tupu nōna ’a tau ’ahuru matahiti i ma’iri : « I tō’u 17ra’a matahiti […] ’ua hapū vau ’e ’aore re’a tauturu mai roto mai i tō’u hoa tamāroa. ’Ua tupu te ha’amā ’e te mana’o ’āta’a [terā rā] ’aita roa atu vau i feruri e [ha’amarua i te ’aiū] […] Tē [vai ra] tō’u ’utuāfare here ’e tō’u ’ēpisekōpo, tā’u i fārerei tāmau noa nō te arata’ira’a […] ’Ua fāriu vau i ni’a i te Atua. ’Ua tai’o vau i te mau pāpa’ira’a mo’a […] ’e ’ua pure [’e] ’ua ’itehia mai te pūai nā roto i tō’u Fa’aora ’e te fa’anahora’a nō te tātarahapa […] ’Ua fa’ari’i au i te hō’ē pāhonora’a [i tā’u mau pure] ’e’ita tā’u e nehenehe e huna […] ’Ua ’oto roa tō’u ’ā’au, ’ua ’ite ato’a rā vau ē, e mea tano ’ia hōro’a vau i tā’u tamāhine ’ia fa’a’amuhia […] ’Ua pure au nō te itoito [’e] ’ua putapū pāpū vau i te here o te Fa’aora nā roto i te tātarahapa, ’ua ’ite au ē, e pāhono te Atua […] i te pure ma te ha’apūai ia tātou. »
E ta’ata fa’aipoipo tei fa’a’amu i teie ’aiū tamāhine iti ’e ’ua ha’api’i iāna i te ’evanelia. ’Ua fa’aipoipohia ’oia i teienei ’e e ’utuāfare nehenehe tōna.
I te tahi mau taime, e nehenehe te mau mana’o pāpū ’ore hōhonu ’e te hepohepo e ’āpe’e i te ’ohipa pārurura’a i te ora.
’Aita i maoro a’enei, ’ua pāpa’i mai nā ta’ata fa’aipoipo tā māua Kathy i here, nō ni’a i te ’aiū iti tā rāua e tīa’i ra.
’Ua pāpa’i te metua tāne : « I te 10ra’a o te hepetoma o te hapūra’a [tā’u vahine] ’ite a’era māua ē, e ma’i trisomie 21 tō tō māua ’aiū temeio, tei parau-noa-hia, Toromotoma hau. ’Ua ’ite māua i te tura’ira’a […] a te feiā utuutu ’ia feruri i te rāve’a nō te ha’amaruara’a. Tau hepetoma i muri mai ’ua ’itehia mai ē […] nō teie tama e fānauhia tā māua […] e tītauhia e rave rahi tāpūra’a i te māfatu i roto i te matahiti mātāmua o tōna orara’a. I te roara’a o teie ’ohipa, ’a pure ’ū’ana ai māua nō te tauturu a te Atua […] ’ia ’ite māua i te Vārua i te tāmāhanahanara’a ia māua. ’Ua fa’ari’i māua i te fa’aurura’a ’e te hāro’aro’ara’a ē, e tamari’i fāito hau a’e nā te Metua i te ao ra tā māua tamāhine, ’e e hina’aro rahi tōna ’ia fānauhia i roto i tō mātou ’utuāfare ’e ’ia haere mai i ni’a i te fenua nei. »
’Ua pāpa’i te metua vahine o teie ’aiū : « ’Ua hitimahuta roa [māua], ’ua huru ’ē, ’ua ’ārepurepu ’e te parau mau, ’ua oti roa māua i teie parau ’āpī […] I te 14 o te hepetoma o tō’u hapūra’a, ’ua ’itehia mai ē, e rave rahi fifi puna i te māfatu o tā māua pēpe, te hō’ē ’o tē nehenehe e ha’apohe roa iāna. E rave rahi taote ’e te ’aivāna’a ihima’i tā māua i fārerei mai te 10 ē tae atu i te 18ra’a hepetoma nō te hapūra’a […] I tā māua mau fārereira’a tāta’itahi, e anihia mai ē ’ua hina’aro ānei māua e tāmau noa, ’e ’aore rā e tāpe’a i te hapūra’a […] ’Ua tāmarū te Fa’aora i te māuiui o tō’u ’ā’au ’e ’ua tu’u mai i te mana’o nō te hau ’e te ’ana’anatae nō tā māua ’aiū tamāhine […] ’Ua fa’a’ite mai [te Metua i te ao ra] iā’u i terā ’e terā taime ē, e fa’anahora’a maita’i roa tāna nō’u [’e] ’ua ti’aturi au iāna. »
Ma te ’ana’anatae ’ua fa’ari’i rāua i tā rāua ’aiū tamāhine ’a tahi hepetoma i teie mahana. Nō rāua ’oia ’e nōna rāua ē a muri noa atu.
’O te fa’aro’o fati ’ore ’e te itoito fa’ahiahia te tāpa’o rahi o te mau pipi a Iesu Mesia.
E hi’ora’a fa’ahiahia nō te fa’aro’o
I te roara’a o te mau matahiti, ’ua fāna’o vau i te fārerei i te mau tāne ’e te mau vahine tei ’imi ma te ha’eha’a ’ia ho’i mai i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a ’e i tō rātou mau ha’amaita’ira’a nō te autahu’ara’a ’e nō te hiero, e rave rahi matahiti i muri a’e i te ’erera’a i tō rātou ti’ara’a melo.
I te hō’ē mahana, ’ua uiui au i te hō’ē tāne, nā ni’a i te i’oa o te Peresidenira’a Mātāmua, nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a i tōna autahu’ara’a ’e te mau ha’amaita’ira’a o te hiero.
I muri a’e i tōna fa’aipoipora’a i roto i te hiero mo’a, ’e i muri a’e i te fānaura’a e toru tamari’i nehenehe roa, ’ua ha’apa’o ’ore ’oia i tāna vahine ’e i tāna mau fafaura’a mo’a. E vahine ’ōtahi tei hapū mai ’e ’ua hina’aro e ha’amarua i te tamari’i.
’Ua tāparu te vahine paieti a terā tāne i taua vahine ra ’ia fānau i te ’aiū ma te parau fafau atu ē nāna e ha’apa’o i terā tamari’i i pīha’i iho i tāna mau tamari’i, ’ia fānau mai ’oia.
’Ua fa’ari’i terā vahine ’ōtahi ’eiaha e tāpe’a i te hapūra’a.
’Ahuru matahiti i teienei te reira i te tupura’a. ’Ua here te tuahine ha’eha’a e pārahi ra i mua iā’u i terā tamaiti mai tāna iho, ’e ’ua parau mai i te mau tauto’ora’a ho’ona a tāna tāne, nō te here iāna ’e nō te ha’apa’o iāna ’e i tōna ’utuāfare. ’Ua ta’i noa terā metua tāne i te paraparaura’a ’oia.
Nāhea teie vahine tura ari’i a te Atua i fa’ari’i ai i te hō’ē tamari’i ’ei tama nāna, e riro ē, e fa’aha’amana’ora’a terā tama nō te fa’aturi a tāna tāne? Nāhea ? Nō te mea ’ua ’itehia iāna te pūai nā roto ia Iesu Mesia ’e ’ua ti’aturi ’oia i te ra’ara’a o te ora, te mo’ara’a o te ora. I ’ite ’oia ē te tama e fānauhia, e tamari’i ïa nā te Atua, e mea hara ’ore ’e te ateate.
E au mau taeaʼe ʼe mau tuahine here ē, e mea pe’ape’a roa te itira’a o te here nō te mau tamari’i e fānauhia ’ati a’e te ao nei. Tē poihere nei te Atua i te ora. ’O tāna ’ohipa ’e tōna hanahana te fa’atupura’a i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore ’o tāna mau tamari’i. ’Ei pipi nā Iesu Mesia, e poihere tātou i te ora. « ’O te mea teie e ’ite ai te ta’ata ato’a ē, e pipi ’outou nā’u ’ia aroha ’outou ia ’outou iho. » ’Ia fa’a’ite rahi atu ā tātou i tō tātou here i te feiā e hina’aro rahi roa ’ino ia tātou. Tē fa’a’ite nei au i tō’u here ia ’outou ’e i te here o tō tātou Metua i te ao ra nō tāna mau tamari’i e haere mai i ni’a i te fenua nei. Nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.