Tō tātou rāve’a arata’i i te ao ra
’A fa’atumu ai tātou i tō tātou orara’a i ni’a ia Iesu Mesia, e ’itehia mai ia tātou te ’ē’a nō te ho’ira’a, ma te tāpe’a-māite-ra’a e tae noa atu i te hōpe’a ’e ma te ’oa’oa e tae noa atu i te hōpe’a.
’Ua taui Iesu Mesia i tō’u orara’a i te taime ’a bāpetizohia ai au i te 26ra’a o tō’u matahiti, i roto i tō’u Frutillar here, i Tīreni. I taua tau ra, ’ua arata’i tā’u ’ohipa iā’u ’ia rātere nā te moana, te mau ’ānāvai ’e te mau tairoto o te tuha’a fenua mou’a nehenehe i Tīreni. I muri mai i tō’u bāpetizora’a, ’ua hi’o vau i tā’u ’ohipa ’e tō’u orara’a nā roto i te hō’ē huru ’āpī ’e te ta’a ’ē, ma te māuruuru mau ē « tē fa’a’ite nei te mau mea ato’a ē tē vai nei te hō’ē Atua ».
I roto te nātura, e fānauhia te tāmano i roto i te vaipuna o te mau ’ānāvai. I te hō’ē taime o tō rātou orara’a, e ti’a ia rātou e ’au ma te pou nā roto i te ’ōpape e tae atu ai i te moana, i reira rātou e ’ite mai ai te mā’a ’e te mau rāve’a e tītauhia nō tō rātou tupura’a.
Terā rā ’ua riro ato’a te moana ’ei vāhi ataata, i reira te mau ’a’aiora e ori haere ai ’e i reira te feiā tāi’a e tāmata ai i te haru mai i te tāmona i te mau matau ’ana’ana, e au ra i te mā’a ’aita rā e fa’a’amu ia rātou. Mai te mea e ora mai te mau tāmano i teie mau ha’amata’ura’a, ’ua ineine ïa rātou i te fa’a’ohipa i tā rātou rāve’a pūai o te arata’i nō te pa’i’uma i te ’ānavai e tae roa i te vāhi ’a fānauhia ai rātou, ma te ’aro i te mau tāmatara’a ’āpī ’e tei mātauhia. ’Ua ’imi te mau ’aivāna’a i te tere o te mau tāmano mai te hō’ē vāhi i te tahi atu vāhi e rave rahi matahiti, ’e ’ua ’itehia mai i te mau ’aivāna’a ē tē fa’a’ohipa nei rātou i te hō’ē hōho’a fenua au’ume [magnetique], e au ra mai te GPS, nō te arata’i ia rātou i tō rātou tāpaera’a hōpe’a ma te hō’ē ha’apāpūra’a fa’ahiahia mau.
E nehenehe tātou pā’āto’a i te hō’ē mahana e ho’i i tō tātou nohora’a i te ao ra, te vāhi nō reira mai tātou. ’E mai te tāmano, tē vai nei tā tātou iho hōho’a fenua au’ume ’aore rā te māramarama o te Mesia, nō te arata’i ia tātou i’ō. ’Ua ha’api’i Iesu i tāna mau pipi, « ’o vau te ’ē’a, te parau mau ’e te ora, ’aore roa e ta’ata e tae i te Metua ra, maori rā ’ei iā’u ».
’A fa’atumu ai tātou i tō tātou orara’a i ni’a ia Iesu Mesia, e ’itehia mai ia tātou te ’ē’a nō te ho’ira’a, ma te tāpe’a-māite-ra’a e tae noa atu i te hōpe’a ’e ma te ’oa’oa e tae noa atu i te hōpe’a. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson ē, « te ’oa’oa tā tātou e putapū nei, ’aore re’a nō te mau mea e tupu nei i roto i tō tātou orara’a ’e pauroa rā ma te fa’atumuhia i ni’a i tō tātou orara’a ».
Tō tātou nātura ’e tō tātou hope’a hanahana
I roto i te poro’i nō te ’utuāfare, tē tai’o nei tātou « ’ua riro tātou tāta’itahi ’ei tamaiti ’e ’ei tamāhine vārua herehia e nā metua i te ra’i ra, ’e nō reira, e huru ’e e hope’a hanahana tō tātou tāta’itahi […] I roto i te ao nā mua a’e, ’ua ’ite ’e ’ua ha’amori na ho’i te mau tamaiti ’e te mau tamāhine vārua i te Atua tō rātou Metua Mure ’Ore, ’e ’ua fa’ari’i i tāna fa’anahora’a e ti’a ai i tāna mau tamari’i ’ia roa’a i te hō’ē tino i’o ’e te ivi, ’e ’ia roa’a ho’i te ’itera’a rau i te tahuti nei nō te haerera’a i mua e tae atu ai i te maita’i-roa-ra’a, ’e ia fa’atupu ho’i i tō rātou hope’a hanahana ’ei mau ta’ata ’āi’a nō te ora mure ’ore ».
Hou tōna fānaura’ahia mai i te tino nei, ’ua fā atu Iesu Mesia ia Mose ’e ’ua paraparau iāna nā ni’a i te i’oa o te Metua. ’Ua parau ’oia ia Mose e ’ohipa rahi tāna [Mose] e rave fa’aoti. I roto i tō rāua fārereira’a, ’ua pi’i te Fatu iāna « tā’u tamaiti » e rave rahi taime.
I muri a’e i teie ’ohipa i tupu, ’ua haere mai Sātane e fa’ahema iāna, ma te parau, « e Mose, te tamaiti a te ta’ata nei, ’a ha’amori mai iā’u ».
’Ua pāhono atu Mose i te fa’ahemara’a ma te ha’amana’o i tōna nātura hanahana, nā ’ō atu ra, « o vai ’oe ? Inaha ho’i, e tamaiti ho’i au nā te Atua ». ’Ua fa’aora te parau mau ia Mose i te ’arora’a a te ’enemi.
Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e mea mau te mau here pata o te tahuti nei. Pinepine e mea fa’ahia’ai, terā rā e fa’atano noa te reira i te hō’ē noa fā : nō te huti ia tātou i rāpae i te ’ē’a nō te mau pape ora ’o tē arata’i atu i te Metua ’e i te ora mure ’ore.
’Ua ’ite au e nāhea te mau here pata o te tahuti nei e riro ai e mea mau. I te hō’ē sābati, e melo fa’afāriu ’āpī vau i reira ra, tē ha’api’i ra vau i te hō’ē piha autahu’ara’a, ’a tupu ai te hō’ē ’āparaura’a huehue. ’Aita i nehenehe iā’u e fa’a’oti i tā’u ha’api’ira’a. ’Ua fa’a’ino’ino te reira iā’u ’e e au ra i roto iā’u ’o vau te ta’ata hape. Ma te fa’ahiti ’ore i te hō’ē parau, ’ua haere atu vau nā te ’ōpani ma te mana’o ē, e’ita vau e ho’i fa’ahou mai i te fare purera’a nō te tahi ma’a taime.
I taua iho taime ra, ’ua ti’a mai te hō’ē taea’e o te autahu’ara’a ma te mana’o pe’ape’a i mua iā’u. ’Ua ani mai ’oia iā’u ma te aroha ’ia fa’atumu iā’u i ni’a i te Mesia, ’eiaha rā i ni’a i te ’ohipa i tupu i roto i te piha ha’a’pi’ira’a. ’A feruri fa’ahou ai i teie ’ohipa i tupu ’e teie taea’e, ’ua fa’a’ite mai ’oia iā’u ē ’ua fa’aro’o ’oia i te hō’ē reo i te paraura’a iāna, « ’a haere e ti’i iāna ; e mea faufa’a roa ’oia nō’u ».
E au mau hoa here, e mea faufa’a roa tātou pā’āto’a nōna. ’Ua ha’api’i te peresideni Nelson ē, « maoti tā tātou fafaura’a i te Atua, e’ita roa ’oia e rohirohi i roto i tāna mau tauto’ora’a nō te tauturu ia tātou, ’e e’ita roa atu tātou e ha’amāu’a noa i tōna aroha fa’a’oroma’i nō tātou ». Tō tātou nātura hanahana ’e tā tātou aura’a o te fafaura’a ’e te Atua, e hōro’a ia tātou te ti’ara’a ’ia fa’ari’i i te tauturu hanahana.
Te hina’aro ’ia fa’a’amuhia
Mai te tāmano e hina’aro ’ia fa’a’amuhia i roto i te moana nō te tupu rahi, e ti’a ato’a ia tātou ’ia fa’a’amuhia i te pae vārua, ’ia ’ore tātou e pohe i te mā’a ’ore i te pae vārua. Te pure, te mau pāpa’ira’a mo’a, te hiero ’e tā tātou haerera’a tāmau i te purera’a i te sābati e mea faufa’a roa nō tā tātou tāmā’ara’a pae vārua.
I te ’āva’e Novema matahiti 1956, ’ua tomo mai Ricardo Garcia i roto i te pape nō te bāpetizora’a i Tīreni, i te rirora’a ’ei melo mātāmua nō te ’Ēkālesia i tō’u fenua. Te mahana hou ’oia ’a pohe ai, ’ua parau ’oia i mua i tōna ’utuāfare ’e te mau ho’a, « e rave rahi matahiti i teienei, ’ua ’ani mai te mau misiōnare iā’u ’ia ’oa’oa ’e tō’u ’utuāfare. E ta’ata ’oa’oa vau. ’A parau i te mau ta’ata ato’a nō Tīreni e mea ’oa’oa te ’evanelia ».
I muri a’e i te fa’a’amura’ahia ’e te ’evanelia a Iesu Mesia, ’ua hōro’a Ricardo i te tā’āto’ara’a o tōna orara’a nō te tāvini i te Atua ’e tōna ta’ata tupu ma te here. Tōna hi’ora’a ’ei pipi ’ua ha’amaita’i i te mau u’i, ’oia ato’a ’o vau nei. ’Ua ha’api’i te peropheta Iosepha Semita ē « te hō’ē ta’ata tei ’ī i te aroha o te Atua, e’ita ’oia e māuruuru noa i te ha’amaita’i i tōna iho ’utuāfare, e haere rā nā te ao ato’a nei, ma te hina’aro rahi e ha’amaita’i te ta’ata tā’āto’a ».
Te ho’ira’a i tō tātou fare i te ao ra
I roto i te hōhonura’a ia tātou tāta’itahi, tē vai ra hō’ē hina’aro e ho’i atu i tō tātou nohora’a i te ao ra, ’e ’o Iesu Mesia tō tātou rāve’a arata’i. ʼO ʼoia te ’ēʼa. ’Ua fa’ati’a tāna tusia tāra’ehara ia tātou ’ia rave i te mau fafaura’a mo’a e te Atua. I te taime ’a rave ai tātou i te mau fafaura’a, e ’ite tātou ia tātou iho i te ’aura’a ma te fa’aū i te ’ōpape. E tu’u te ’ati, te ’ino’ino, te fa’ahemara’a ’e te ’āueue rahi i tō tātou fa’aro’o ’e tō tātou pūai pae vārua ia tāmatahia. ’A ani i te tauturu. ’Ua māramarama Iesu Mesia ’e ’ua ineine noa ’oia i te tauturu ’ia ’amo i tā tātou hōpoi’a.
’A ha’amana’o ’ua mātauhia ’oia mai te « hō’ē ta’ata ’oto ’e tei mātaro i te māuiui ». ’Ua ha’api’i te Fa’aora, « e pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ». E fa’ati’a tāna tusia tāra’ehara i te fa’a’orera’a i tā tātou mau hara, e tae roa e ’ore ’oia e ha’amana’o fa’ahou.
E’ita e mo’e hope roa ia tātou tā tātou mau hara ’ei tuha’a nō tā tātou ha’api’ira’a i te tahuti nei, e ha’amana’o rā tātou ē ’eiaha tātou e nā reira fa’ahou. Maoti ra, e ha’amana’o tātou iāna ’ia rave tātou i te ’ōro’a mo’a i te fare purera’a i te mau sābati ato’a. ’Ua riro teie ’ōro’a ’ei tuha’a faufa’a roa nō te ha’amorira’a ’e te tupura’a pae vārua. E tae mai te ’oa’oa ’ia māramarama ana’e tātou ē, e ’ere te reira i te hō’ē mahana mai te tahi atu. « I ha’apa’ohia te sābati nō te ta’ata », ma te mana’o e hōro’a ia tātou i te fa’aeaeara’a i teie nei ao ’e te fa’a’āpīra’a i tō tātou tino ’e tō tātou vārua.
E ha’amana’o ato’a tātou iāna ’ia haere ana’e tātou i te hiero—te fare o te Fatu. E fa’ati’a te mau hiero ia tātou ’ia mātau maita’i a’e ia Iesu Mesia mai te pū o te fafaura’a, ’o tē ’arata’i ia tātou i te ora mure ’ore, « te hōro’a rahi roa a’e a te Atua ».
Te haere-tāmau-ra’a i te hiero, ’ua hōro’a mai iā’u te tāmahanahana ’e te tīa’i rahi nō tō tātou hope’a mure ’ore. ’Ua ora na vau i te mau natira’a i te ao ra ’e te mau ta’ata i nā pae e piti o te pāruru. ’Ua riro vau ’ei ’ite nō te mau temeio o te fa’aorara’a i roto i te orara’a o tā’u mau tamari’i ’āpī, e piti ’o te mamae nei i te mau ma’i ’ite-’ore-hia ’o tē tītauhia te aupurura’a tāmahana nō te toeā o tō rāua orara’a.
Tē ’oa’oa nei tō mātou ’utuāfare ’ia fa’a’ite ana’e mātou i te fa’anahora’a nō te ’oa’oa. E ’ana’ana te hōho’a mata o tā’u mau tamari’i ’ia fa’aro’o ana’e rātou ē, maoti Iesu Mesia, « e vai poto noa mai tō [rātou] fifi ’e tō [rātou] mau ’ati ». ’Ua here hōhonu roa māua i tā māua mau tamari’i, ’e ’ua ’ite māua ē i te hō’ē mahana, mai tā te peresideni Jeffrey R.Holland i ha’api’i, e « ti’a mai rātou i mua ia tātou ma te hanahana ’e te fa’ahiahia, ma te tino ’e te ferurira’a maita’i roa ’aita i ’itehia a’enei ». E ha’afātata atu tā tātou mau fafaura’a i te Atua ma te fa’ariro i te hō’ē ’ohipa pāpū ’ore ’ei mea pāpū, ma te fa’a’ī i te vāhi vata ato’a o te pōiri ’e o te fea’a i te māramarama ’e i te hau.
Maoti Iesu Mesia, tē vai ra te tīa’ira’a ’e te mau mana’o niuhia ’ia tāmau noa i te here, te pure ’e te turu i te feiā tā tātou e poihere nei.
’Ua ’ite au tē ora nei ʼoia. ’Ua mātau maita’i ’oia ia tātou ’e ’ua here ’oia ia tātou. ’O ’oia te ’ē’a, te parau mau, ’e te ora o te ao ato’a nei.
Tē ani nei au ia tātou pā’āto’a i teie mahana ’ia fa’atumu i tō tātou orara’a i ni’a ia Iesu Mesia ’e tāna mau ha’api’ira’a. E tauturu te reira ia tātou ’ia ’ape i te here pata o te fa’ahemara’a, te ’ino’inora’a ’e te arohara’a ia tātou iho. E ti’a tātou mai te mau hiero—te mo’a, te ’eta’eta ’e te tāmau. E ’aroti’a tātou i te mau vero, ’e e ho’i atu tātou i te fare, ma te tāpe’a e tae noa atu i te hōpe’a ’e e ’oa’oa e tae noa atu i te hōpe’a. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.